Arhiva recuperată din… tomberon: Horia Maicu, arhitectul lăsat uitării, care a construit zeci de blocuri în Constanța interbelică

Arhitectul Horia Maicu, născut Haim (Harry) Goldstein, a reintrat în actualitate după salvarea spectaculoasă a arhivei sale dintr-un tomberon de pe strada Batiștei de către pictorul Daniel Balint, care trecea pe acolo întâmplător în ianuarie 2012. Mulţi au luat atunci pentru prima dată contact cu cel care a fost arhitectul-șef al Capitalei între 1958 și 1968 și care și-a pus semnătura pe o serie de clădiri-simbol ale Bucureștiului – Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii” (astăzi Casa Presei Libere), Teatrul Naţional, Sala Palatului, mausoleul din Parcul Carol etc. În bena de gunoi de pe strada Batiștei, de lângă faimosul „bloc roșu”, proiectat chiar de Horia Maicu și unde arhitectul avea un apartament, s-a găsit arhiva personală a acestuia ‒ arhivă care aduna atât faimoasele sale edificii bucureștene, cât și o altă lume, cea a debutului său în arhitectură, în orașul său natal, Constanța. Horia Maicu a locuit în „blocul roșu” pe strada Batiştei, în Bucureşti, până la moartea sa, în 1975, iar în 2012, noii proprietari nu au înțeles valoarea arhivei aceluia care fusese arhitectul-şef al Capitalei în perioada lui Gheorghiu-Dej și au aruncat-o alături de moloz, haine şi bucăţi de mobilă, potrivit Historia.ro.

Vreme de câţiva ani, recuperarea de la gunoi a arhivei lui Horia Maicu nu a prezentat mare interes. Abia în 2015 a fost organizată o expoziție în foaierul Teatrului Național din București și, în acest moment, publicul larg l-a descoperit/redescoperit pe Horia Maicu și a aflat istoria arhivei sale. A curs ceva cerneală în perioadă, apoi s-a așternut din… CITEȘTE ARTICOLUL AICI!