A început marea operațiune de răzbunare a Israelului. „Atacăm Fâșia Gaza pe scară largă!” Hamas a replicat cu 100 de rachete în cel mai important aeroport din țară – VIDEO

Asaltul Hamas asupra Israelului a dus la creşterea preţului petrolului luni, pieţele luând în calcul temerile legate de un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu, la o zi după ce Israelul a lovit enclava palestiniană Gaza ca ripostă la unul dintre cele mai sângeroase atacuri din istoria sa. Luptători din gruparea islamistă Hamas au ucis 700 de israelieni şi au răpit numeroase persoane. Ca răspuns, atacuri aeriene israeliene au ţintit duminică blocuri de locuinţe, tuneluri, o moschee şi locuinţe ale unor oficiali Hamas din Gaza, ucigând peste 400 de persoane, inclusiv 20 de copii, relatează Reuters, informează News.ro.

„Preţul pe care îl va plăti Fâşia Gaza va fi unul foarte greu, care va schimba realitatea pentru generaţii întregi”, a declarat ministrul Apărării, Yoav Gallant, în oraşul Ofakim, care a înregistrat victime şi a avut parte de luare de ostatici.

Violenţele au alimentat luni volatilitatea de pe pieţele globale, cu îngrijorări legate de posibilele întreruperi ale livrărilor din Iran, contribuind la creşterea preţului ţiţeiului Brent cu 4,18 dolari, sau 4,94%, la 88,76 dolari pe baril la ora 0120 GMT în tranzacţiile asiatice. Iranul este un aliat al Hamas şi, deşi a felicitat Hamas pentru atac, misiunea sa la Naţiunile Unite a declarat că Teheranul nu a fost implicat în atacuri.

Orice creştere susţinută a preţului petrolului ar acţiona ca o taxă asupra consumatorilor şi ar adăuga presiuni inflaţioniste la nivel global, ceea ce a afectat acţiunile, deoarece contractele futures S&P 500 au pierdut 0,7%, iar cele Nasdaq 0,6%. Dincolo de blocajul din Gaza, forţele israeliene şi miliţia libaneză Hezbollah, susţinută de Iran, au avut un schimb de focuri de artilerie şi de rachete, în timp ce în Egipt, doi turişti israelieni au fost împuşcaţi mortal împreună cu un ghid.

Apeluri la reţinere au venit din întreaga lume, deşi naţiunile occidentale au susţinut în mare parte Israelul, în timp ce preşedintele iranian Ebrahim Raisi i-a telefonat şefului Hamas pentru a-l felicita pentru „victorie”, iar Hezbollah şi protestatarii din diferite naţiuni din Orientul Mijlociu au lăudat Hamas.

Duminică, în sudul Israelului, atacatorii Hamas încă se luptau cu forţele de securitate israeliene, la mai bine de 24 de ore de la atacul lor surpriză şi în mai multe direcţii, cu tiruri de rachete şi grupuri de bărbaţi înarmaţi care au invadat bazele armatei şi oraşele de frontieră.

„Cele două fetiţe ale mele, sunt doar nişte copilaşi. Nu au nici măcar cinci şi trei ani”, a declarat Yoni Asher, care a povestit că a văzut o înregistrare video în care bărbaţi înarmaţi palestinieni îi sechestrează soţia şi cele două fiice mici.

Uri David a declarat într-o conferinţă de presă că a stat 30 de minute la telefon cu cele două fiice ale sale, Tair şi Odaya, în timpul atacului, până când acestea nu i-au mai răspuns, şi că acum nu le ştie soarta.

„Am auzit împuşcături, strigăte în arabă, le-am spus să se întindă la pământ şi să se ţină de mână”, a spus el, izbucnind în lacrimi.

Armata israeliană, care se confruntă cu întrebări incomode pentru că nu a dejucat atacul, a declarat că a recâştigat controlul asupra majorităţii punctelor de infiltrare de-a lungul barierelor de securitate, a ucis sute de atacatori şi a luat alte zeci de prizonieri. Atacurile aeriene israeliene asupra Gaza au distrus birourile şi taberele de instruire ale Hamas, dar şi case şi alte clădiri. Ministerul palestinian al Sănătăţii a declarat că 413 palestinieni, inclusiv 78 de copii, au fost ucişi şi 2.300 de persoane au fost rănite începând de sâmbătă.

