A fost celulă de criză la BNR. Isărescu: „FMI nu are ce să facă în România. Cursul de sub 5 lei era imposibil de apărat”
Banca Națională a României a majorat semnificativ prognoza de inflație pentru acest an. Noul nivel nu ia însă în calcul evenimentele din luna mai legate de alegerile prezidențiale și criza politică și nici măsurile fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar. BNR vede inflația la 4,6% la finele acestui an, față de 3,8% în prognoza din luna februarie. Prognoza pentru finele lui 2026 a fost majorată de la 3,1% la 3,4%. Guvernatorul Isărescu spune că prognoza nu are integrată în calcul evoluțiile din luna mai și impactul măsurilor fiscale necesare pentru a reduce deficitul bugetar.
“Reducerea deficitului bugetar fără să avem recesiune economică – problemă grea, foarte grea, dar suntem optimiști”, spune Isărescu. “Inflația vine în jos, ceea ce este un lucru bun, se creează condițiile ca să reducem dobânda în a doua parte a anului, așa cum s-a prognozat, dar în condiții de stabilitate. Dar dacă avem presiuni pe curs, ce facem? În două zile s-a dus ROBOR-ul cu două puncte în sus”, spune Isărescu.
Creșterea de până acum a cursului are o influență de 0,3% asupra inflației, adaugă guvernatorul. Isărescu adaugă că nivelul inflației nu este problematic, probleme mari fiind însă cu deficitul și cu corecția acestuia.
„În momentul este când este sub 5% este o problemă, dar nu fundamentală. Problema este deficitul public. Să ai deficit de 9% și inflație de 4%, problema nu este inflația”, spune guvernatorul.
Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a declarat marți că România nu se află într-o criză valutară și, prin urmare, nu are nevoie de un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional. „FMI nu are ce să facă în România. Va veni la consultări, dar nu este nevoie de sprijin financiar, pentru că nu avem o criză de lichiditate în valută”, a explicat Isărescu. Totuși, el a precizat că FMI a propus, alături de Comisia Europeană, mai multe variante de consolidare fiscală, care presupun o reducere graduală și sustenabilă a deficitului bugetar cu aproximativ 1 % pe an, timp de cinci ani. Isărescu a subliniat că România are nevoie de o dezbatere serioasă privind modul în care va fi aplicată această ajustare, întrucât actualul nivel al deficitului impune măsuri clare și echilibrate.
„Nu pot să fac niciun comentariu până când nu spune Guvernul pachetul pe care îl va adopta. Sunt câteva variante pe masă. Consiliul fiscal a ieșit în repetate rânduri alături de Banca Națională spunând cât de importantă este maniera în care se va face această corecție fiscală. Să fie treptată. O corecție lăsată la îndemâna pieței – ați văzut ce se întâmplă, piețele sunt nemiloase, pleacă capitalurile și nu mai ai bani să îți faci finanțarea, a spus Isărescu.
Guvernatorul a atras atenția că măsurile bruște, precum tăieri de salarii sau concedieri în sectorul public, sunt nerealiste: „Nu se pot tăia salarii, nu poți da oameni afară rapid, astea sunt povești. Și reducerea cheltuielilor publice este recesionistă, nu este fără efecte”.
Potrivit lui Isărescu, cheia este păstrarea credibilității politicilor economice, pentru a garanta accesul la finanțare în condiții acceptabile. „În țara asta nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului. Distribuția costurilor acestei ajustări este problema esențială și aceasta este o chestiune politică..”
„Există o formulă prin care putem să evităm austeritatea”, a spus guvernatorul, care a descris abordarea propusă drept un „program de dietă”.
„Politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat, sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă doar pe o grupare socială sau pe alta. Și asta este o decizie destul de grea. Există o formulă prin care putem să evităm austeritatea. Treptat, strângem cureaua. Un program de dietă i-am spus. Nu înseamnă neapărat austeritate. Este un program negociat cu Uniunea Europeană, treptat, nu brutal, cam 0,7%-1% de reducere anuală a deficitului public. Să fie sub creșterea economică. Pentru asta trebuie să asiguri creștere economică de 2-3%, astfel ca la nivelul întregii țări să nu mai fie austeritate. Să nu mai fie dezmăț în ceea ce privește cheltuielile. Dar nu austeritate”, a mai spus guvernatorul BNR.
Întrebat cât de aproape sau de departe este România de recesiune în condițiile actuale, guvernatorul BNR a spus că „suntem încă departe”.
„Suntem încă departe. Dar în funcție de măsuri… s-ar putea să… Cântărirea măsurilor nu este un lucru ușor, în același timp să păstrezi credibilitatea, să reduci sustenabil deficitul și să nu creezi recesiune. O combinație foarte grea, eu cred că se poate face. Prioritățile sunt restabilirea încrederii piețelor de capital. Ea a fost zguduită, nu tulburată, ne-am jucat cu focul, noi, ca țară. Nu poți să te joci cu focul. Dacă cineva vorbește de naționalizare… Piața de capital ce poate să facă? Să se ducă se zică: „Da, am venit să îmi tai capul”. Bineînțeles că pleacă. Și au fost ieșiri mari de capital. Deci restabilirea încrederii este esențială, în condițiile de pace socială”, a conchis Isărescu.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a atras atenția marți asupra vulnerabilităților structurale ale economiei românești, în special a dependenței de intrările de capital pentru finanțarea deficitului bugetar. Oficialul BNR a subliniat că, deși aceste intrări au permis finanțarea unui deficit mare și acumularea de rezerve, ele pot deveni un risc major în cazul unei schimbări de încredere din partea investitorilor.
