Iran a reaprins toate „liniile roșii” ale crizei din Golf: A anunțat revenirea la control militar strict în Strâmtoarea Ormuz. Focuri de armă asupra petrolierelor

Iranul a reaprins, în doar câteva ore, toate „liniile roșii” ale crizei din Golf: după o scurtă fereastră de tranzit, Teheranul a anunțat revenirea la control militar strict în Strâmtoarea Ormuz, a transmis că trecerea se face doar cu autorizarea Iranului, iar pe teren au apărut deja primele incidente grave – nave comerciale și petroliere care raportează focuri de armă în timp ce încercau să traverseze ruta vitală pentru energia globală. În paralel, negocierile cu SUA rămân blocate, armistițiul are termen-limită, iar noul lider suprem al Iranului a ieșit cu un mesaj războinic, în timp ce autoritățile iraniene au început redeschiderea parțială a spațiului aerian după șapte săptămâni de blocaj.

Din perspectiva Teheranului, miza este explicită: blocada navală americană asupra porturilor iraniene din Golf trebuie ridicată, altfel Ormuz revine „la starea anterioară” – adică la un regim de control strict, echivalent cu o închidere de facto. Presa de stat iraniană a interpretat anunțul în termeni fără echivoc: ruta este „închisă din nou”, iar trecerea necesită aprobarea Iranului. Mesajul vine după ce, vineri, Iranul anunțase că ridică blocada din strâmtoare, pe fondul intrării în vigoare a unui armistițiu separat de 10 zile între Israel și Liban, mediat de SUA, ceea ce a creat impresia unei detensionări. Doar că Washingtonul a transmis imediat că își menține blocada de represalii asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene, „până la ajungerea la un acord”, iar această poziție a fost folosită de Teheran ca argument pentru reimpunerea controlului militar.

Pe mare, semnalele au fost contradictorii chiar înainte de anunțul de „închidere”: traficul s-a intensificat pentru scurt timp, Reuters descriind o „primă mișcare majoră” de nave prin Ormuz de la începutul războiului. Un convoi de opt petroliere a fost observat traversând strâmtoarea prin apele iraniene de la sud de insula Larak. În același timp, alte nave au fost văzute apropiindu-se și apoi întorcându-se încă de vineri după-amiază, semn că trecerea rămânea restricționată și că riscul operațional era deja perceput ca prea mare. Escaladarea a devenit însă concretă odată cu incidentele armate. Cel puțin două nave comerciale au raportat că au fost lovite de focuri de armă în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz, potrivit unor surse din securitatea maritimă și transport, citate de Reuters. Într-un caz detaliat de UKMTO (agenția britanică de securitate maritimă), un petrolier a fost abordat la aproximativ 37 km nord-est de Oman de două ambarcațiuni rapide aparținând Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice; fără avertisment radio, acestea au deschis focul. UKMTO a precizat că nava și echipajul sunt în siguranță și că autoritățile investighează. În paralel, surse din transporturi au indicat că unele nave comerciale au primit mesaj radio de la marina iraniană: Ormuz este închisă din nou și nicio navă nu are voie să treacă.

În spatele acestor mișcări, Teheranul încearcă să transforme armistițiul într-un instrument de presiune economică și geopolitică. Într-o altă linie de mesaj, oficiali iranieni au susținut că, pe durata încetării focului, navele comerciale pot tranzita, dar nu gratuit: traversarea ar fi permisă doar în schimbul unei taxe impuse de Iran. În plus, Teheranul a avertizat că navele aparținând sau asociate cu state considerate „ostile” nu vor avea voie să treacă nici măcar în perioada armistițiului. Nu a fost publicată o listă clară, însă referințele indică SUA și Israel, precum și aliați ai acestora din regiunea Golfului Persic. Pe plan politic, mesajele au devenit tot mai agresive. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat că Iranul va închide Ormuz dacă blocada americană continuă și a insistat că traversarea se va face pe „traseul stabilit” și cu „autorizația Iranului”. Într-o serie de postări pe X, Ghalibaf a atacat frontal credibilitatea lui Donald Trump, susținând că președintele SUA ar fi făcut „șapte afirmații într-o oră, toate false” și că „nu au câștigat războiul cu aceste minciuni și cu siguranță nu vor ajunge nicăieri nici în negocieri”. El a mai punctat că regulile din strâmtoare vor fi determinate de „situația de pe teren, nu de rețelele sociale”. Contextul e relevant: Ghalibaf a condus delegația iraniană la negocierile cu SUA de la Islamabad, discuții care nu au produs un acord.

