A fost publicată decizia privind aderarea în Schengen. Bulgaria bate cu pumnul în masă: „NU o să acceptăm 6.000 de refugiaţi care vin din Austria. Nici nu avem locuri!”
Redacția TOMIS NEWS
11 min
Decizia Consiliului Uniunii Europene din 30 decembrie 2023 privind admiterea României și a Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene şi terestre a fost publicată, joi, în Jurnalul Oficial al UE. Aderarea va fi valabilă începând din 31 martie 2024. Decizia publicată joi prevede că, din motive tehnice şi operaţionale, este oportun să se elimine întâi controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cât mai curând posibil în 2024.
„Nu o să acceptăm 6.000 de refugiaţi care vin din Austria”
Bulgaria nu va accepta 6.000 de refugiaţi care vin din Austria, informează Rador Radio România. Potrivit preşedintelui Agenţiei de Stat pentru Refugiaţi, cifra este orientativă pentru numărul de migranţi care au trecut prin Bulgaria şi au ajuns în Austria, şi nu un număr pe care Viena trebuie să-l returneze. De asemenea, Bulgaria nu dispune de capacitatea necesară pentru găzduirea migranţilor. Potrivit datelor agenţiei, capacitatea totală a tuturor centrelor din Bulgaria este de 3.572 de locuri. Până în prezent, centrele sunt ocupate în proporţie de 72% sau puţin peste 2.700 de persoane, ceea ce înseamnă doar 871 de locuri disponibile în toată ţara. Potrivit experţilor, Viena nu are dreptul să solicite returnarea refugiaţilor care nu au fost înregistraţi pe teritoriul Bulgariei, transmite postul de televiziune NOVA.
Directorul Direcţiei Generale a Poliţiei de Frontieră din Bulgaria, comisar-şef Anton Zlatanov, a comentat problema privind admiterea ţării în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Într-o emisiune a postului naţional de televiziune BNT, Zlatanov a precizat: „Nu am auzit un ‘nu’ pentru frontierele terestre, am auzit un ‘da’ pentru admiterea parţială în Schengen. Acesta este un pas înainte, un succes major. Continuăm eforturile pentru admiterea în Schengen şi cu frontierele terestre, cât mai curând posibil. Decizia Austriei este politică”, a declarat directorul Poliţiei de Frontieră.
Potrivit acestuia, a început deja organizarea în cadrul aeroporturilor în legătură cu modificarea statutului Bulgariei. Comisarul Zlatanov a subliniat că toate cerinţele Austriei sunt în prezent îndeplinite. „Până acum, presiunea migranţilor este scăzută. La graniţa cu Serbia, ajung cu 40% mai puţine persoane şi astfel a fost îndeplinită una dintre cerinţele Austriei – o reducere cu 20% a numărului de migranţi care intră ilegal”, a precizat directorul Direcţiei Generale a Poliţiei de Frontieră.
„Pe frontiere terestre nu avem foaie de parcurs!”
România și Bulgaria vor intra în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, însă perspectiva intrării cu frontierele terestre pare destul de îndepărtată, crede parlamentarul bulgar Petăr Vitanov, citat de Rador.
„Nu avem o foaie de parcurs pentru ca Bulgaria şi România să intre în Schengen cu frontierele terestre, iar aceasta este o veste alarmantă”, a declarat, într-o emisiune la postul TV Nova News, Petăr Vitanov, liderul delegației socialiștilor bulgari din Parlamentul European.
„Vestea bună este că nu am fost separaţi de România. Acest lucru a costat eforturi enorme ale unui număr de politicieni bulgari. Separarea ar fi o lovitură grea pentru imaginea ţării, pentru eforturile diplomatice ale tuturor celor care au fost implicaţi în obiectivul Schengen. Acest pericol a trecut. Multe guverne au lucrat pentru aceasta”, a comentat Vitanov.
Decizia Consiliului JAI de la finele anului trecut este un eșec pentru București și Sofia, crede europarlamentarul bulgar, întrucât obiectivul esențial era intrarea în spațiul Schengen cu frontierele terestre, însă pentru acest lucru nu a fost oferită o dată oarecare, ceea ce înseamnă că aderarea completă poate fi amânată sine die.
„Nu s-a realizat ceea ce se aştepta, deoarece principalele probleme sunt legate de frontierele terestre: pierderi pentru afaceri, probleme de mediu, accidente rutiere. Eşecul provine din faptul că solicitările guvernanților erau ca problema să fie rezolvată până la sfârşitul anului. Acest lucru nu s-a întâmplat. Eşecul vine şi din faptul că premierul spunea că vom avea o dată anume în 2024. Aceasta este o recunoaştere a faptului că aderarea noastră cu frontierele terestre va avea loc cel mai devreme în 2025”, crede Vitanov.Astfel, în lipsa unei foi clare de parcurs, Bulgaria și România pot fi ținute în afara spațiului Schengen ani întregi. „Alte ţări, precum Austria şi Croaţia, au primit termene clare pentru aderarea lor la Spaţiul Schengen. Nu există nicio modalitate de a fi complet mulţumiţi. Propuneri similare au fost făcute altor guverne bulgare, dar acestea nu le-au acceptat”, a conchis Petăr Vitanov.
„Astăzi (n.r. sâmbătă), 30 decembrie 2023, ora 22.38, Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria.În conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024. De asemenea, potrivit Deciziei Consiliului UE, în cursul anului 2024, Consiliul va depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor la frontiera terestră”, a anunțat Ministerul de Interne român, în urma negocierilor purtate de România și Bulgaria cu Austria, țară care s-a opus intrării celor două state balcanice în zona Schengen.