„În calitate de putere ocupantă, Israelul nu are niciun drept şi nicio justificare pentru a viza populaţia civilă lipsită de apărare din Gaza sau din alte părţi ale Palestinei”, a declarat ministerul palestinian de externe, denunţând o „campanie barbară de moarte şi distrugere”.

Armata israeliană a declarat că a trimis zeci de mii de soldaţi în jurul Fâşiei Gaza, o fâşie îngustă de pământ în care locuiesc 2,3 milioane de palestinieni, şi că a început să evacueze israelienii din jurul frontierei.

„Acesta este al cincilea meu război. Războiul ar trebui să se oprească. Nu vreau să continui să simt asta”, a declarat Qassab al-Attar, un palestinian din Gaza aflat în scaun cu rotile, pe care fraţii l-au cărat în braţe până la adăpost.

Presa israeliană scrie că cel puţin 700 de persoane au fost ucise în atacurile de sâmbătă, printre care şi copii. Purtătorul de cuvânt al armatei, Daniel Hagari, l-a numit „cel mai grav masacru de civili nevinovaţi din istoria Israelului”.

Mai mulţi americani au fost ucişi de atacatorii Hamas, a confirmat un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, precizând că SUA vor continua să monitorizeze îndeaproape situaţia.

Aproximativ 30 de israelieni dispăruţi care participau la un festival atacat de bărbaţi înarmaţi au ieşit din ascunzătoare duminică, a anunţat presa israeliană. 260 de persoane şi-au pierdut viaţa la această petrecere în aer liber. Luptătorii palestinieni au luat zeci de ostatici în Gaza, inclusiv soldaţi şi civili, copii şi bătrâni. O a doua grupare militantă palestiniană, Jihadul Islamic, a anunţat că deţine peste 30 dintre captivi. Capturarea unui număr atât de mare de israelieni, unii traşi prin punctele de control de securitate sau conduşi sângerând în Gaza, reprezintă o altă problemă pentru Netanyahu, după episoadele din trecut, când ostaticii au fost schimbaţi cu mulţi prizonieri palestinieni.

„Realitatea crudă este că Hamas a luat ostatici ca o poliţă de asigurare împotriva represaliilor israeliene, în special un atac masiv la sol şi pentru a face schimb cu prizonieri palestinieni”, a declarat Aaron David Miller, membru senior la Carnegie Endowment for International Peace.

Pentru prima dată de la izbucnirea războiului, șeful Statului Major al IDF, Herzi Halevy, a făcut o declarație în timpul unei evaluări a situației la Comandamentul de Sud cu comandantul Comandamentului de Sud și membrii Forumului Statului Major General.

„Atacăm, persecutăm, rănim pe toți cei care au luat parte la acțiune”, transmite oficialul israelian. „În acest sens vom continua. Ultima zi a fost dificilă. Prețul este greu. Știu că sunt multe întrebări și multă frustrare. Dar important este să ne concentrăm pe a face și a rezolva problemele”, a spus Herzi Halevy.

Șeful Statului Major a adăugat: „Avem civili, membri ai forțelor noastre de securitate, soldații noștri, care au fost uciși – unii sunt în mâinile inamicului. Prin urmare, este un timp pentru război. În mijlocul acestui război, IDF este puternic și va acționa puternic și va câștiga. Va atinge realizările necesare. Ne putem aștepta la zile lungi și complexe de luptă. Vom rămâne pregătiți în toate domeniile. Toată lumea va face tot posibilul în arena lor. Vom continua să atacăm întreaga Fâșie Gaza pe scară largă”.

Opt sute de ținte Hamas au fost lovite în Gaza, sute de luptători Hamas fiind uciși, a anunțat un purtător de cuvânt al armatei israeliene, potrivit Reuters. Alte zeci de persoane au fost capturate, a adăugat purtătorul de cuvânt, scrie Mediafax. Peste 600 de persoane au fost ucise în Israel de când Hamas a lansat sâmbătă ofensiva militară din Fâşia Gaza.

Mişcarea palestiniană a luat „peste 100 de prizonieri”, a transmis duminică guvernul israelian. Ministerul Sănătăţii din Fâşia Gaza, controlat de Hamas, a anunţat un bilanţ de 370 de morţi de partea palestiniană, potrivit AFP.

