Nazare (Finanțe): „Există un risc real ca România să intre în recesiune. Am constatat că 700.000 de firme nu au card bancar” – VIDEO

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a explicat că există riscul real ca România să intre în recesiune. De asemenea, Nazare a explicat faptul că rata inflației a crescut pentru că a fost eliminată plafonarea la energie.

”Este un risc real, dar și dacă intrăm în recesiune trebuie să avem soluții pregătite. Dacă ne uităm, la evoluția din ultimii 4 ani, nu era așa de greu să-ți dai seama că te îndrepți către recesiune. Faptul că în ultimii 4 ani am avut creștere economică tot mai mică, analiștii au atras atenția că în această direcție ne ducem. Eu ce vă pot spune este că voi căuta soluții pentru a pune de o parte resurse care să ajute economia într-o astfel de situație, dar este extrem, extrem de greu”, a declarat ministrul de Finanțe.

”Da, vom avea un impact foarte mare asupra inflației, ca urmare a eliminării plafonării la energie. Aceasta este practic reacția la oprirea subvenției la energie, doar că noi aici avem restanțe foarte mari la companiile de energie. Noi nu ne mai puteam permite să mai prelungim această compensare a facturilor pentru că noi nu am făcut decât să le rostogolim și le-am rostogolit până când efectiv nu mai avem de unde să le plătim. Această creștere a inflației este temporară, revine în graficul normal anul viitor în decembrie, iar aceste măsuri de consolidare fiscală vor avea un impact și asupra inflației”, a spus Alexandru Nazare.

Ținta de deficit, recalculată: „Nu vorbim de 7,1”

România nu își va putea respecta ținta de deficit bugetar de 7,1% stabilită la începutul anului, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, subliniind că estimarea inițială a fost construită pe „ipoteze nerealiste”. Oficialul a indicat că noua țintă, care va fi anunțată după rectificarea bugetară și discuțiile cu Comisia Europeană, va fi substanțial diferită. „Cred că este clar pentru toată lumea și a fost clar pentru toți cei care au analizat bugetul României încă din luna iunie că nivelul deficitului, așa cum este el trecut în buget, de 7,1, nu va fi în niciun fel atins”, a afirmat Nazare.

Ministrul a criticat modul în care a fost făcută programarea bugetară, dând exemplul estimării pentru trimestrul al patrulea: „Ipotezele pe care a fost construit acest buget nu sunt ipoteze realiste. Ele în niciun caz nu conduceau la un deficit de 7,1. Uitați-vă la programarea bugetară: păi cum, în trimestrul 4, programezi un deficit de 1,2, când în trimestrul 4, în ultimele două luni, sunt, în general, 20% din cheltuielile totale ale anului? Deci aceste lucruri sunt destul de clare.”

Nazare a precizat că abia după analiza cheltuielilor tuturor ordonatorilor de credite și după consultările cu Bruxelles-ul va putea anunța noua țintă. „O să vă pot spune, înainte de adoptarea rectificării, care este ținta la care ne vom raporta. Pot să vă spun că nu începe cu 7. Deci nu vorbim de 7,1. O să vă spun exact cât va fi în momentul când avem finalizate discuțiile pe rectificare”, a adăugat acesta.

Nazare anunță o rectificare bugetară complicată

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că deja au început discuțiile pentru rectificarea bugetară, despre care spune că „nu va fi ușor de făcut”. Șeful de la Finanțe a vorbit și despre banii pe care Ministerul Trasporturilor i-a cerut la rectificare pentru Autostrada Moldovei.

„Discuțiile pe rectificare au loc de câteva zile, vorbim cu fiecare ordonator, cu fiecare minister în parte. Sunt discuții foarte complicate. Nu va fi o rectificare ușor de făcut. Pot să vă spun că din punctul nostru de vedere (Ministerului de Finanțe) facem toate eforurile posibile cît mai multe investiții. Să continuăm investițiile esențiale, am avut întâlniri pe această cale inclusiv cu constructori. Vorbesc de Autostrada Moldovei ca să înțeleg foarte clar care este stadiul în teren și perspectivele acestor lucrări”, a declarat, miercuri, Nazare.

În privința faptului că Ministerul Transporturilor solicită 6 miliarde lei pentru A7 – Autostrada Moldovei, Nazare a explicat că se fac eforturi pentru a reuși finalizarea ei „în timp util”. Reaminitim ca finanțarea proiectelor de infrastructură din zona Moldovei este una dintre condițiile ca PSD să revină la discuțiile din coaliția de guvernare.

„Am reușit cu niște eforturi deosebite să obținem introducerea Autostrăzii Moldovei în componenta nerambursabilă a PNRR, ceea ce nu s-a întâmplat nici înainte de aprobarea PNRR și la nicio altă renegociere după. Prin această mișcare de a introduce A7 în componenta nerambursabilă practic garantăm finanțarea pe grant și finalizarea acestei autostrăzi în timp util. Trebuie să găsim soluții pentru finanțarea autostrăzii până la momentul aprobării în Consiliul ECOFIN a regnegocierii, adică vorbim de următoarele 3 luni”, a spus Nazare.

„Nu mai putem lansa licitații fără bani”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat astăzi că problema firmelor care nu emit facturi trebuie privită nu doar din perspectiva legalității, ci și a modului în care statul își planifică bugetele. Răspunsul vine după ce, recent, vicepremierul Dragoș Anastasiu a afirmat că există companii de construcții care au recunoscut că nu facturează lucrări în valoare de 1,5 milioane de euro.

