„Fuhrer-ul” Mitroi a desființat Direcția de Pază a județului Constanța și și-a creat un „Waffen SS” personal. Directorul Angelescu: „Eu nu mă duc la pușcărie pentru ilegalitățile lui! Îmi tai mâna, în loc să semnez concedieri!” – DOCUMENTE

Războiul dintre președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, și Direcția de Pază a Județului Constanța a culminat cu un deznodământ tensionat în plenul autorității județene, transformându-se într-o criză administrativă și juridică de proporții, marcată de decizii controversate și de posibile fapte de natură penală adoptate astăzi în ședința ordinară. În centrul acestui conflict deschis s-a aflat ambiția conducerii județului de a desființa o structură publică, activă din 2005, pentru a impune pe piață o societate comercială paralelă, Pază Județeană Constanța S.A., o întreprindere publică proaspăt înființată care a primit recent licența de funcționare din partea Inspectoratului General al Poliției Române. Această mutare strategică, menită să elimine presupuse suprapuneri organizatorice și să dezvolte un dispecerat propriu de monitorizare a alarmelor, a ascuns însă un lanț de vulnerabilități operaționale, riscuri financiare majore și decizii ale aleșilor locali care au sfidat logica juridică elementară și legislația privind achizițiile publice și guvernanța corporativă.

Primul proiect relevant de astăzi a fost cel referitor la aprobarea desființării instituției publice Direcția de Pază a Județului Constanța începând cu data de 31 decembrie 2026. Documentația care a stat la baza acestui demers, inclusiv referatul de aprobare semnat de președintele Florin Mitroi și raportul de specialitate al Direcției Generale Administrație Locală, a invocat drept motiv principal lipsa unui dispecerat propriu de monitorizare a sistemelor de alarmare în cadrul vechii direcții, motiv pentru care serviciile erau parțial subcontractate, generând costuri suplimentare și dezavantaje economice:

Soluția găsită de conducerea județului a fost constituirea Societății Pază Județeană Constanța S.A., entitate care a obținut licența de funcționare numărul 4058 din 24 septembrie 2026 pentru servicii de pază a obiectivelor, valorilor, transporturilor și protecție personală. Desființarea direcției aduce însă după sine o serie de efecte sociale severe, printre care disponibilizarea treptată a întregului personal, estimat la un număr de 348 de posturi, conform noii organigrame. Practic, 348 de familii lovite în plin de Mitroi, în prag de iarnă. Deși proiectul a prevăzut că personalul operativ disponibilizat va avea prioritate la angajarea în cadrul noii societăți comerciale, acest proces a fost strict condiționat de regulile stricte ale guvernanței corporative reglementate de OUG numărul 109 din 2011 și de legislația privind disciplina financiară, ceea ce înseamnă că sute de angajați riscă să rămână pe drumuri sau să se confrunte cu o incertitudine salarială acută. Mai mult, patrimoniul imobil al direcției va reveni de drept județului, iar bunurile mobile și consumabilele vor fi preluate de Consiliul Județean până la jumătatea lunii decembrie 2026, în timp ce procesul de lichidare va fi coordonat de o comisie interdisciplinară special numită.

În timp ce primul proiect a pregătit terenul pentru dizolvarea vechii structuri, cel de-al doilea proiect de pe ordinea de zi a adus în prim-plan un episod de o anormalitate juridică greu de descris, care a împins consilierii județeni din partea Partidului Național Liberal într-o presupusă zonă de penal. Este vorba despre proiectul de hotărâre numărul 347 din 27 octombrie 2026, având ca obiect aprobarea achiziției de servicii de consultanță, asistență și reprezentare juridică în vederea apărării intereselor Direcției de Pază a Județului Constanța în dosarul civil numărul 5749/118/2026, aflat pe rolul Tribunalului Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal. Absurditatea acestei situații: însăși instituția care urmează să fie desființată și decapitată administrativ prin voința politică a conducerii PNL din Consiliul Județean a dat în judecată Consiliul Județean Constanța și pe președintele Florin Mitroi, cerând anularea și suspendarea executării Hotărârii Consiliului Județean Constanța numărul 76 din 21 aprilie 2026, actul normativ de bază prin care s-a înființat societatea paralelă de pază.