În același registru, ministrul adjunct de externe Saeed Khatibzadeh a ironizat comunicarea Casei Albe, afirmând că Trump „postează și vorbește mult”, fiind „confuz” și „contradictoriu”. Oficialul iranian a confirmat că nu există o dată stabilită pentru o a doua rundă de negocieri americano-iraniene, după eșecul discuțiilor inițiale, și a transmis că Teheranul nu vrea întâlniri „sortite eșecului” care ar putea deveni pretext pentru o nouă escaladare. De cealaltă parte, Trump a vorbit despre „vești destul de bune” privind Iranul, dar a avertizat și că luptele s-ar putea relua dacă nu se ajunge la un acord până miercuri, când expiră armistițiul. Peste această tensiune s-a suprapus și ieșirea publică a noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, care a transmis un mesaj în care marina iraniană este pregătită să-i facă pe inamicii țării „să guste amărăciunea unor noi înfrângeri”. Mesajul a fost publicat cu ocazia Zilei Armatei iraniene. Potrivit relatărilor, Khamenei nu a apărut public și nu a transmis mesaje video de la numirea sa, în urmă cu șase săptămâni. În declarația atribuită lui, acesta a lăudat armata pentru faptul că „apără cu curaj teritoriul, apele și steagul care îi aparțin”. În același timp, materialele citate plasează această schimbare de leadership într-un context exploziv: fostul lider suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi fost ucis la începutul conflictului într-un atac aerian comun SUA–Israel.

În mod aparent paradoxal, în aceeași zi în care Ormuz reintră în zona de risc maxim, Iranul a anunțat redeschiderea parțială a spațiului aerian, închis timp de șapte săptămâni din cauza războiului cu SUA și Israel. Autoritatea Aviației Civile Iraniene a comunicat că spațiul aerian și mai multe aeroporturi au fost redeschise începând cu ora 7:00 (ora locală), iar operațiunile vor fi reluate treptat. Zborurile internaționale ar urma să poată tranzita Iranul pe rutele din estul țării. Decizia a fost luată după o evaluare a condițiilor de securitate realizată de un comitet de coordonare civil-militar, iar reluarea completă depinde de pregătirea tehnică și operațională a structurilor civile și militare care gestionează aeroporturile. Totuși, indicatorii de trafic arătau prudență: potrivit FlightRadar24, cu puțin timp înainte de ora 07:00 GMT nu zbura încă nicio aeronavă deasupra Iranului.

Tabloul general rămâne unul de instabilitate controlată doar pe hârtie: pe mare, Iranul transmite că Ormuz poate fi deschisă, dar numai cu taxă și cu filtrul „țărilor ostile”; în practică, navele primesc mesaje radio că trecerea e interzisă, iar incidentele armate confirmă că riscul de securitate a depășit faza de avertisment. În plan diplomatic, negocierile cu SUA nu au calendar, iar armistițiul se apropie de expirare. În plan strategic, fiecare zi în care Ormuz este „închisă” sau „deschisă condiționat” înseamnă aceeași realitate: o rută prin care, înainte de război, trecea aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol poate fi transformată, peste noapte, într-o armă economică – iar piețele, transportatorii și statele dependente de energie sunt obligate să plătească prețul.