Pentru prima dată în istoria modernă, Ungaria are rezerve de aur mai mari decât România

Pentru prima dată în istoria modernă, Ungaria are rezerve de aur mai mari decât România. Potrivit cotidianului financiar Vilaggazdasag, în timp ce România stagnează la aproximativ 103,6 tone, Ungaria a ajuns la un nivel record de 110 tone, după ce Banca Națională a Ungariei a demarat o strategie agresivă de achiziții.

Diferența nu constă doar în cantitate, ci și în modul de gestionare. Șaizeci la sută din aurul României — aproximativ 60 de tone — se află în seifurile Băncii Angliei din Londra. Ungaria, în schimb, se concentrează din ce în ce mai mult pe prezența fizică și disponibilitatea strategică a rezervelor sale de aur, o poziție care reflectă o abordare diferită a securității financiare.

Istoria rezervelor ungare de aur este marcată de fluctuații semnificative. Banca Națională a Ungariei a deținut aur de la înființarea sa în 1924, dar rezervele au crescut până la al Doilea Război Mondial. La sfârșitul conflictului, MNB a evacuat aproximativ 30 de tone de lingouri și monede în Austria. După război, rezervele au fost returnate și au sprijinit stabilizarea economiei și consolidarea financiară. După schimbarea de regim, rezervele au fost reduse la un nivel minim de aproximativ 3,1 tone. Schimbarea strategică a venit cu obiectivele economice pe termen lung. În 2018, MNB a crescut rezervele de peste zece ori, la 31,5 tone, apoi le-a triplat în 2021, la 94,5 tone. În 2024, anul centenarului înființării sale, Banca Națională a Ungariei a decis să majoreze rezervele de la 94,5 tone la 110 tone. Ca urmare a acestor achiziții, cantitatea de aur pe cap de locuitor în Ungaria a crescut de la 0,32 uncii la 0,37 uncii, ceea ce o face pe Ungaria deținătoarea celor mai mari rezerve de aur pe cap de locuitor din întreaga Europă Centrală și de Est.

Strategia Ungariei face parte dintr-un fenomen global. În 2025, cererea globală de aur a atins un record istoric de peste 5.000 de tone. Statele Unite dețin de departe cele mai mari rezerve mondiale, cu peste 8.100 de tone, urmate de Germania cu 3.350 de tone, apoi Italia și Franța, ambele cu peste 2.400 de tone. Deși volumul achiziților băncilor centrale a scăzut ușor în 2025, acesta a rămas excepțional de ridicat — aproximativ 860 de tone de aur au fost achiziționate de băncile centrale ale lumii, cu mult peste media din deceniul precedent. Polonia a fost cel mai mare cumpărător, acumulând peste 80 de tone singură, dar Kazahstanul și Brazilia au rămas, de asemenea, cumpărători semnificativi.