De ce nu poate da ordin Netanyahu pentru o incursiune masivă în Gaza

Opţiunile premierului Benjamin Netanyahu de a pedepsi Hamas pentru incursiunea mortală din Israel ar putea fi limitate de grija faţă de numeroşii cetăţeni israelieni capturaţi în timpul raidului, în timp ce o naţiune marcată în trecut de crize ale ostaticilor se confruntă poate cu cea mai gravă situaţie de până acum, relatează Reuters, informează News.ro. Într-un atac dramatic lansat sâmbătă din Gaza, gruparea palestiniană Hamas a luat cu asalt oraşe israeliene, ucigând peste 700 de israelieni şi luând zeci de ostatici, în cea mai sângeroasă zi pentru Israel de la războiul din 1973.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis „răzbunare cruntă”, dar soarta soldaţilor israelieni, a bătrânilor, femeilor şi copiilor duşi în Gaza – numărul acestora este încă neclar, dar ar fi în jur de 100 – complică modul în care Israelul îşi ţine promisiunea de a riposta rapid şi dur, respectând în acelaşi timp un principiu de lungă durată, de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Israelienii sunt afectaţi de asalt şi de imaginile cu concetăţenii lor care sunt duşi în Gaza.

„Realitatea crudă este că Hamas a luat ostatici ca o poliţă de asigurare împotriva represaliilor israeliene, în special un atac masiv la sol, şi pentru a face schimb cu deţinuţi palestinieni”, a declarat Aaron David Miller, membru senior la Carnegie Endowment for International Peace. „Va existra o constrângere asupra răspunsului Israelului? Dacă cifrele sunt mari, cum ar putea să nu fie?”, arată el.

Ministerul israelian de Externe a declarat că Israelul va acţiona pentru a elibera ostaticii, pentru a afecta grav „infrastructura teroristă” a Hamas şi pentru a se asigura că niciun grup terorist din Gaza nu va mai putea face rău cetăţenilor israelieni. Dar nu există alternative uşoare. Încercarea de a-i salva pe toţi cei despre care Hamas a spus că sunt acum reţinuţi în diferite locaţii le-ar putea pune în pericol vieţile. Cu toate acestea, negocierile prelungite cu Hamas pentru un schimb de prizonieri ar fi o victorie uriaşă pentru un duşman înrăit al Israelului.

Netanyahu, care conduce unul dintre cele mai conservatoare guverne din istoria Israelului, a invitat liderii opoziţiei să se alăture unui guvern de uniune, încercând să extindă sprijinul pentru orice răspuns. Pentru Netanyahu, obţinerea eliberării ostaticilor vine cu amintiri personale dureroase. În 1976, fratele său mai mare a fost ucis în timp ce salva ostaticii de pe aeroportul Entebbe din Uganda, o acţiune despre care tânărul Netanyahu a spus că i-a modelat ulterior viaţa.

Locotenent-colonelul Yonatan „Yoni” Netanyahu a condus o echipă formată din 29 de comandouri care au luat cu asalt terminalul aeroportului pentru a salva israelieni şi alte persoane dintr-un zbor Air France care fusese deturnat în Uganda de către activişti palestinieni şi germani.

Într-un incident anterior, în 1972, membrii echipei olimpice israeliene au fost luaţi ostatici în satul sportivilor din Munchen de către bărbaţi înarmaţi palestinieni din grupul Septembrie Negru. În decurs de 24 de ore, 11 israelieni, cinci palestinieni şi un poliţist german au murit după ce eforturile de salvare s-au soldat cu schimburi de focuri.

Israelul a reacţionat trimiţând agenţi pentru a-i ucide pe cei pe care îi considera autorii atacului, într-o presupusă operaţiune secretă care a durat ani de zile. Mai mulţi palestinieni au fost asasinaţi în diverse locaţii din Europa şi Orientul Mijlociu.

Gaza reprezintă o provocare de o altă amploare. În lunga sa carieră, Netanyahu a arătat un apetit scăzut pentru campanii terestre, iar Gaza ar fi un loc dificil pentru a purta un război, cu cele peste 2 milioane de persoane înghesuite într-o mică fâşie de pământ condusă de Hamas. Mişcarea islamistă deţine controlul de la un scurt război cu forţele de securitate loiale preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas, în 2007. Ariel Sharon, un veteran al războiului din 1973 şi prim-ministru când Israelul s-a retras din Gaza în 2005, a declarat că retragerea israeliană a fost dureroasă, dar a spus că menţinerea controlului asupra unei zone atât de dens populate era prea dificilă. Netanyahu ar putea urma o strategie mai familiară, de asasinare a liderilor Hamas cu lovituri aeriene şi bombe. Una dintre cele mai mediatizate operaţiuni a fost asasinarea şeicului Ahmed Yassin, liderul spiritual al Hamas, în 2004, într-un atac cu rachete trase din elicopter.