Întrebat dacă știe despre aceste cazuri și dacă ANAF ar trebui să le verifice, Nazare a replicat: „Cred că pe domnul Anastasiu trebuia să-l întrebați, să completeze declarația, nu pe mine. ANAF-ul verifică, să știți, și v-am dat și exemplu mai devreme ce tip de verificări face ANAF-ul astăzi. Face foarte multe tipuri de verificări, deja se vede ce verificări face”.

Ministrul a subliniat însă că rădăcina problemei ține și de modul în care statul gestionează fondurile publice. „Cred că problema trebuie reglată din ambele părți. Trebuie să începem să facem bugete corecte. Nu mai putem să lansăm proceduri de licitații dacă nu avem bani, dacă nu avem certitudinea că există bani la bugetul de stat, în anul curent sau în anii următori. Și acest lucru este foarte important și pentru respectul pe care noi îl acordăm mediului economic în general, antreprenorilor români și străini, mai ales celor români, care nu au același tip de resurse pe care îl au cei străini, pentru care e mult mai greu să ia un credit, pentru care e mult mai greu să rămână în piață”, a explicat Nazare.

Oficialul a adăugat că, în trecut, au fost demarate „foarte multe licitații” fără a se ține cont de capacitatea reală de plată a instituțiilor publice, ceea ce a afectat în special firmele locale.

„Aproape 700.000 de firme nu au card bancar”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat o serie de măsuri pentru firme și companii. O măsură extrem de importantă este legată de obligativitatea firmelor de a avea card bancar și cont în bancă, pentru că aproape 700.000 de firme nu dețin card sau cont în bancă. De asemenea, ministrul Finanțelor a anunțat că va crește capitalul social la 8.000 de lei, de la 1 ianuarie 2026.

”Vom sancționa penal cesionarea firmelor cu datorii. Vom închide acest capitol în care diverse firme vindeau pentru ca în final să scape de datorie. Am gândit un mecanism, acolo unde nu sunt datorii nu sunt probleme, dar acolo unde sunt datorii trebuie să le plătească sau să facă dovada cu bunuri care pot acoperi datoria”, a spus Nazare.

”Am constatat că 698.000 de companii nu au card bancar, nu au un cont în bancă și nici card bancar. O mare parte dintre aceste firme au datorii de peste 1.7 miliarde de lei. Practic, aproape jumătate dintre companiile active nu au un card bancar. Pe această cale instituim obligația ca persoanele juridice să aibă un card bancar, iar băncile vor fi obligate să le deschidă un cont bancar. Trebuie să avem vizibilitate asupra tranzacțiilor care se fac în aceste companii.”, a mai spus ministrul Finanțelor.

”Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social. Practic, propunem un capital social de minim 8.000 de lei pentru SRL-uri. Acești bani pot fi cheltuiți, nu sunt blocați, dar dacă aceste companii ajung în insolvență, atunci statul își poate recupera banii.

O altă obligație era acel plafon pentru plățile cu cardul, plafonul de 50.000 de lei. Eliminăm acel plafon, astfel încât orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată cash, dar și prin orice altă modalitate electronică (…) Nu mai suntem în situația din 2018 sau 2021, acum sunt 3 tipuri de POS-uri și se pot obține mult mai ușor.”, a conchis Nazare.

Coordonare directă de la Finanțe, teste de integritate și bodycamuri la controale

Ministerul Finanțelor pregătește un pachet de măsuri menite să crească gradul de colectare și să asigure transparență în activitatea ANAF și a altor instituții fiscale. Anunțul a fost făcut astăzi de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă în care a subliniat că noul set de reglementări reprezintă „o componentă fiscală de echilibrare, de echitate și de încurajare a conformării fiscale”.

„Reglăm în primul rând relația dintre Ministerul de Finanțe și ANAF. Această relație a fost tensionată, iar rezultatul acestei tensiuni de-a lungul anilor s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare”, a declarat Nazare. El a explicat că, prin modificările propuse, ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanțe în privința activităților specifice, cu excepția controalelor, care rămân în gestiunea agenției.

„Până acum această activitate era reglată doar dintr-un singur cuvânt — că ANAF este subordonat Ministerului de Finanțe — dar în spatele acestui cuvânt nu era absolut nimic. Nu exista niciun fel de coordonare și trebuie să avem responsabilități dacă vrem rezultate”, a precizat ministrul.

Printre noutăți se numără și introducerea testelor de integritate pentru angajații ANAF, ai Autorității Vamale Române și ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. „Avem nevoie să instituim această măsură tocmai pentru a putea acționa atunci când avem persoane suspecte de activități frauduloase, mai ales în zona de control. Nu o face doar România, o face și Italia, o fac și alte țări, tocmai pentru a cultiva integritatea”, a afirmat Nazare.

O altă măsură vizează montarea de camere video portabile — bodycamuri — pentru inspectorii implicați în controalele ANAF, ale Vămii și ale ONJN. „Avem nevoie de transparență în aceste controale. Practic, aceste lucruri nu erau legiferate; ele vor intra în pachetul 2 tocmai pentru a ne crea baza de a achiziționa aceste echipamente și a le pune în valoare”, a spus oficialul.

Potrivit ministrului, scopul acestor modificări este întărirea disciplinei fiscale și crearea unui cadru clar de colaborare între instituțiile care gestionează finanțele publice.