Bucura-Oprescu (Muncă) îi liniștește pe pensionari: „Dacă am avut erori, le îndreptăm!”

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a afirmat că, dacă au fost erori în deciziile de recalculare a pensiilor, atunci acestea vor fi îndreptate. Simona Bucura – Oprescu a menţionat că deciziile de recalculare pot fi revizuite atât din oficiu, cât şi în urma solicitării pensionarului. Simona Bucura – Oprescu a fost întrebată, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, dacă a simţit în această perioadă că este sabotată de vreo instituţie sau de unii angajaţi din subordine.

„Eu am un mod de a lucra în care mă concentrez pe ce e cu adevărat important şi în această perioadă cu adevărat important a fost să reuşim să scoatem 9,4 ceea ce aici îi întreb eu aici pe pensionari. Cum ar fi fost dacă n-am fi reuşit asta? Cum ar fi fost dacă n-am fi reuşit asta, să scoatem 9,4? Care 9,4 însemna îngheţarea pensiilor românilor până în 2070, adică inclusiv copiii noştri ar fi beneficiat de această situaţie. Am scos 9,4 şi le mulţumesc tuturor celor implicaţi. A fost adoptată legea în guvern. A fost aprobată legea de Parlament. Am elaborat şi aprobat normele. Am finalizat recalcularea. În momentul în care am devenit ministru al Muncii şi Solidarităţii Sociale, în procesul de evaluare a dosarelor de pensie, adică trecerea lor în format electronic, am găsit un număr de peste 1000 de dosare care nu erau finalizate şi circa 70% dintre dosare erau deja evaluate. Adică , cu alte cuvinte, deşi au rămas dosarele cele mai vechi, cu complexitatea cea mai ridicată, în general cele pe Legea 27/1966 (n.r. – privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară) şi cele pe Legea 3/1977 (n.r. – privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială), colegii noştri, şi le mulţumesc pentru asta, de la evaluare şi colegii noştri din casele de pensii, au reuşit foarte rapid să se mobilizeze şi să finalizeze asta”, a afirmat Simona Bucura – Oprescu.

Ea a menţionat că deciziile de recalculare pot fi revizuite atât din oficiu, cât şi în baza solicitării pensionarului.

„Eu vă rog să ne concentrăm pe munca noastră şi să găsiţi înţelegerea pentru noi ca, dacă există şi erori, colegii mei spuneau joi că 0,025%, colegii noştri de la Casa Naţională de Pensii Publice, 0,025% din numărul deciziilor de recalculare sunt decizii care au avut erori. Dacă am avut erori, le îndreptăm. Avem în mod clar stipulat în lege că putem revizui deciziile de recalculare atât din oficiu, cât şi în baza solicitării pensionarului. Important este că am reuşit să facem atât de mult bine pentru români, să venim cu o lege bună, să eliminăm 9,4%, să asigurăm o creştere sustenabilă a pensiilor şi da, nu în ultimul rând în 2024, datorită majorării din ianuarie şi datorită recalculării, 1. toţi pensionarii au beneficiat de creşteri, iar în medie creşterea este de 40%”, a explicat ministrul Muncii.

„Noi nu am tăiat pensii, noi nu am îngheţat pensii Noi nu am criticat pensionarii, din contră, am încercat să-i ascultăm cu atenţie şi să găsim soluţii. Nu ne-am plâns de timpul foarte scurt pe care l-am avut la dispoziţie. Suntem concentraţi pe munca noastră, iar dacă am greşit ceva, pensionarii au angajamentul meu ferm că vom îndrepta. Nu există lucru în viaţă care să nu poată fi îndreptat, cu atât mai mult într-o chestiune de politică publică atât de amplă. În ceea ce priveşte o politică publică atât de amplă. Acum deja trecem la punerea în aplicarea legii. Vom evalua dacă sunt aspecte unde putem să îndreptăm şi le vom îndrepta. Dar important este ca pensionarii să ştie că am făcut acest lucru pentru dânşii şi că atât noua lege a pensiilor, cât şi procesul de recalculare sunt făcute cu gândul la dânşii şi la viaţa dânşilor şi că ne dorim să fie o formă de respect după o viaţă de muncă. Dacă am greşit ceva, au angajamentul ferm că vom face tot ceea ce ţine de noi, astfel încât să îndreptăm”, a mai afirmat Simona – Bucura Oprescu.

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, afirmă că vocea pensionarilor mulţumiţi de faptul că pensiile au fost majorate în urma recalculării nu se aude şi a explicat că dacă ai muncit şi contribuit la fel, trebuie să ai acelaşi cuantum al pensiei. Ea a precizat că recalcularea din septembrie este despre echitate în interiorul sistemului public de pensii. „Trebuie să fim de acord că România anului 2024 este România corectitudinii”, consideră Bucura-Oprescu.