Adjunctul şefului Hamas, Saleh al-Arouri, a declarat pentru Al-Jazeera că gruparea are acum un număr mare de prizonieri israelieni – Hamas nu a dat niciun număr până acum – spunând că sunt suficienţi pentru a asigura eliberarea tuturor deţinuţilor palestinieni.

Asociaţia Deţinuţilor Palestinieni estimează că numărul celor închişi în închisorile israeliene este de aproximativ 5.250. Dacă Israelul ar fi de acord să îi elibereze pe toţi, ar fi o victorie uriaşă pentru Hamas şi alte grupuri militante – şi din acest motiv ar fi un târg dificil de încheiat din punct de vedere politic pentru Netanyahu sau pentru orice lider israelian. Cu toate acestea, Mohanad Hage Ali, de la Carnegie Middle East Center, a declarat că negocierile par a fi singura cale clară de urmat. „Indiferent ce fel de durere le va fi provocată palestinienilor -bombardarea clădirilor sau asasinarea liderilor din Gaza – aceasta va păli în comparaţie cu ceea ce Hamas a provocat Israelului”, a spus el.

Palestinienii încep negocierile

Un palestinian militant, lider al Jihadului Islamic, Ziad al-Nakhala, a declarat duminică că facţiunea sa ţine în captivitate peste 30 din israelienii care au fost răpiţi în Fâşia Gaza de sâmbătă, după ce Hamas a lansat atacuri asupra Israelului, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Captivii nu vor fi repatriaţi „până când toţi prizonierii noştri nu vor fi eliberaţi”, a adăugat al-Nakhala, referindu-se la mii de palestinieni care se află în închisorile israeliene.

A doua grupare palestiniană, Jihadul Islamic, a luat ostatici israelieni

Un palestinian militant, lider al Jihadului Islamic, Ziad al-Nakhala, a declarat duminică că facţiunea sa ţine în captivitate peste 30 din israelienii care au fost răpiţi în Fâşia Gaza de sâmbătă, după ce Hamas a lansat atacuri asupra Israelului, informează Reuters, informează Agerpres. Captivii nu vor fi repatriaţi „până când toţi prizonierii noştri nu vor fi eliberaţi”, a adăugat al-Nakhala, referindu-se la mii de palestinieni care se află în închisorile israeliene.

Opţiunile premierului Benjamin Netanyahu de a pedepsi Hamas pentru incursiunea mortală din Israel ar putea fi limitate de grija faţă de numeroşii cetăţeni israelieni capturaţi în timpul raidului, în timp ce o naţiune marcată în trecut de crize ale ostaticilor se confruntă poate cu cea mai gravă situaţie de până acum, relatează Reuters. Într-un atac dramatic lansat sâmbătă din Gaza, gruparea palestiniană Hamas a luat cu asalt oraşe israeliene, ucigând peste 700 de israelieni şi luând zeci de ostatici, în cea mai sângeroasă zi pentru Israel de la războiul din 1973.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis „răzbunare cruntă”, dar soarta soldaţilor israelieni, a bătrânilor, femeilor şi copiilor duşi în Gaza – numărul acestora este încă neclar, dar ar fi în jur de 100 – complică modul în care Israelul îşi ţine promisiunea de a riposta rapid şi dur, respectând în acelaşi timp un principiu de lungă durată, de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Israelienii sunt afectaţi de asalt şi de imaginile cu concetăţenii lor care sunt duşi în Gaza.

„Nu mai există nicio şansă ca ea să se mai întoarcă”, plânge o tânără israeliancă, vorbind despre sora ei care a fost ucisă în atac, în timp ce ea şi părinţii ei erau ţinuţi ostatici. Ea apare într-un videoclip postat pe platforma X de către un înalt oficial al Ministerului israelian de Externe, ambasadorul David Saranga (fost ambasador al Israelului în România – n.r.).