Decizia UE
DECIZIA (UE) 2024/210 A CONSILIULUI din 30 decembrie 2023 privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Actul de aderare din 2005, în special articolul 4 alineatul (2), având în vedere avizul Parlamentului European, întrucât:
| (1) | Articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005 prevede că dispozițiile acquis-ului Schengen care nu sunt prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din actul respectiv urmează să se aplice pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii a Consiliului adoptate în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul statelor membre în cauză a condițiilor necesare aplicării tuturor părților din acquis-ul în cauză. |
| (2) | Prin decizia sa 2010/365/UE (2), Consiliul, după verificarea îndeplinirii de către Bulgaria și România a condițiilor necesare pentru aplicarea părții din acquis-ul Schengen privind protecția datelor, a instituit aplicabilitatea dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen (SIS) pentru Bulgaria și România începând cu 15 octombrie 2010, cu excepția obligației de a refuza intrarea sau șederea pe teritoriul lor resortisanților țărilor terțe care fac obiectul unei semnalări SIS emise de un alt stat membru în scopul refuzării intrării sau a șederii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și cu obligația de a se abține de la emiterea de semnalări SIS și de la introducerea de informații suplimentare, precum și de a se abține de la schimbul de informații suplimentare privind resortisanții țărilor terțe în scopul refuzării intrării sau a șederii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 („dispozițiile rămase din acquis-ul Schengen referitoare la SIS”). |
| (3) | Consiliul a verificat, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile stabilite în Decizia Comitetului executiv din 16 septembrie 1998 (4), îndeplinirea condițiilor necesare de aplicare a acquis-ului Schengen în toate domeniile rămase ale acquis-ului Schengen, și anume, frontiere aeriene, frontiere terestre, cooperare polițienească, protecția datelor, SIS, frontiere maritime și vize, în Bulgaria și România. |
| (4) | La 9 iunie 2011, Consiliul a constatat îndeplinirea de către Bulgaria și România a condițiilor din fiecare dintre domeniile rămase ale acquis-ului Schengen. |
| (5) | Prin urmare, este posibil să se stabilească datele pentru aplicarea acquis-ului Schengen de către Bulgaria și România, date începând cu care ar trebui să fie eliminate controalele asupra persoanelor la frontierele interne cu statele membre în cauză. |
| (6) | La 12 octombrie 2017, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2017/1908 (5) privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele („VIS”) în Bulgaria și în România. |
| (7) | La 25 iunie 2018, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2018/934 (6) privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la SIS în Bulgaria și în România. |
| (8) | Regimul simplificat pentru resortisanții țărilor terțe care dețin o viză națională de scurtă ședere emisă de Bulgaria sau România pentru tranzitul sau șederea preconizată pe teritoriul lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, introdus prin Decizia 565/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7), ar trebui să fie menținut astfel încât călătoriile să nu devină mai dificile pentru anumite categorii de persoane. În consecință, anumite dispoziții ale respectivei decizii ar trebui să continue să se aplice pentru o perioadă limitată de tranziție. |
| (9) | Din motive tehnice și operaționale, este oportun să se elimine mai întâi controalele la frontierele aeriene și maritime interne cât mai curând posibil în 2024. Aceste controale ar trebui eliminate la prima dată posibilă care corespunde schimbării sezoniere a programului IATA. |
| (10) | O altă decizie ar trebui luată de Consiliu, hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005, pentru a stabili o dată adecvată pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre interne, ținând seama de dispozițiile de ordin tehnic și operațional relevante la aceste frontiere și de situația actuală a cooperării reciproce menționate la considerentul 11. Statele membre și Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a permite Consiliului să ia o astfel de decizie. |
| (11) | Consiliul ia act de faptul că există o înțelegere reciprocă privind cooperarea viitoare între anumite state membre, cu sprijinul Comisiei. Măsurile și angajamentele complementare prezentate în declarațiile consemnate în procesele-verbale ale Consiliului vor contribui la încrederea reciprocă și la cooperarea dintre aceste state membre și, prin urmare, reprezintă factori importanți care au determinat Consiliul să adopte prezenta decizie. |
| (12) | În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (8), care se află sub incidența articolului 1 punctele B, C, D și F din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (9). |
| (13) | În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (10), care se află sub incidența articolului 1 punctele B, C, D și F din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (11). |
| (14) | În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (12), care se află sub incidența articolului 1 punctele B, C, D și F din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (13), |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Începând cu 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și dintre Bulgaria și România se elimină și dispozițiile acquis-ului Schengen menționate în anexă se aplică Bulgariei și României între ele și în raporturile acestora cu Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croația, Republica Italiană, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda și Regatul Suediei, precum și cu Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană.
Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005.
Articolul 2
Vizele naționale de scurtă ședere eliberate de Bulgaria și România înainte de 31 martie 2024 rămân valabile în cursul perioadei de valabilitate a acestora, în scopul tranzitului pe teritoriul altor state membre sau al șederii preconizate pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, în măsura în care acestea au recunoscut astfel de vize de scurtă ședere în scopurile respective, în conformitate cu Decizia nr. 565/2014/UE. Se aplică condițiile stabilite în respectiva decizie.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 30 decembrie 2023.
Pentru Consiliu
Președintele
P. NAVARRO RÍOS
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