Simona Bucura – Oprescu a fost întrebată, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, cum a reuşit performanţa să majoreze 3,8 milioane de pensii şi în acelaşi timp să genereze proteste de stradă şi multe nemulţumiri, scrie news.ro.

„Cred că eu sunt principalul protestatar, fiindcă eu însămi protestez pentru faptul că vocea pensionarilor mulţumiţi nu se aude. Iar vocea pensionarilor mulţumiţi să ştiţi că este foarte puternică fiindcă indiferent dacă avem pensionari care, datorită recalculării pensiilor avem o creştere a cuantumului acestuia sau avem situaţii în care se menţine cuantumul în plată fiindcă nicio pensie nu scade, cu toţii trebuie să fim de acord că România anului 2024 este România corectitudinii. Trebuie să fie România corectitudinii. Şi pentru asta, inclusiv în interiorul sistemului public de pensii, avem nevoie de dreptate, de justiţie socială, de echitate. Pentru asta a fost atât de importantă reaşezarea întregului sistem public de pensii astfel încât, dacă ai muncit şi contribuit la fel, să ai acelaşi cuantum al pensiei indiferent când ai ieşit la pensie. Recalcularea din septembrie este despre fiecare dintre noi. Este despre echitate în interiorul sistemului public de pensii şi da, vocea pensionarilor mulţumiţi trebuie să se audă şi ea, altfel eu însămi voi protesta”, a declarat Simona Bucura – Oprescu.

Ea a fost întrebată când se va auzi vocea pensionarilor mulţumiţi.

„Când dumneavoastră îi veţi aduce pe toţi în faţa noastră şi şi vocea pensionarilor mulţumiţi se va auzi. (…) Eu consider că noi avem un parteneriat. Iar în acest parteneriat, nici noi oamenii politici, nici societatea românească nu ne vedem aşa cum suntem, decât cu ajutorul dumneavoastră. Dar, până acum, dumneavoastră cu toţii şi societatea românească aţi clamat vrem contributivitate, vrem să avem drepturi de asigurări sociale bazate pe contributivitate. Fraţilor, gata, avem o lege, avem o lege bună bazată pe contributivitate. Ai două elemente fundamentale care îţi influenţează cuantumul pensiei. Cele două sunt reprezentate de punctele de contributivitate care reprezintă ponderea cea mai mare în totalul final al pensiei, care reflectă veniturile pe care le-ai avut”, a transmis ministrul Muncii.

„Ai avut venit mare, ai pensie mare. Da? Şi cu cât ai muncit mai mult, cu atât eşti răsplătit pentru a avea o pensie mai mare. Prin aceste puncte de stabilitate încurajăm şi rămânerea în activitate a angajaţilor, în felul acesta motivându-i să rămână în activitate, să aibă o pensie mai bună şi nu în ultimul rând rezultând şi sustenabilitatea sistemului public de pensii fiindcă datorită faptului că avem un număr mai mare de contribuabili, sigur şi bugetul asigurărilor sociale de stat din care se plătesc poate suporta mai uşor”, a explicat Simona Bucura – Oprescu.

Ea a reamintit că nicio pensie cu scade şi a explicat situaţia celor care primesc pensia minimă garantată.

„Fiecare decizie de recalculare are stipulat în mod clar articolul 144, alineatul 6 din lege, care spune negru pe alb că nici o pensie nu va scădea. Se menţine cuantumul cel mai favorabil. Dar aici a existat şi există o discuţie în spaţiul public pe care îmi doresc să o clarificăm. Este vorba despre indemnizaţia minimă socială. Această pensie minimă garantată o avem încă din 2009, în baza Ordonanţei 6/2009. Aceasta se majorează în fiecare an, iar în 2024 este 1.281 de lei. Pensionarii care sunt în indemnizaţia minimă socială şi acum, dacă s-ar uita pe deciziile dânşilor de pensie, pe decizia de pensie vor vedea că au un cuantum mai mic de 1.281, dar indiferent de cuantumul rezultat în urma recalculării, dânşii trebuie să ştie că indemnizaţia minimă socială, pensia minimă aferente anului 2024 rămâne 1.281 de lei şi că în anii care vor urma, ca şi până acum, anual, această pensie minimă garantată se majorează cu rata inflaţiei. Şi este important să ştie, fiindcă din păcate unii au mistificat, aş spune chiar au minţit şi au spus că în anii următori nu vor mai beneficia de majorări. Nu, vor beneficia în continuare de majorări, de altfel textul legii este foarte clar şi se spune că în cazul indemnizaţiei minime sociale avem majorare anuală”, a mai afirmat ministrul Muncii.