În 2011, Israelul a făcut un schimb eliberând sute de prizonieri palestinieni pentru a obţine eliberarea unui soldat israelian, Gilad Shalit, care a fost deţinut timp de cinci ani. Acest tip de schimb – care chiar şi la vremea respectivă a fost criticat de unii israelieni ca fiind prea dezechilibrat – pare o afacere imposibilă când zeci de persoane ar putea fi reţinute de data aceasta.

Peste 300 de palestinieni au fost ucişi în răspunsul Israelului la atacul Hamas, în timp ce avioanele de război au lovit locaţii din Gaza. Aceasta a fost o ripostă tipică a Israelului atunci când se confruntă cu o escaladare. În plus, mii de soldaţi au fost desfăşuraţi în sudul Israelului, lângă Gaza, de unde forţele israeliene s-au retras în 2005. Dar ceea ce se va întâmpla în continuare este mai greu de determinat, scrie Reuters.

Dezastrul ia proportii la ‘Festivalul Morții’ din Israel: 260 de cadavre

Cel puțin 260 de persoane au fost ucise în Kibuțul Reim din sudul Israelului, în apropiere de granița cu Fâșia Gaza, în timpul unui atac al militanților Hamas la un festival de muzică, a raportat The Jerusalem Post. Cadavrele morților au fost găsite de voluntarii serviciului de salvare Zaka la locul festivalului de muzică electronică Nature Party, care a avut loc în noaptea de 7 octombrie la Reim.

După doar câteva ore, paginile de pe reţelele de socializare ale celor care participau la festival erau invadate de oameni disperaţi care încearcă să-i găsească pe cei dragi, după ce militanţii palestinieni au luat cu asalt festivalul şi au deschis focul ca parte a unui imens atac surpriză asupra Israelului. Dar participanţii la festival au spus că erau jeepuri pline de bărbaţi înarmaţi, care trăgeau în maşini.

„Au tras rafale, iar noi am ajuns la un punct în care toată lumea şi-a oprit maşinile şi a început să fugă. M-am urcat într-un copac, un tufiş ca acesta, iar ei au început să împroaşte oamenii. Am văzut mulţimi de oameni răniţi aruncaţi de colo-colo, iar eu eram într-un copac şi încercam să înţeleg ce se întâmplă.”

Hamas a lansat jihadul: atac cu 100 de rachete în cel mai important aeroport din țară

Combatanții Hamas au lansat un atac dur cu rachete, care au distrus aeroportul Ben Gurion – considerat cel mai important din țară – și orașul Ashkelon (cu istoric sângeros de lupte). Exploziile au fost raportate și în alte orașe, sistemul Iron Dome fiind activat. Aeroportul Internațional Ben Gurion este principalul aeroport internațional din Israel. De asemenea, a doua țintă avută în vedere de trupele Hamas a fost  orașul Ashkelon / Ashqelon, fiind un oraș de coastă în districtul de sud al Israelului, pe coasta mediteraneană, la 50 de kilometri sud de Tel Aviv.

„Rachetele au distrus aeroportul Ben Gurion și Ashkelon cu explozii mari de rachete, în cadrul operațiunilor bătăliei Al-Aqsa, care a fost lansată prin ordinul șefului Statului Major al Qassamului, în apărarea Al-Aqsa și a locurilor sfinte”, a transmis Hamas.

„La miezul nopții în această seară, Brigăzile Qassam au anunțat un atac major cu rachete asupra orașului ocupat Ashkelon cu 100 de rachete și au lovit direct o serie de clădiri și au provocat daune semnificative caselor violatorilor și le-au provocat o serie de răni. În ultima oră a zilei de duminică, batalioanele au bombardat aeroportul sionist Ben Gurion cu un baraj de rachete ca răspuns la crimele în curs de desfășurare și vizând casele civililor”, a transmis Hamas.

În 2019, Aeroportul Ben Gurion a gestionat 24,8 milioane de pasageri, fiind considerat a fi printre cele mai bune cinci aeroporturi din Orientul Mijlociu datorită experienței pasagerilor și nivelului ridicat de securitate, deși a fost ținta mai multor atacuri teroriste, nicio încercare de deturnare a unui avion cu plecare de pe Aeroportul Ben Gurion nu a reușit vreodată. Aeroportul are o importanță strategică extremă pentru Israel, deoarece este unul dintre puținele puncte de intrare convenabile în țară pentru majoritatea călătorilor.

