Huțucă și Crușoveanu (PNL), proiect de lege care lovește brutal toate primăriile: Amenzi grele pentru eșecul la digitalizare, chiar dacă neîndeplinirea obligațiilor este cauzată de lipsa finanțării – DOCUMENTE

Un proiect de lege inițiat de parlamentari PNL, în frunte cu deputații constănțeni Marian Crușoveanu și Bogdan Huțucă, pune o presiune uriașă chiar pe umerii acestuia din urmă, în calitatea sa de președinte al Comisiei pentru Buget, Finanțe din Camera Deputaților. Inițiativa legislativă, înregistrată la Senat pe 3 iunie, își propune să elimine definitiv birocrația prin sancțiuni drastice, dar a intrat rapid într-un impas politic și instituțional stânjenitor. Deși a debutat promițător, obținând aviz favorabil de la Consiliul Economic și Social pe 18 iunie, de la Consiliul Legislativ pe 29 iunie și punctul de vedere favorabil al Guvernului pe 27 august, proiectul s-a lovit de un zid chiar în Senat. Parcursul său a fost zdruncinat mai întâi de avizul negativ al Comisiei Economice din 10 septembrie, culminând pe 6 octombrie cu un aviz negativ de la Comisia pentru Buget, Finanțe a Senatului — exact comisia omoloagă celei pe care Huțucă o conduce la Cameră:

Această respingere din partea colegilor senatori creează un paradox politic complicat și plasează o responsabilitate enormă pe umerii deputatului PNL Constanța, care va trebui să gestioneze la Camera Deputaților un proiect susținut de el, dar desființat din punct de vedere financiar și tehnic de propria sa comisie sferică de la nivelul Senatului:

Miza și surpriza pe care cei doi deputați liberali le-o pregătesc conducătorilor din administrația publică și entităților private care prestează servicii publice sunt de o severitate fără precedent, dar vin la pachet cu nereguli de fond majore. Proiectul introduce amenzi usturătoare, de până la 25.000 de lei, aplicate direct persoanei fizice aflate la conducerea instituției pentru eșecul de a informatiza procesele sau de a dezvolta servicii publice electronice. Această măsură ridică însă o gravă problemă de drept și de practică administrativă, deoarece pedepsește personal managerii publici fără a lua în calcul dacă neîndeplinirea obligațiilor este cauzată de lipsa cronică de resurse financiare, alocarea bugetară depinzând exclusiv de ordonatorii principali de credite sau de consiliile locale. Se creează astfel o răspundere contravențională automată care ignoră realitatea bugetară din teren și forțează aplicarea unor sancțiuni personale pentru vicii sistemice de finanțare.

Neregulile administrative continuă și la nivelul sistemului de control și aplicare a sancțiunilor, unde textul proiectului generează o suprapunere periculoasă de competențe între Autoritatea pentru Digitalizarea României și Instituția Prefectului. Ambele entități primesc dreptul de a face verificări și de a da amenzi, fără ca inițiatorii să fi delimitat clar atribuțiile specifice sau criteriile teritoriale și materiale, fapt ce poate duce în practică la abuzuri, controale paralele și conflicte de competență. Situația este la fel de absurdă și pentru firmele private cu statut de utilitate publică, cărora li se interzice să mai ceară avize sau acte emise de alte instituții, deși în realitate acestea nu au acces la platformele informatice de interoperabilitate ale statului. În acest context, presiunea pe Bogdan Huțucă devine dublă: el trebuie să decidă dacă va susține la Camera Deputaților o capcană legislativă desființată deja la Senat, care riscă să lase mii de directori și primari cu buzunarele goale din cauza neputințelor financiare ale statului.