Ea a explicat şi de ce acest lucru nu a fost scris explicit în decizia de recalculare.

„Fiindcă deciziile de recalculare sunt în baza Legii 360/2023 care vizează întreg sistemul public de pensii. Deciziile de recalculare au un model unic pentru absolut toţi pensionarii. De altfel, şi anterior, pe deciziile dânşilor de pensionare au avut înscrise sumele rezultate pe contributivitate, ca urmare a contribuţiilor de asigurări sociale pe care le-au avut. Deşi unii dintre dânşii au avut sume care sunt sub 1.281 de lei, în fiecare an au beneficiat de indemnizaţia minimă socială din anul respectiv, anul trecut de 1.125 de lei, în 2024 de 1.281 şi aşa mai departe. Fiindcă aceasta este pensia minimă stabilită de Guvern, iar majorarea acesteia se stabileşte prin legea bugetului de stat”, a mai afirmat ministrul Muncii.

Ministrul Muncii, Simona Bucura – Oprescu, a declarat că toate drepturile câştigate de mineri, de siderurgişti, de cei care au lucrat în zonele de radiaţii sunt menţinute, menţionând că acesta este şi motivul pentru care rămân cu acelaşi cuantum al pensiilor în plată. Simona Bucura – Oprescu a fost întrebată, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, despre cazul unui fost miner care avea pensie de 10.000 de lei, iar după recalculare a ajuns la 8.000 de lei. El ştia că va continua să primească tot 10.000 de lei, dar se întreba dacă un viitor guvern nu ar putea lua decizia de a-i da pensia rezultată în urma acestei legi, scrie news.ro.

„Cei care sunt în condiţii speciale şi deosebite de lucru şi-au păstrat drepturile pe care le-au câştigat pe vechile legi. În continuare şi în Legea 360/2023 avem menţinerea până în 2035 a condiţiilor speciale şi deosebite de lucru. deşi solicitarea a fost de eliminare a posibilităţilor de pensionare anticipată, inclusiv a condiţiilor speciale şi deosebite de lucru, mă refer la condiţiile puse nu de noi, nu de Guvernul Ciolacu, nu de ministrul Muncii, nu de Ministerul Muncii, nu de Casa de Pensii. Mă refer la condiţiile angajate în numele României de cei care au negociat şi semnat în numele României PNRR-ul. Sunt condiţii pe care a trebuit doar să le îndeplinim, dar drepturile câştigate de toate categoriile, fie că vorbim de mineri, de siderugişti, de cei din zonele de radiaţii, drepturile câştigate au fost menţinute. Acesta este şi motivul pentru care rămân cu acelaşi cuantum în plată”, a afirmat Simona Bucura – Oprescu.

Ea a menţionat că şi în noul cadru legal există în continuare condiţiile speciale.

„Pe de altă parte, în noul cadrul legal avem în continuare condiţii speciale şi deosebite. Doar că este aplicarea legii după noua formulă, care formulă îi aduce pe toţi pensionarii, pe cei care ar fi meritat să aibă o pensie mai mare, dar nu o au, şi pe cei care au o pensie mai mare, au un beneficiu suplimentar pe care l-au obţinut deşi au muncit la fel cu alţii care au avut un cuantum al pensiei mai mic, îi aduc într-un echilibru. Acesta este motivul pentru care, în urma recalculării, dacă avem situaţii în care avem cuantumul mai mic în urma recalculării, se menţine cuantumul în plată, iar de asemenea legea prevede clar, la articolul 84, alineatul 3, că în fiecare an valoarea punctului de referinţă se majorează cu inflaţia plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut. Ce înseamnă asta? Că în continuare absolut toate pensiile beneficiază de majorare”, a mai transmis ministrul Muncii.

Ea a fost întrebată dacă se mai califică la majorări de la 1 ianuarie pensionarii care vor primi în continuare cuantumul mai mare.