Orașul a fost cucerit de forțele israeliene la 5 noiembrie 1948, moment în care o mare parte din populația arabă a fugit, rămânând aproximativ 2.700 de locuitori, dintre care 500 au fost deportați de soldații israelieni în decembrie 1948, iar majoritatea celorlalți au fost deportați până în 1950. Astăzi, populația orașului este aproape în întregime evreiască.

Hamas a primit undă verde să atace Israelul la o întâlnire top secret în Beirut

Publicația americană Wall Street Journal scrie că oficiali iranieni de securitate au ajutat la planificarea atacului surpriză al Hamas asupra Israelului și au dat aprobarea pentru asalt la o întâlnire secretă, săptămâna trecută, în Beirut. De asemenea, ofițeri din Gărzile Revoluționare au lucrat cu Hamas din august pentru a dezvolta un plan de invazie aeriană, terestră și maritimă, conform sursei citate.

Potrivit unor oficiali de top ai Hamas (palestinieni) și Hezbollah (libanezi), oficialii iranieni de securitate au ajutat la planificarea atacului surpriză al Hamas asupra Israelului și au dat undă verde pentru atac la o întâlnire de la Beirut luni trecută. Ofițeri din Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran lucrează cu Hamas din august pentru a dezvolta un plan de invazie aeriană, terestră și maritimă.

Detaliile operațiunii au fost finalizate în timpul mai multor întâlniri de la Beirut care au implicat ofițeri iranieni și reprezentanți ai patru grupări militante susținute de Iran, inclusiv Hamas, care deține puterea în Gaza, și Hezbollah, un grup militant șiit și facțiune politică din Liban. Oficialii americani spun însă că nu au văzut până acum nicio dovadă a implicării Teheranului, dar nu au exclus această posibilitate și au menționat că după încheierea conflictului care a luat pe nepregătite serviciile de informații israeliene, se va afla cum s-a întâmplat totul. Cu toate acestea, un oficial european și consilier al guvernului sirian a oferit aceleași informații despre implicarea Iranului în planificarea atacului, la fel ca și membrii înalți ai Hamas și Hezbollah.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a lăudat atacurile, spunând într-o postare pe X, cunoscută anterior ca Twitter, că „regimul sionist va fi distrus de mâinile poporului palestinian și ale forțelor de rezistență din întreaga regiune”.

Un rol direct iranian ar scoate din umbră conflictul de lungă durată al Teheranului cu Israelul, ridicând riscul unui conflict mai larg în Orientul Mijlociu. Planul mai larg al Iranului este de a crea o amenințare pe mai multe fronturi care poate sugruma Israelul din toate părțile – Hezbollah și Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei în nord și Jihadul Islamic Palestinian și Hamas în Gaza și Cisiordania. Capacitatea forțelor armate palestiniene și libaneze de a se coordona cu Iranul va fi testată în zilele următoare.

Peste 700 de israelieni au fost ucişi de la începutul atacului şi 2.150 au fost răniţi, a anunţat armata israeliană într-un nou bilanţ publicat luni dimineaţa.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a atenţionat împotriva unui război „lung şi dificil”. „Inamicul este încă pe teren” în Israel, „noi ne întărim forţele mai ales lângă Gaza şi curăţăm zona”, a declarat duminică seara purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, promiţând să-i urmărească pe „terorişti peste tot unde ar fi aceştia”.

Pe de altă parte, în Fâşia Gaza, aflată sub controlul Hamas din 2007, au fost ucişi 413 palestinieni, între care 78 de copii şi 41 de femei, şi 2.300 au fost răniţi, au anunţat autorităţile locale duminică. Armata israeliană estimează la o mie numărul de combatanţi Hamas care au participat la „invazia împotriva Israelului”, a declarat un purtător de cuvânt pe X, informează AFP şi dpa.

Armata israeliană încearcă de asemenea să-i salveze pe ostaticii israelieni, încă „numeroşi” în Gaza, „femei, copii, bebeluşi, persoane în vârstă şi cu handicap”, a precizat purtătorul de cuvânt. Potrivit Biroului de presă al guvernului (GPO), Hamas a luat „peste 100 de prizonieri”.

Israelul a fost atacat de asemenea la frontiera sa nordică pe care o împarte cu Libanul. Hezbollahul libanez, aliat al Hamas şi al Iranului, a tras obuze asupra unui sector contestat al frontierei, generând o lovitură de dronă israeliană asupra unei poziţii a Hezbollah. „Ceea ce s-a întâmplat este fără precedent în Israel„, a recunoscut Netanyahu.

