PROTEST în Piața Victoriei – „10 august – Nu uităm şi nu iertăm!” Se solicită din nou… urgentarea anchetei

Comunitatea Declic solicită urgentarea anchetei privind violenţele din 10 august 2018 şi precizează că 24 de jandarmi sunt urmăriţi penal. Comunitatea Declic a transmis, miercuri, printr-un comunicat de presă, că face apel la urgentarea cercetărilor şi extinderea anchetei.

„24 de jandarmi sunt urmăriţi penal pentru lovirea şi gazarea protestatarilor paşnici şi a jurnaliştilor, la 4 ani de la evenimentele din 10 august 2018, din Piaţa Victoriei. Comunitatea Declic face un apel la procurorul general şi la procurorii militari care anchetează violenţele din 10 august 2018 să urgenteze cercetările şi să extindă ancheta şi către cei care au dat ordin să fie atacaţi oamenii care protestau paşnic”, se arată în comunicat.

Cătălina Hopârteanu, coordonatorul campaniei prin care Declic cere anchetă corectă în dosarul 10 august, a afirmat că procurorii ocolesc vinovaţii morali.

„24 de oameni puşi sub acuzare nu e un număr mic, într-adevăr. Însă nu putem să nu constatăm că procurorii ocolesc vinovaţii morali. Acarul Păun se pregăteşte de închisoare, dar cine i-a dat ordinul e liniştit, îşi face planuri de o nouă campanie electorală. Arătăm cu degetul direct spre zona politică, spre politicienii care au dat ordinul jandarmilor să atace mulţimea care protesta paşnic”, a declarat  Cătălina Hopârteanu.

Conform sursei citate, printre cei 24 de acuzaţi sunt şi foştii şefi ai Jandarmeriei, Laurenţiu Valentin Cazan, Mihai Dan Chirică, Sebastian Gheorghe Cucoş şi Ionuţ Cătălin Sindile, puşi sub urmărire penală pentru intervenţia ilegală şi abuzivă din 10 august 2018, când sute de protestatari paşnici au fost bătuţi şi gazaţi. Comunitatea Declic a precizat că declaraţiile jandarmilor audiaţi la Secţia Militară scot la iveală faptul că au primit ordin să îşi acopere numerele de identificare de pe căşti şi de pe echipamente, chiar cu o zi înainte de 10 august 2018.

„Cei care au dat ordine atunci nu sunt luaţi la întrebări nici la 4 ani de la aceste dispoziţii abuzive. Oare o fi drept, stimaţi comandanţi ai Jandarmeriei, să vă trimiteţi subordonaţii la închisoare pentru nişte politicieni care să vă ţină în funcţie?”, a completat Cătălina Hopârteanu.

Pentru a marca patru ani de la 10 august 2018, membrii Declic vor fi prezenţi miercuri, în Piaţa Victoriei, de la ora 18.00, alături de alte organizaţii civice, la protestul „10 august – Nu uităm şi nu iertăm”.

De asemenea, comunitatea Declic va aduce în Piaţa Victoriei caravana  „10 august – Nu uităm şi nu iertăm”, cu imagini din ziua de 10 august 2018.

„Caravana a trecut zilnic, din 1 august, prin faţa Guvernului, a Parlamentului, a Palatului Cotroceni şi a Parchetului General, ca să vadă toţi, de la preşedintele Klaus Iohannis până la procurorul general, Gabriela Scutea, că cetăţenii nu au uitat, sunt atenţi la ce se întâmplă cu ancheta şi vor dreptate. De asemenea, elefantul roz, pe care Declic l-a realizat în momentul clasării dosarului, pentru că niciun politician nu părea să mai vadă <>, va fi adus în piaţă şi gazat într-un gest simbolic”, a mai transmis comunitatea Declic.

În urma violenţelor jandarmeriei asupra oamenilor care protestau paşnic în Piaţa Victoriei, pe 10 august 2018, peste 700 de persoane au depus plângere la parchet pentru că au fost lovite sau gazate, a mai precizat sursa citată. Demersul Declic este susţinut de peste 61.200 de cetăţeni care au semnat deja petiţia prin care cer o anchetă corectă în cazul 10 august.

Ciucă: „Au trecut patru ani de la protestul din 10 august. Vom pune la dispoziţia Justiţiei tot ceea ce este necesar”

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, că au trecut patru de ani de la protestul din 10 august în care „oameni nevinovaţi au căzut victime unor violenţe nejustificate”, adăugând că actuala coaliţie garantează dreptul la liberă exprimare şi nu va permite ca astfel de proteste să degenereze în violenţe. Nicolae Ciucă a afirmat, la începutul şedinţei de Guvern, că de la nivelul Executivului va fi pus la dispoziţia Justiţiei tot ceea ce este necesar ca dosarul 10 august să fie finalizat.