„Aici nu trebuie să generalizăm. Dacă avem un pensionar care are un cuantum de 4.000 de lei rămas în plată, avem un cuantum de 4000 de lei rămas în plată şi a avut 3900 de lei în urma recalculării. Este evident că în momentul în care vom avea majorarea din ianuarie va beneficia de majorare. Deci aici nu trebuie să generalizăm şi trebuie văzut caz cu caz situaţia pensionarului, dar repet, important este că pensionarii vor rămâne cu acelaşi cuantum în plată astfel încât cei care meritau să aibă aceleaşi drepturi cu cei care au avut deja beneficii suplimentare şi cel mai adesea vorbesc despre beneficiile obţinute datorită indicelui de corecţie. Este corect ca un pensionar care a ieşit la pensie după 2011 să aibă indice de corecţie şi toţi ceilalţi pensionari care au ieşit pe legile începând cu legea 27/1966 până în 2011 să nu beneficieze de indice de corecţie? Este corect ca unul care a ieşit în 2011 să aibă indice de corecţie 1,01, iar un pensionar care iese, să spunem, anul acesta sau anul trecut, să beneficieze de un indice de corecţie de 1,41?”, a explicat ministrul Muncii.

„Pe de o parte, sunt inechităţi între pensionari care au ieşit la pensie înainte de 2011 şi pe de altă parte între cei care au ieşit între 2011 şi 2024. În noua lege a pensiilor nu mai avem indice de corecţie. Nemaiavând indice de corecţie, datorită noii legi, contează contributivitatea, contează câţi ani ai muncit şi, sigur, avem punctat suplimentar şi pentru perioadele în care ai avut studii universitare în care ai fost în armată şi aşa mai departe”, a subliniat Simona Bucura – Oprescu.

Ministrul Muncii a fost solicitat să precizeze cât ar trebui să aştepte până la următoarea majorare cei care au ieşit la pensie pe legi speciale.

„Depinde de la caz la caz, v-am spus şi mai devreme. Depinde care este situaţia pensionarului cu privire la drepturile de care a beneficiat anterior şi sigur depinde şi de valoarea majorărilor pe care le vom avea. Anul viitor ştim deja că vom avea o majorare care pleacă de la 10,4% cât este inflaţia cunoscută în 2023, la care vom avea şi celălalt indicator de 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut. (…) Cel puţin 10,4% vom avea creşterile din ianuarie. Şi aici este un aspect important al noii legi şi un aspect pe care ar trebui să-l cunoaştem şi să-l apreciăm cu toţii, fiindcă au fost ani, între 2009 şi 2013, 2020-2021, ani în care nu am avut majorări ale pensiilor sau au fost majorate în luna septembrie, de exemplu în 2020. Pe noua lege, toţi pensionarii trebuie să ştie clar faptul că în fiecare an, în luna ianuarie, începând cu luna ianuarie, pensiile dânşilor vor fi majorate, datorită faptului că avem în lege articolul 84, alineatul 3 care prevede acest lucru”, a mai afirmat ministrul Muncii.

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a dezvăluit, la Prima TV, că cea mai mare pensie în România se ridică la suma de 100.000 de lei lunar, aproximativ 20.000 de euro. Pensia este încasată de un fost angajat în sistemul bancar, care a contribuit la sistemul de pensii doar 18 ani. „Are cea mai mare pensie din România fiindcă contribuţiile au fost foarte mari”, a explicat ministrul Muncii.

„Cea mai mare pensie este din sistemul public, este pe contributivitate. Este o pensie a unui asigurat care a lucrat în domeniul financiar-bancar, care are un stagiu de cotizare de 18 ani, dar cu contribuţii foarte mari. Are cea mai mare pensie din România fiindcă contribuţiile au fost foarte mari. În urma unei contribuţii substanţiale, are cea mai mare pensie din România, care e undeva în jurul a 100.000 RON, adică aproximativ 1 miliard de lei vechi”, a spus ministrul Muncii în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, potrivit news.ro.

Simona Bucura-Oprescu a fost întrebată dacă e vorba de guvernatorul BNR Mugur Isărescu. „Nu. Vorbesc de domeniul financiar-bancar într-o instituţie privată. Este o instituţie bancară care nu a falimentat în anii 90, este o instituţie bancară cu reputaţie prestigioasă, cu o cotă mare de piaţă şi astăzi când vorbim”, a explicat ministrul Muncii. De asemenea, Simona Bucura Oprescu a mai fost întrebată dacă, din postura de ministru social-democrat, consideră că e corect ca un profesor să aibă 3.000 de lei pensie pe lună după 40 de ani de muncă, iar un bancher să aibă 20.000 de euro după 18 ani de muncă.

„Consider că e corect faptul că profesorilor, datorită noii legi, le-au crescut veniturile din pensii. Cunosc un număr mare de profesori care mi-au mulţumit că au primit decizii de recalculare cu o pensie mult mai mare. Incorect a fost ca ani la rândul profesorii să primească salarii mici. Primind salarii mici, şi pensiile profesorilor au fost mici”, a conchis Simona Bucura-Oprescu.