Planul extrem de minuțios și lovitura de Sabatul evreiesc

Brigăzile Hamas au dat atacul în Israel chiar în ziua Sabatului evreiesc, o zi de relaxare pentru toți evreii. În jurul orei locale 06:30, rachetele au început să zboare, informează BBC. Rachetele Hamas sunt destul de rudimentare și nu reușesc de multe ori să treacă de Iron Dome, dar mii de rachete au fost lansate într-un interval scurt de timp pentru a-l copleși.

Dimensiunea sugerează că au fost planificate și stocate luni de zile. Hamas susține că a tras 5.000 de rachete în prima rundă (Israelul spune că a fost vorba de jumătate din acest număr). Sirenele de raid aerian au început să sune până la Tel Aviv – la 60 km de Gaza – și în vestul Ierusalimului, iar deasupra orașelor în care au avut loc lovituri directe s-a văzut fum. În timp ce rachetele continuau să fie lansate, luptătorii se adunau acolo unde plănuiau să pătrundă în bariera puternic fortificată din Gaza.

Deși Israelul și-a retras trupele și coloniștii din Gaza în 2005, ei controlează în continuare spațiul aerian, frontiera comună și frontiera acesteia. Pe lângă patrulele militare regulate în jurul perimetrului – care este un zid de beton în unele locuri și un gard în altele – există, de asemenea, o rețea de camere și senzori pentru a preveni incursiunile. Dar, în câteva ore, bariera a fost spartă din mai multe direcții.

Unii luptători Hamas au încercat să ocolească complet bariera, inclusiv zburând deasupra ei cu parapante (imagini neverificate au arătat cel puțin șapte care pluteau în derivă deasupra Israelului) și cu barca. Forțele de apărare israeliene au declarat că au respins două încercări ale Hamas de a trece în Israel prin debarcarea navelor pe plajă. Dar ceea ce diferențiază acest atac sunt cele câteva atacuri directe și coordonate asupra punctelor de trecere a barierei. La ora locală 05:50, un cont de Telegram asociat cu aripa armată a Hamas a postat primele imagini de la sol, realizate la Kerem Shalom – cel mai sudic dintre punctele de trecere din Gaza. Acestea arătau militanți depășind un punct de control și corpurile însângerate a doi soldați israelieni pe jos. O altă imagine a arătat cel puțin cinci motociclete, fiecare transportând doi militanți înarmați cu puști, trecând printr-o gaură care fusese tăiată în secțiunea de gard de sârmă a barierei.

Într-o secțiune mai puțin păzită, un buldoexcavator a fost văzut demolând o porțiune din gardul acoperit cu sârmă ghimpată. Zeci de oameni aparent neînarmați s-au adunat acolo, iar unii au început să fugă prin breșă. La Erez – cea mai nordică dintre trecerile din Gaza, la aproximativ 43,4 km de Kerem Shalom – Hamas a împânzit o altă trecere. Imaginile au fost postate pe unul dintre canalele de propagandă ale grupului. Aceasta arată o explozie la bariera de beton, care a servit drept semnal pentru începerea asaltului, iar un militant poate fi văzut apoi făcând semn unui grup de luptători să se îndrepte spre locul exploziei. Opt bărbați îmbrăcați în veste antiglonț și purtând puști aleargă spre punctul de control puternic fortificat și trag asupra trupelor israeliene.

În Sderot, militanții au fost văzuți stând în picioare pe spatele unei camionete care era condusă prin oraș, care se află la aproximativ 3 km la est de Gaza. Aproximativ o duzină de luptători înarmați au fost văzuți împrăștiindu-se pe străzile goale din Ashkelon, chiar la nord de punctul de trecere Erez, care tocmai fusese luat cu asalt. Scene similare s-au repetat în tot sudul Israelului, iar civilii au fost sfătuiți de armată să se ascundă în case.

La un festival de muzică de lângă Re’im, bărbați înarmați au tras în voie asupra unui grup mare de tineri care se adunaseră în deșert. Un martor ocular a povestit pentru BBC cum militanții se deplasau cu o furgonetă încărcată cu arme și au petrecut trei ore căutând în zonă alți israelieni pe care să îi vizeze.