Comunitatea musulmană, lăsată de izbeliște în Codul Muncii, fix de Bayram. „Aleșii” turc și tătar, somn de voie în Parlament, cu mandate în serie – DOCUMENT

Credincioșii musulmani vor sărbători miercuri, 10 aprilie a.c., prima din cele trei zile de Ramazan Bayram, sărbătoare care încheie Luna Sfântă Ramazan. Prima zi de Bayram va debuta cu slujba care va fi oficiată în toate lăcașurile de cult musulman, slujbă la care vor lua parte bărbații.

După slujbă, membrii familiilor vor merge la cimitir pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice, urmând ca mai târziu copiii să colinde din casă în casă, vestind astfel zilele de sărbătoare și fiind răsplătiți cu dulciuri pentru bucuria pe care o aduc gazdelor. De altfel, Ramazan Bayramul este cunoscut și ca „Bayramul dulce”, denumire care provine de la tradiționalele baclavale specifice acestei sărbători. Miercuri, 10 aprilie, muftiul Muurat Iusuf va oficia slujba de Ramazan Bayram la Geamia Hunchiar, începând cu ora 07:03.

Dincolo de aspectul religios, musulmanii din România mai sunt încadrați și în câmpul muncii, unde – teoretic – se bucură de prevederile Legii 53/2003 privind Codul Muncii. Spunem teoretic, pentru că respectivul cadru legal, deși stufos, nu specifică în mod clar cum se acordă zilele libere pentru credincioșii musulmani, întrucât – evident – sărbătorile lor nu pică în aceleași zile cu cele ale creștinilor, fiind necesare o serie de reglementări exacte.

TOMIS NEWS s-a adresat Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, însă, până la sosirea clarificărilor din partea Agenției, ne-am adresat și Instituției Prefectului Constanța, care ne-a precizat faptul că „se acordă 2 zile libere pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. Acordarea zilelor libere se face de către angajator”:

„În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, potrivit Cap.I, art.III, alin.1, din OUG 115/2023 din 14 decembrie 2023, privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) – (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora. Prin excepţie de la prevederile alin. (1) în anul 2024, pentru personalul cu statut special, care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice şi securității naţionale, aceste drepturi se acordă prin majorări aplicate la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenită/cuvenit, după caz. Este obligația fiecărui angajator să pună în aplicare legislația incidentă. În cazul în care, angajatorul nu aplică prevederile normative legate de relațiile de muncă, aceste abateri urmează același regim ca celelalte abateri de la legislația specifică, sancționarea și constatarea acestora fiind o atribuție a Inspectoratului Teritorial de Muncă”, au precizat reprezentanții Instituției Prefectului Constanța, pentru TOMIS NEWS.

De asemenea, prefectura Constanța ne-a mai subliniat faptul că „Sărbatoarea de Ramazan Bayram este una dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultul musulman. În ceea ce privește sărbătorile la care faceți referire, respectiv Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui, si prima şi a doua zi de Rusalii, acestea intră sub incidența art.139, alin.3 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, zilele libere stabilite potrivit alin. (1) *pentru persoanele aparţinând cultelor religioase legale, altele decât cele creştine, se acordă de către angajator în alte zile decât zilele de sărbătoare legală stabilite potrivit legii sau de concediu de odihnă anual”.

Cu alte cuvinte, legea nu stipulează clar dacă sunt, când sunt acordate zilele libere pentru credincioșii musulmani, dacă aceste zile se recuperează, lista instituțiilor publice care nu știu să acorde aceste zile libere fiind destul de lungă. De asemenea, statul habar nu are dacă musulmanii trebuie să recupereze ziua liberă de Vinerea Mare și Rusalii dacă își iau liber de Bayram, de asemenea nu se știe dacă se dă liber de Bayram și trebuie recuperat în altă zi și dacă nu se recuperează tot statul ajunge în situația de a fi incapabil să pună în aplicare o lege simplă. Circ!

Realitatea este, însă, următoarea: Nimeni nu are interes să reglementeze cu exactitate cadrul legal.

Somn de voie în Parlament pentru mulțimea vidă a comunității musulmane: Parlamentarii!

Liderii comunității musulmane de la Constanța sunt – practic vorbind – patru persoane: Muftiul Muurat Iusuf – din perspectiva religioasă; subprefectul – din perspectiva administrativă – în persoana lui Șenol Ali, dar și doi parlamentari: Iusein Ibram, din partea UDTR și Varol Amet, (re)ales deputat în 2020 ca independent cu sprijinul UDTTMR, întrucât Uniunea pierduse (situație existentă și în prezent – n.r.) dreptul de a participa la alegeri.

Atât Iusein Ibram cât și Amet Varol au mai multe mandate în Parlament și, în ciuda celor două decenii (!) de activitate parlamentară, nici unul dintre ei nu s-a arătat vreodată interesat de prevederile din Codul Muncii care privesc comunitatea pe care, teoretic cel puțin, o reprezintă. De altfel, numai dacă ne uităm la mandatele care se încheie anul acesta, Iusein Ibram nu are nici un fel de activitate desfășurată în interesul comunității pe care susține că o reprezintă. La fel de valabil este și în cazul lui Amet Varol, prezența acestuia garantând însă sumele de la bugetul de stat pentru tătari – respectiv pentru Gelil Eserghep – și atât.

Iusein Ibram este și președintele Comisiei cu mari pretenții, respectiv pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. S-a rupt și fizic de Constanța în ultimii ani, mutându-și cabinetul de parlamentar la Tulcea, unde nu poate fi tras de mânecă de turci. În acești patru ani, activitatea parlamentară se apropie de zero, cea mai răsunătoare situație reprezentând-o declarația politică din 5 mai 2021 (!), cu privire la „prezentarea câtorva aspecte referitoare la caracterul discutabil al evenimentelor care au avut loc în 1915, în Imperiul Otoman”. De altfel, în trei ani – pentru că în 2024 nu are nici un fel de activitate parlamentară – intervențiile lui Iusein Ibram nu depășesc 14 minute în plenul Parlamentului. Pentru baza sa electorală, în schimb, lucru cunoscut în cadrul comunității turce, Iusein Ibram și-a oferit sprijinul pentru comunitatea romă, susținând în acest sens „înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România”. A mai susținut un proiect privind combaterea „tuturor formelor de discriminare”, fiind respins definitiv, prin 2023.

În fișa lui Amet Varol bate vântul și mai tare. Reprezentantul tătarilor se mândrește cu apartenența la grupurile de prietenie cu Turkmenistan, Bangladesh și Turcia și, în Constanța, deține două sedii de cabinet parlamentar, unde însă nu poate fi găsit niciodată. Varol ne-a vorbit anul acesta în Parlament despre „Nawrez, sărbătoarea primăverii”, anul trecut cu prilejul Zilei Dobrogei, zilei limbii tătare, ziua etniei tătare, iar cu Nawrez și la fel și în anii precedenți. Amet Varol susține „programul național Schi în România” (?!?), „administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale a comunei Moara, judeţul Suceava” (?!?) și o mulțime de acte normative de nivel național, blocate în comisiile parlamentare de mai multe luni, unele cu anii.

VA URMA!