„Intrările de capital ne-au ajutat să finanțăm un deficit mare și să acumulăm și rezerve, dar trebuie să o spunem și pe cea dreaptă: când ai asemenea deficite, în spate deficit bugetar, care sunt finanțate generos de intrări de capital ai și o vulnerabilitate. Avem o problemă de finanțare, dacă se răzgândesc intrările de capital, rămânem cu deficite mai greu de finanțat. Asta a fost situația României în ultimul an, probabil o vom avea în continuare. Problema principală din punctul meu de vedere: finanțarea fluentă a deficitului bugetar. Nu va fi ușor în perioada următoare, trebuie multă încredere. Și cealaltă problemă. „Domnul guvernator, o să speriați piețele”. Păi nu trebuie spus și adevărul? Pe măsură ce, începând cu martie, am sprijinit cursul, lichiditatea s-a dus în jos. De-aia a apărut aici ministrul de Finanțe. Acum lichiditatea s-a mai îmbunătățit. De la pandemie încoace, trecând prin război la graniță, România nu a avut o situație mai rea decât țările cu care ne putem compara, a fost chiar mai bună. nu am ajuns cu o rată de politică monetară ca în Ungaria, peste 14%, nici cu inflația atât de sus”.
În ceea ce privește evoluția inflației, BNR a revizuit prognoza în sens ascendent. Potrivit noilor estimări, rata anuală a inflației va ajunge la 4,6% în decembrie 2025 și va coborî la 3,4% abia la finalul anului 2026. Reintrarea în intervalul țintei de inflație este anticipată abia în trimestrul al treilea din 2026.
„Prognoza nu arată rău, ceva mai rău decât anterior. La final de perioadă de prognoză în loc de 3,1% 3,4% în a doua jumătate a acestui an în loc de 3,8% – 4,6%, dar e făcută cu datele dinainte de 1 mai, nu cuprinde ce s-a întâmplat în perioada alegerilor, prognoza se poate modifica în mod sensibil. Rata anuală a inflației: revizuire ascendentă, reintrarea în intervalul țintei fiind anticipată pentru T3 2026. Proiecție: 4,6% în decembrie 2025 și 3,4% în decembrie 2026. Inflația vine în jos, e un lucru foarte bun. Problema majoră e deficitul public, cum îl corectăm, cât de repede îl corectăm, câtă credibilitate avem. Trebuie să ducem treptat inflația în jos, cu o reducere treptată, sustenabilă a deficitului, fără să avem recesiune economică. Temă foarte grea”, a conchis Isărescu.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat marți raportul trimestrial asupra inflației, subliniind că datele analizate sunt valabile până la 30 aprilie. Potrivit acestuia, inflația se află în continuare pe un trend descendent, cu un aport semnificativ venit din scăderea prețurilor la combustibili. Totuși, dezinflația este frânată de presiuni persistente în sectorul alimentar și în cel al serviciilor, alimentate în special de costurile ridicate cu forța de muncă. „Există încă o presiune inflaționistă din partea costurilor salariale”, a declarat Isărescu, adăugând că investițiile sunt în declin accentuat.
Guvernatorul a făcut referire și la tensiunile recente de pe piața valutară, descriind luna mai drept una cu „presiuni istorice”, marcate de ieșiri masive de capital. Potrivit acestuia, instabilitatea a fost alimentată de mai mulți factori: incertitudinea generată de campania electorală, rezultatele alegerilor, demisia guvernului și, mai ales, incapacitatea Ministerului Finanțelor de a atrage finanțare imediat după scrutin.
„Nu vindem valută pe nasturi, le vindem pe lei”, a spus Isărescu: „Cursul sub 5 lei era imposibil de apărat. S-a creat o celulă de criză, a venit ministerul de Finanțe aici, s-a discutat și am găsit o soluție. S-a limitat deprecierea cursului. S-a asigurat și lichiditatea în piață pentru a putea face plățile bugetare. Oricum cursul nu mai putea să fie păstrat, cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul 2 și între timp să fie dificultăți și în onorarea unor plăți publice. De ce cursul a fost relativ stabil? Cursul a fost un curs de piață și singurul lucru pe care l-a făcut Banca Națională în ultimii 3-4 ani a fost să evităm o apreciere a cursului. Deci până anul trecut, în toamnă, mai degrabă intervențiile noastre au evitat aprecierea cursului pentru două motive foarte clare: avem deficit de balanță comercială, asta mai trebuia, să mai apreciem cursul. E vorba și de celelalte efecte, în special stimularea creditului în valută. Dacă ți se apreciază moneda în felul acesta, înseamnă că atunci când iei un credit în valută plătești mai puțin la rambursare. Păi cine nu ar face asta. Creditul în valută a fost extrem de periculos, a creat și multe credite neperformante, aproape 15 ani a durat ca Banca Națională să rezolve această problemă. Acestea sunt cele 2 motive pentru care nu am lăsat cursul să se aprecieze”, a spus Isărescu.
Vineri, conducerea BNR a aprobat raportul despre inflație pentru luna mai 2025, care include cele mai recente informații disponibile până la finalul lunii aprilie. Guvernatorul Mugur Isărescu a spus în februarie că BNR a revizuit prognoza de inflație pentru finalul lui 2025 la 3,8% (față de 3,5% cât estima anterior), iar pentru sfârșitul lui 2026 estimează o inflație de 3,1%. Rata anuală a inflației a fost de 4,95%, în ianuarie 2025, în februarie a urcat la 5,2%, în martie a fost de 4,8%, iar luna trecută a fost de 4,9%.
Ultimele articole