În fața acestei acțiuni în justiție, directorul direcției, Mihai Angelescu, a solicitat aprobarea achiziționării unui avocat extern, Cabinetul de Avocat Bucur Ana Maria, invocând încărcarea unicului consilier juridic angajat și complexitatea litigiului, onorariile stabilite fiind de 2.500 de lei pentru fond, 2.000 de lei pentru apel sau recurs și 500 de lei pentru căi extraordinare de atac. Ceea ce a fost profund bizar și suspect, așa cum au semnalat și vocile critice din administrație, este faptul că aceiași consilieri județeni ai PNL Constanța, care au votat cu o mână desființarea direcției și transferul patrimoniului către societatea comercială patronată de județ, s-au trezit puși în situația de a vota sau de a respinge alocarea de fonduri pentru ca instituția victimă să se apere în instanță împotriva propriului partid și a șefului de la județ. Această schizofrenie administrativă a demonstrat disperarea unei conduceri care încearcă prin orice mijloace să blocheze rezistența juridică a vechii direcții, creând în același timp un blocaj instituțional în care instituția publică este pusă să se lupte singură, cu fonduri proprii, împotriva autorității tutelare care o subordonează și o finanțează.

Celelalte proiecte de hotărâre care au completat tabloul sumbru al ședinței au vizat operaționalizarea efectivă și sufocarea financiară a societății paralele Pază Județeană Constanța S.A., oferind detalii șocante despre modul în care este gestionat acest nou pol de putere economică. Proiectul numărul 332 din 21 octombrie 2026 a aprobat Bugetul de Venituri și Cheltuieli pe anul 2026 pentru noua societate, un buget care a arătat o realitate financiară alarmantă pentru o entitate cu 348 de posturi în organigramă. În documentele oficiale de fundamentare s-a recunoscut explicit că societatea nu generează fluxuri financiare din activitatea de exploatare pentru anul 2026, neavând contracte active cu clienții și nici agenți de pază angajați efectiv în această etapă de tranziție, motiv pentru care nu s-au prevăzut venituri. Cu toate acestea, cheltuielile totale pentru perioada iulie-decembrie 2026 au fost fixate la suma de 200.000 de lei, compuse exclusiv din elemente rigide și salarii pentru vârful piramidei administrative. Mai exact, s-a aprobat un fond de remunerație brută de 100.640 de lei pentru cei doi directori, directorul general Constantin Stoian și directorul economic Mădălina Cîrciu, la care s-au adăugat contribuții, precum și suma de 89.730 de lei reprezentând indemnizațiile brute pentru cei trei administratori provizorii din Consiliul de Administrație, condus de Cristian Pătruțoiu, plus taxe și cheltuieli de licențiere de 5.350 de lei. Practic, societatea s-a născut cu pierderi de 200.000 de lei exclusiv pe structura de conducere, în timp ce pe termen lung s-a propus un tarif comercial de 38 de lei pe oră plus TVA, un preț piperat fundamentat teoretic pe costul forței de muncă, salariul minim pe economie stabilit la 4.325 de lei și necesitatea creării unui dispecerat de zonă:

Paralel cu acest buget de criză, proiectul numărul 333 din 21 octombrie 2026 a impus aprobarea Organigramei, a Statului de Funcții și a Regulamentului de Organizare și Funcționare, fixând structura mamut de 348 de posturi. Din acest total, 3 posturi sunt de conducere la nivel înalt, 345 sunt posturi de execuție, dintre care 8 posturi sunt TESA (contabili, inspectori de resurse umane, inspectori SSM, inspectori de specialitate și consilier juridic), iar restul de 331 sunt posturi operative dedicate pazei conform Legii numărul 333 din 2003, cuprinzând un șef de obiectiv și 330 de agenți de securitate, alături de compartimente tehnice dotate cu dispeceri și tehnicieni de sisteme. Regulamentul de organizare internă a venit cu prevederi stricte privind recrutarea, dotarea cu uniforme, interdicția absolută a agenților de a dormi în post sau de a purta cagule și cătușe metalice contra legii, subliniind însă că întreaga arhitectură a fost concepută pentru a prelua forțat obiectivele județene. Pentru ca acest mecanism să devină funcțional din punct de vedere al guvernanței corporative impuse de legislația europeană și națională, proiectul numărul 343 din 22 octombrie 2026 a validat Componenta Integrală a Planului de Selecție pentru membrii Consiliului de Administrație, un document de 15 pagini care detaliază grila de evaluare, matricea consiliului împărțită pe administratorul cu profil de auditor financiar, cel cu profil economic și cel cu profil juridic, precum și scrisoarea de așteptări pentru perioada 2026-2030 semnată de președintele Florin Mitroi.

