21 decembrie 1989 – ziua ultimului discurs al lui Nicolae Ceaușescu. Revoluția începe și la București. „Alo! Aşezaţi-vă liniştiţi, tovarăşi!”

21 Decembrie 1989 – Revoluția începută la Timișoara și care a dus la căderea regimului comunist a cuprins Capitala, devenită apoi epicentrul manifestațiilor. Nicolae Ceaușescu, „mult iubitul și stimatul conducător de partid și de țară”, a ținut ultimul său discurs, în balconul sediului Comitetului Central al PCR, în fața mulțimii de „tovarăși și pretini”: „Alo, tovarăşi, alo! Aşezaţi-vă liniştiţi, tovarăşi!”.

În 20 decembrie 1989, în plină revoluție la Timișoara, Nicolae Ceaușescu a revenit dintr-o vizită oficială în Iran şi a decretat instituirea stării de necesitate.

„Elemente huliganice (…) au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină”, a clamat Ceaușescu, într-un discurs televizat, dând vina pe „agenturile străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute”.

În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, Comitetul Municipal PCR hotărăşte organizarea la Bucureşti, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a unui mare „miting popular” care să condamne „acţiunile huliganice” de la Timişoara. Mitingul uriaş din Piaţa Palatului trebuia să demonstreze românilor sprijinul larg de care continua să se bucure regimul şi, în consecinţă, să legitimeze reprimarea demonstraţiilor de la Timişoara.

„Dată fiind tensiunea în creştere, aceasta era o strategie foarte riscantă (…) Dar Ceauşescu nu a văzut-o astfel deoarece continua să creadă cu tărie că beneficia de sprijinul maselor de muncitori”, arată Peter Siani-Davies, specialist în istorie modernă sud-est europeană, conferenţiar la University College din Londra, conform Agerpres.

„Alo! Aşezaţi-vă liniştiţi, tovarăşi!”

În jurul orei 12.00 începe marele miting al „oamenilor muncii”. Participanţilor le fuseseră distribuite pancarte cu mesaje de susținere a „mult iubitului conducător”. Desfăşurarea mitingului este transmisă în direct la radio şi televiziune, în timp ce de la balconul Comitetului Central al PCR Ceauşescu începe un discurs despre realizările „societăţii socialiste multilateral dezvoltate”:

„Dragi tovarăși și preteni, cetăţeni ai capitalei României Socialiste,

Doresc în primul rând să vă adresez dumneavoastră, participanţilor la această mare adunare naţională, tuturor locuitorilor muncipiului Bucureşti, un salut călduros, revoluţionar, împreună cu cele mai bune urări de succes în toate domeniile de activitate.

Doresc, de asemenea, să adresez mulţumiri iniţiatorilor şi organizatorilor acestei mari manifestări populare din Bucureşti, considerând aceasta ca o…”

h2: „A-lo! A-looo!”

Discursul este întrerupt de huiduieli şi fluierături din mulțime. În acelaşi timp, Elena Ceauşescu face încercări disperate pentru a-i linişti pe participanţi:

„Elena Ceaușescu: Linişte! Linişte!

Nicolae Ceauşescu: A-lo! A-looo!

Elena Ceauşescu: Linişte! Linişte!

Nicolae Ceauşescu: Stai puţin. Alo!

Elena Ceauşescu: Alo!

Nicolae Ceauşescu: Alo! Tovarăşi! Alo! Aşezaţi-vă liniştiţi, tovarăşi!

Elena Ceauşescu: Staţi liniştiţi!

Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi!

Elena Ceauşescu: Alo!

Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, aşezaţi-vă liniştiţi! Alo!

Elena Ceauşescu: Staţi liniştiţi, oameni buni!

Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, aşezaţi-vă liniştiţi!

Elena Ceauşescu: Alo! (Bate în microfon)”.

După câteva momente, Nicolae Ceauşescu reapare în balconul Comitetului Central şi îşi reia cuvântarea. Se reiau şi transmisiile la radio și TV, scrie hotnews.ro. Într-un act de disperare, Ceauşescu promite „măsuri de creştere a nivelului de trai” – majorarea retribuţiei minime cu 200 lei pe lună şi a alocaţiei pentru copii cu 30 şi 50 lei, în raport cu numărul de copii şi venituri:

„Doresc să vă informez pe dumneavoastră de o importantă hotărâre adoptată, în această zi, de Comitetul Politic Executiv, privind nivelul de trai al oamenilor muncii. Am hotărât, în această dimineaţă, ca începând de la 1 ianuarie să majorăm, în cursul anului viitor, retribuţia minimă de la 2.000 de lei la 2.200 de lei. Am hotărât să majorăm pensiile minime de la 800, la 900 de lei. Am hotărât, totodată, ca pensia de urmaş să fie majorată cu 100 de lei. Vom creşte, de asemenea, ajutorul social de la circa 500, la 800 de lei, ceea ce vom asigura în acest fel condiţiuni bune, corespunzătoare, de muncă şi de viaţă pentru toţi cetăţenii patriei noastre. Aceste măsuri demonstrează cu putere că, pe măsura dezvoltării economiei, facem totul pentru a asigura ridicarea continuă a nivelului de trai, material şi spiritual al poporului, potrivit hotărârilor Congresului Partidului”.

După spargerea mitingului, pe străzile din jur mii de oameni manifestează pentru democraţie şi împotriva dictaturii. Scandează: „Democraţie!”, „Libertate!”, „Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!”, „Jos Ceauşescu!”. La ora 14.00 în centrul Capitalei apar primele blindate.