„Au trecut patru ani de la protestul din 10 august, în care oamenii nevinovaţi au căzut victime unor violenţe nejustificate. Vreau să dau garanţia că şi să asigur că actuala coaliţie de guvernare garantează dreptul la liberă exprimare şi că niciodată nu vom permite ca astfel de proteste să degenereze în violenţe. Garantez, de asemenea, de la nivelul Guvernului, că vom pune la dispoziţia Justiţiei tot ceea ce este necesar, astfel încât dosarul de investigare a celor întâmplate să poată fi dus la capăt. Astfel, cei care sunt vinovaţi de evenimentele petrecute în urmă cu patru ani să răspundă în faţa legii”, a transmis premierul, relatează News.ro.

El a menţionat că Jandarmeria reprezintă o instituţie fundamentală, iar cei care se fac vinovaţi trebuie să fie traşi la răspundere.

„Doresc, de asemenea, să subliniez că Jandarmeria reprezintă o instituţie fundamentală în arhitectura statului şi că are menirea principală să asigure tot ceea ce este necesar pentru siguranţa cetăţeanului, iar cei care se fac vinovaţi de exces sau abuz în exercitarea atribuţiilor funcţionale trebuie să fie traşi la răspundere, în conformitate cu prevederile legale”, a mai afirmat Nicolae Ciucă.

Protestatar rănit de o grenadă: „Mai protestăm doar pe Facebook. Dar un share nu e suficient pentru democrație”

Peste 100.000 de oameni, mulți dintre ei din diaspora, protestau pe 10 august 2018 împotriva guvernului Viorica Dăncilă. Protestele durau deja de mai bine de un an și jumătate.

În ianuarie 2017, oamenii ieșiseră în stradă după apariția informațiilor care anunțau că guvernul va face o reformă în justiția penală, va grația o parte dintre corupți și va dezincrimina abuzul în serviciu.

În noaptea de 31 ianuarie, zvonurile au devenit realitate iar, în miez de noapte, Guvernul a dat Ordonanța de Urgență 13, care punea în practică toate temerile protestatarilor. Ordonanța supraviețuiește doar șase zile. Ea este abrogată sub presiunea unei manifestații la care participă peste 600.000 de oameni.

Inițiatorul ordonanței, ministrul Justiției, Florin Iordache, este demis, iar guvernul condus de Sorin Grindeanu este și el demis, prin moțiune de cenzură, de propriul partid.

Protestele nu se opresc, iar guvernele care au urmat „Executivului OUG 13” au încercat și ele să-și subordoneze Justiția prin propunerea de revocare a Laurei Codruța Kovesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție, din februarie 2018, sau cele de modificare a codurilor penale, din iunie 2018, respectiv din iulie 2018.

Un alt protest masiv era anunțat pe 10 august 2018. Atunci, intervenția jandarmilor avea să fie în forță. Aceștia au folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă. Peste 450 de persoane, printre care și copii, au solicitat îngrijiri medicale. 70 de persoane au ajuns la spital, iar unul dintre participanții la protest a murit câteva zile mai târziu.

Ministrul de Interne, Carmen Dan, și purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei de la acea vreme, Marius Militaru, au susținut că intervenția a fost justificată.

Doru Oprea este unul dintre cei 70 de oameni ajunși la spital. A fost internat zece zile și a fost supus unei operații după ce capacul unei grenade de gaze lacrimogene i-a ajuns în picior. În spital a luat o bacterie cu care s-a mai luptat câteva luni.

El povestește într-un interviu pentru Europa Liberă ce așteptări mai are de la Justiția română pentru care a ieșit în stradă în urmă cu patru ani.

Europa Liberă: Aș vrea să-mi spuneți, în primul rând, ce vă amintiți din data de 10 august?

Doru Oprea: Mi-aduc aminte cam tot ce s-a întâmplat acolo. Din momentul când am ajuns și până a început agresiunea în forță a jandarmilor. Nu eram acolo doar în ziua de 10 august, am fost prezent cam 90 la sută din zile, începând din momentul când s-a dat Ordonanța 13/2017, pe 31 ianuarie, dacă-mi aduc bine aminte. Încă din prima seară am fost acolo. Pe data de 10 august, am ajuns undeva în jur de ora 12:00, eram cu un coleg de-al meu, un prieten, Octav Drăgan – fotograf. Și am fost până la 23:10, când am fost forțat de jandarmi să plec de acolo, fiind împușcat cu o grenadă, luat cu salvarea și dus la Spitalul Universitar.

Europa Liberă: Unde erați în momentul în care s-a întâmplat, în ce parte a pieței?

Doru Oprea: Cum vă uitați spre Guvern, eram în partea stângă. Acolo am stat tot timpul în toate zilele, eram chiar în primul rând acolo. Acolo am stat aproape un an jumate sau cât a fost.

Europa Liberă: Cum s-a întâmplat ca jandarmii să reacționeze astfel?

Doru Oprea: Prima dată au fost ceva semnale luminoase pe cer. Noi nu am știut ce înseamnă asta. Eu nu am făcut armata, nu stiu ce înseamnă trasoarele alea ale lor. Am înteles din presă că trebuia să știm ce înseamnă semnale luminoase, că trebuia să ne facă cineva instructajul, nu știu unde.