Această scrisoare de așteptări a deconspirat marile riscuri la care se expune județul Constanța: o piață extrem de concurențială, riscul pierderii licenței de funcționare emise de IGPR, dependența critică de contractele cu instituțiile subordonate Consiliului Județean și pericolul ca pragul legal de 80% din activități efectuate pentru autoritatea publică să fie încălcat dacă societatea va dori să se extindă pe piața privată. În sprijinul acestor argumente și subliniind gravitatea extremă a situației, directorul Direcției de Pază, Mihai Angelescu, a transmis anterior o declarație dură și tranșantă pentru TOMIS NEWS, în care a demontat punct cu punct pretextele conducerii județene și a refuzat să fie părtaș la ceea ce numește deschis un „jaf la drumul mare”:

„Dacă am fi fost consultați vreodată cu privire la aceasta, am fi spus că în istoria Direcției de Pază au existat două societăți comerciale și chiar a fost înființat un dispecerat de monitorizare. Toate au dat faliment! Acum, să vii să încerci același lucru a treia oară și să te aștepți să ai alte rezultate, răspunsul este… nu se poate. Dacă Mitroi înțelege să clădească succesul (sau mai degrabă, conform experienței, insuccesul) unei societăți comerciale omorând o instituție publică subordonată CJ (și nu președintelui CJ) și furându-i resursele acumulate, cu muncă, de-a lungul anilor, să fie la el acolo. Asta se numește jaf la drumul mare! Direcția de Pază este o instituție perfect funcțională. Are agenți de securitate, are resurse, are contracte, se autofinantează și nu cere bani de la CJ. Cum să o desființezi? E legal, nu e legal, nu știu! Cert este că SC Pază Județeană SA este, la momentul acesta, un mare nimic (nu are organigramă, regulament de funcționare, nu are obiective de păzit, nu are oameni, nu are resurse, nu are contracte), nici nu a început activitatea și are pierdere tot capitalul social al societății în sumă de 200.000 lei. Asta cere consiliului! Să i se aprobe măgăriile, ca la o adică să zică că nu eu am votat, ci consilierii! Cum pot eu să apar interesele Societății Pază Județeană SA și să-i cesionez contractele mele, când prețul de cost al lor este mai mare decât al meu? Vrea să ajung la pușcărie pentru măgăriile lui? Niciodată! Cum pot să disponibilizez tot personalul Direcției de Pază și să las pe drumuri, fără protecție socială, la voia întâmplării, 341 de oameni? El zice că contractele de muncă vor înceta treptat! Fals, contractele vor să fie predate până în 2 decembrie, cu intrare în vigoare din data de 15 decembrie! Și tot atunci vor fi disponibilizați oamenii! De Crăciun! Toate contractele expiră la sfârșitul anului bugetar, adică în 31 decembrie 2026, de ce grabă să le cesionez până la 15 decembrie? Ei cred că eu sunt prost? Păi, dacă eu le cesionez la jumătatea lui decembrie, ei vor avea șansa ca să zică la sfârșitul anului că se pot prelungi contractele până la aprobarea noului buget. Ei cred că eu nu m-am prins de schemă? Eu mai am jumătate de lună de contract și vor să le cesionez atunci! Mai bine îmi rup mâna și o pun în ghips decât să semnez preavizele de concediere! Eu sunt creștin, nu pot să fac rău oamenilor pentru că vrea un vremelnic președinte de CJ! Și nici nu vreau să fac ilegalități pentru că așa vrea Mitroi. Pentru toate acestea, are nevoie de votul consilierilor. Dacă aceștia vor vota aprobarea acestui proiect, consider că județul Constanța își merită soarta! Eu voi rămâne același om integru, responsabil pentru funcția pe care o ocup și nu voi face rău oamenilor! 341 de oameni vor fi disponibilizați? Suntem nebuni, nu mai gândim, devenim animale doar pentru satisfacerea unor interese?”

Momentul culminant al întregului conflict s-a consumat chiar în plenul Consiliului Județean, unde directorul Mihai Angelescu a luat cuvântul în fața aleșilor, trăgând un ultim și disperat semnal de alarmă cu privire la periculozitatea adoptării acestor proiecte și la consecințele devastatoare pe termen lung asupra angajaților și a legalității administrative. Apelul său nu a reușit însă să oprească tăvălugul politic: în ciuda avertismentelor vehemente, proiectele au fost adoptate de plen cu 33 de voturi „pentru” și 7 abțineri.

Prin acest vot de anvergură, administrația Mitroi a validat pașii spre desființarea unei instituții și consolidarea societății comerciale pe acțiuni care începe cu un management extrem de scump, plătit regește din bani publici în faza de neactivitate, în timp ce aruncă în aer stabilitatea profesională a sutelor de angajați. Faptul că PNL a împins consilierii să voteze măsuri contradictorii – desființarea unei direcții, dar și refuzul mascat sau punerea de obstacole în calea apărării ei juridice în instanță – arată un modus operandi discreționar, bazat pe forța votului politic, care sfidează transparența și riscă să transforme întregul aparat administrativ într-un teren de bătălie penală și contencioasă pe termen lung, lăsând în urmă un gust amar privind soarta a sute de oameni transformați în victime colaterale ale unor interese împărătești.