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, se adună în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii, unde ridică o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine primesc ordinul să „cureţe zona”. Se trage asupra demonstranţilor de la Intercontinental şi din Piaţa Universităţii – numeroşi morţi şi răniţi. Mulţi tineri au fost ucişi în faţa Sălii Dalles. Numeroşi manifestanţi, majoritatea tineri, sunt arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava din apropierea Bucureştilor, unde sunt torturaţi cu cruzime.

După ce manifestanţii sunt alungaţi, unităţi de salubrizare spală asfaltul de sânge. Bilanţul nopţii de 21/22 decembrie 1989 de la Bucureşti ar fi fost de 49 de demonstranţi morţi, 463 răniţi şi 698 de arestaţi. Tot în 21 decembrie, la Timişoara au avut loc manifestaţii pentru a şasea zi consecutiv. Muncitorii au părăsit lucrul şi s-au îndreptat spre Piaţa Operei, unde s-au adunat zeci de mii de oameni. S-a constituit Frontul Democratic Român din Timişoara, care a difuzat o „Declaraţie-Program”. La Braşov, câteva zeci de mii de oameni s-au adunat în faţa Comitetului judeţean PCR, iar la Sibiu, unde prim-secretar al Comitetului Judeţean PCR era Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae Ceauşescu, au ieşit în stradă câteva mii de manifestanţi.

Iohannis a depus o coroană de flori în memoria victimelor Revoluţiei din Decembrie 1989

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, miercuri, o coroană de flori în memoria victimelor Revoluţiei din Decembrie 1989. Depunerea coroanei de flori în memoria victimelor Revoluţiei s-a desfăşurat la ora 8.30. Ceremonia, care a fost, ca în fiecare an, foarte scurtă, a avut loc la Piaţa Universităţii.

Ciucă: „Ne revine datoria să le explicăm noilor generaţii că dictatura a însemnat frică, lipsuri, cenzură, opresiune şi încălcarea libertăţilor fundamentale”

Premierul Nicolae Ciucă afirmă, în mesajul transmis cu prilejul Zilei Memoriei Victimelor Comunismului în România şi al Zilei Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii, că celor care am trăit acele momente de răscruce ale istoriei noastre ne revine acum datoria să le explicăm noilor generaţii că dictatura a însemnat frică, lipsuri, cenzură, opresiune şi încălcarea libertăţilor fundamentale, iar toate acestea nu trebuie uitate şi nu trebuie să mai revină vreodată în soarta acestui popor.

„Tinerii şi copiii de astăzi trebuie să ştie cât rău a însemnat acea pagină a istoriei noastre şi să cunoască meritele şi jertfa celor care au făcut posibilă libertatea noastră de astăzi, a celor care nu s-au lăsat intimidaţi de opresiunea comunistă şi au adus victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, victoria libertăţii împotriva dictaturii”, subliniază şeful Executivului.

Prezentăm integral mesajul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Memoriei Victimelor Comunismului în România, 21 decembrie, şi cu prilejul Zilei Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii, 22 decembrie:

„Această perioadă a anului poartă, de 33 de ani, amprenta schimbării radicale de direcţie a României, de la regimul totalitar la democraţie. Comemorăm victimele comunismului, pe toţi cei care au trecut prin suferinţe de neimaginat în temniţele comuniste, supuşi abuzurilor unui regim totalitar care a întunecat istoria României timp de aproape cinci decenii.  S-au opus acestei experienţe brutale şi criminale a istoriei cu preţul propriei libertăţi sau chiar al vieţii. Curajul de a se opune oprimării comuniste şi sacrificiul lor au menţinut vie speranţa românilor în libertate şi democraţie, care avea să se împlinească în Decembrie 1989, prin victoria Revoluţiei Române şi a libertăţii. Celor care am trăit acele momente de răscruce ale istoriei noastre ne revine acum datoria să le explicăm noilor generaţii că dictatura a însemnat frică, lipsuri,  cenzură, opresiune şi încălcarea libertăţilor fundamentale. Toate acestea nu trebuie uitate şi nu trebuie să mai revină vreodată în soarta acestui popor. Tinerii şi copiii de astăzi trebuie să ştie cât rău a însemnat acea pagină a istoriei noastre şi să cunoască meritele şi jertfa celor care au făcut posibilă libertatea noastră de astăzi, a celor care nu s-au lăsat intimidaţi de opresiunea comunistă şi au adus victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, victoria libertăţii împotriva dictaturii. Faptul că de anul şcolar viitor elevii pot studia în anii de liceu, ca materie opţională, „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România” vine ca o minimă reparaţie morală pentru eroii cunoscuţi şi necunoscuţi ai schimbării de regim de acum 33 de ani. Sper, din tot sufletul, că vor fi cât mai mulţi elevi interesaţi de această nouă curriculă şcolară şi cât mai mulţi părinţi care îşi vor încuraja copiii să opteze pentru a o studia. Cunoscând firul evenimentelor din Decembrie 1989 şi cauzele care au declanşat revolta populară la nivelul întregii ţări, copiii şi adolescenţii de azi vor şti cu siguranţă în viitor, când va veni rândul lor să gestioneze România, să menţină parcursul democratic pe care românii l-au ales fără ezitare după răsturnarea regimului totalitar. Martirilor Revoluţiei Române şi tuturor celor care au avut de suferit în perioada de dictatură comunistă le datorăm libertatea de care ne bucurăm astăzi. La rândul nostru, se cuvine să le mulţumim prin grija pe care o avem pentru România şi pentru consolidarea procesului democratic în care ne-am angajat odată cu răsturnarea dictaturii comuniste. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe eroii Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi toate victimele dictaturii comuniste!”.