Pe vremea comuniștilor, aveam treisprezece ani, făceam ceva PTAP – pregătirea tineretului pentru apărarea patriei – și nu ne-au învățat nici acolo. În fine, eu i-am întrebat, că eram chiar în prima linie și mai vorbeam cu ei: Ce înseamnă semnalele acelea, a început revelionul, dăm cu artificii? Nu au răspuns, se uitau ca niște brute, parcă n-aveau voce, n-aveau glas, se uitau ca niște surdo-muți la noi și după aceea, la un moment dat, au adus tunurile cu apă.

Octavian chiar glumea și mă întreba dacă am făcut duș azi. Eu i-am zis că da, iar el a zis „nu-i nimic, mai faci o dată”.

Au început să arunce cu tunurile de apă și, după aceea, la un moment dat, fără niciun apel, avertisment la megafoane, pur și simplu au început să înainteze spre noi, lumea a început să se sperie și a început să alerge. Luați de val, am început și noi să alergăm, că ne împingeau, ei veneau de la spate și lumea țipa și, la un moment dat, în timp ce alergam, dar nu am făcut cred doi-trei metri, hai să zicem cinci metri, am simțit ceva în picior, dar nu o durere, ceva cald, am simțit că curge sânge.

Și când m-am uitat, am văzut, aveam blugii rupți și curgea sânge. Octav era în altă parte, eram cu un alt prieten în momentul ăla, cu Dragoș Preda. Și i-am zis: „uite că îmi curge sânge”. Eu m-am speriat, am crezut că e artera femurală. Mi-am adus aminte de cetățeanul japonez din fața Guvernului, cel mușcat de câine și care a murit acolo.

Pe moment nu am mai reacționat, n-am mai stat să mă gândesc că, după 30 de secunde, dacă ai fost împușcat sau ți-a fost secționată artera femurală mori. Speriat, cu Dragoș, am început să alergăm spre salvări. Știam unde sunt salvările. Erau pe bulevardul din față de la Muzeul Țăranului Român, că mai fusesem ziua acolo, pentru că dăduseră cu gaze și am mers acolo când ne ustura fața și mâinile, ne-au înregistrat și ne-au dat cu ceva spray pe mâini.

Știam că sunt acolo, dar mi-am dat seama că nu avem cum să ajungem acolo, că toată lumea mergea în direcția aia, erau și carele de televiziune, din spate veneau jandarmii. Și atunci am luat-o în sens opus cumva, în dreapta, spre Aviației, Aviatorilor. Acolo pe bulevard mi-am adus aminte că mai erau niște salvări. Și atunci cu Dragoș – mă ținea ca să nu cad – am luat-o în partea cealaltă și el m-a ținut, practic m-am târât într-un picior până acolo și a sărit într-o salvare de la SMURD.

Citeşte AICI interviul complet!

Marile restanțe ale Justiției. Dosarele Revoluției și Mineriadei, în topul listei tergiversărilor din instanță

Pe lângă Dosarul 10 august, acolo unde ancheta a fost reluată recent de Secția Militară a Parchetului General, alte dosare grele așteaptă soluționarea. Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei sunt doar două exemple în care tehnica tergiversării a fost folosită extrem de bine.

La aproape 33 de ani de la momentul evenimentelor, după multe tergiversări și mulți ani în care a fost blocat, dosarul Revoluției a fost retrimis în instanță. Fostul președinte al României, Ion Iliescu, alături de fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus au fost trimiși în judecată pentru crime împotriva umanității.

În aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General trimiteau în judecată dosarul cauzei, cel care cuprindea 3.300 de volume. În 2021, judecătorii Instanței Supreme decideau ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce, în octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Înalta Curte a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, magistrații fiind nevoiți acum să refacă ancheta.

Un traseu asemănător a avut și dosarul Mineriadei. Acesta s-a aflat ani în șir pe masa procurorilor, a fost închis și redeschis de mai multe ori, au fost audiați sute de martori, s-au scris mii de pagini de rechizitoriu și s-au administrat probe. Stopate în 2008, investigațiile au fost reluate în 2014, după ce CEDO a obligat România în acest sens. În iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul a stat însă mai bine de doi ani în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii Instanței Supreme au hotărât că ancheta nu este completă și trebuie retrimisă procurorilor militari de la Parchetul General.

La aproape șapte ani de la incendiul din clubul Colectiv, în urma căruia 65 de persoane au murit, iar alte câteva sute au rămas mutilate pe viață, Curtea de Apel București i-a condamnat pe inculpați la un total de aproape 60 de ani de închisoare cu executare, aproape la jumătate față de pedepsele dictate în primă instanță, în decembrie 2019, de Tribunalul București. Deși procesul s-a încheiat în decembrie 2021, pronunțarea sentinței definitive s-a făcut după patru amânări succesive, pe 12 mai 2022. Cea mai mare pedeapsă cu închisoarea a primit-o unul dintre patronii clubului, Alin George Anastasescu, 11 ani și 8 luni. Cristian Popescu Piedone, primar al Sectorului 4 la momentul producerii incendiului, a primit patru ani de închisoare, față de opt ani și jumătate, așa cum primise pe fond. Și chiar dacă există o decizie definitivă, supraviețuitorii și rudele victimelor așteaptă daune morale și materiale de peste 50 milioane de euro.