Se cere creșterea termenului de prescripție generală în Justiție. Stelian Ion (USR), proiect pentru „încă o dată și jumătate”, din cauza numărului mare de achitări scandaloase

O propunere legislativă pentru modificarea articolului 155 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal a intrat în circuitul Camerei Deputaților pentru votul final, după ce a fost respinsă de Senat pe 2 iunie. Inițiativa legislativă aparține unui grup de parlamentari USR, printre care se numără și deputatul constănțean Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

Propunerea se concentrează pe o problemă fundamentală a sistemului penal românesc: instituția prescripției răspunderii penale. Conform expunerii de motive, această instituție de drept penal substanțial generează numeroase dezbateri în societate din cauza analizei tehnice și a nivelului de percepție în rândul publicului. Odată cu apariția noului Cod Penal și în special a Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, s-a constatat că soluția legislativă care prevedea întreruperea cursurii termenului prescripției răspunderii penale prin sintagma „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul articolului 155 alineatul (1) din Codul penal este neconstituțională. Prin OUG nr. 71/2022 s-a intervenit cu modificarea articolului 155 alineatul (1). În mod actual, se prevede: „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauza care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.”

Datele disponibile evidențiază amploarea problemei. În anul 2024, un număr de 3.534 de dosare penale au fost închise prin prescripție, conform datelor raportate. În anul 2023, procurorii din România au clasat aproximativ 100.000 de dosare penale ca urmare a prescripției răspunderii penale. Volumul acestor dosare include atât infracțiuni de drept comun cât și dosare de corupție, impactate de deciziile Curții Constituționale și ale CJUE privind întreruperea termenelor de prescripție. Propunerea legislativă susține că instituția prescripției răspunderii penale, prin efectele sale speciale asupra tragerii la răspundere penală a făptuitorilor, generează consecințe semnificative în ceea ce privește buna administrare a statului și impactul în societate al absenței răspunderii penale. Aceasta creează neîncredere a cetățeanului în forța cu care statul intervine pentru a sancționa fapte de o gravitate foarte mare.

Soluția propusă prevede creșterea termenului la care se implică prescripția specială. Propunerea consideră că este utilă creșterea acestuia de la „încă o dată termenul prescripției generale” la „încă o dată și jumătate” raportate la acești termeni ai prescripției generale, dând astfel puterii judecătorești posibilitatea să atingă mai târziu acest termen și câștigând timp pentru a putea trage la răspundere penală autorii infracțiunilor cercetate. Având în vedere complexitatea ridicată a cauzelor cu impact asupra prejudiciilor foarte mari și metodelor infracționale tot mai complicate, propunerea consideră că este necesară creșterea termenului de prescripție generală, fără a afecta momentul la care aceasta începe să curgă. Obiectivul este să se restabilească încrederea cetățeanului în sistemul penal și să se asigure că faptele grave nu scapă de sancțiunea penală din cauza prescripției.