15 Octombrie – Ziua părinților de îngeri! Rizea (PSD): „Nimeni și nimic pe acest pământ nu mi-a arătat o dragoste necondiționată mai pură decât dragostea unui părinte îndoliat”

România marchează pentru prima dată Ziua Națională a Părinților de Îngeri, o zi cu o încărcătură emoțională profundă, dedicată părinților care au trecut prin drama pierderii unui copil, fie el nenăscut sau născut. Această zi este rezultatul unui proiect legislativ inițiat de deputata social-democrată constănțeană Cristina Rizea cu scopul de a oferi părinților afectați acces la psihoterapie gratuită, un sprijin necesar pentru a-i ajuta să facă față unei dureri nemărginite. Proiectul de lege a fost adoptat și își propune să aducă alinare:

„Îmi pare nespus de rău că ați ajuns aici… Știu că nici în cel mai urât coșmar nu v-ați închipuit așa ceva… asta nu făcea parte din viața voastră nici în cele mai negre închipuiri… Este strigător la cer… durerea este atât de mare încât te devastează, îți apasă sufletul și nu te lasă să respiri, te rupe în bucăți și totuși ai trăi totul iar și iar pentru încă o clipă… doar o clipă cu puiul tău… Știu ce e în sufletul tău… cât de mult aș vrea să îți pot lua durerea cu mâna, să pot să îți dau înapoi bucățile lipsă din suflet. Doamne, cât aș vrea să pot să îți pun copilașul înapoi în brațe… Să poți să-l vezi crescând, să-i auzi gânguritul, să-i sprijini primii pași, să-i mângâi genunchii juliți și să te bucuri de fiecare dată când îți cuprinde gâtul cu mânuțele… Știu cât de mult ai savura fiecare clipă… și cum l-ai strânge în brațe și i-ai inspira aroma cu fiecare por… și cum ai vrea să dai toate clipele tale pentru doar o clipă cu el… Știu cât de mult îți lipsește… Știu că iti doresti măcar mirosul să i-l mai simți o dată, să-i mai vezi fețișoara o clipă, să-i mai săruți obrăjorul sau mânuța și dacă ai avea ocazia asta ai opri timpul în loc ca să dureze clipa o veșnicie… Sunt lucruri pe care pozele și filmulețele nu le pot înlocui iar golul din brațele tale nu poate fi umplut de nimeni și nimic… Dacă azi simți că nu poți decât să zaci este ok… Dacă sunt zile în care nu te poți aduna și simți că nimic nu se leagă ai răbdare cu tine. Oferă-ti puțin spațiu, ia o pauză și respiră. Dacă sunt zile în care nimeni, dar absolut nimeni nu-i pomenește numele, îmi pare atât de rău… Spune-i numele cu curaj, cu tărie, simte-l lângă tine, căci este al tău și tu ești a(al) lui pentru totdeauna. În zilele în care simți că explodezi de durere și de furie, mergi undeva unde poți fii singur(ă) și plângi, urlă, strigă-ți durerea… nu este nimic mai dureros decât să trebuiască să pretinzi că nu există… Dă-ți voie să simți, ai trecut prin prea multe ca să fii nevoit(ă) să porți o mască, iar vindecarea nu vine pretinzînd că durerea nu există. Vor fi zile în care oamenii îți vor spune că trebuie „să treci peste” , „să mergi mai departe”, dar vindecarea după pierderea unui copil nu este ca vindecarea după o traumă fizică… Copiii noștri nu au fost ca un os rupt… ei sunt bucăți din sufletul nostru… bucăți care au plecat din brațele noastre pentru totdeauna. Suflet drag, deși acum pare incredibil, cândva te vei vindeca… dar niciodată în modul în care îți spune lumea că trebuie să te vindeci. Vei plânge mai rar, vei respira mai ușor, vei trăi mai des și chiar vei învăța să zâmbești iar… Dorul însă nu te va părăsi niciodată. Asta este frumusețea, puterea și ferocitatea dragostei părintești. Ești un om total schimbat, din cap până în picioare, schimbat într-un mod dulce amar, un mod în care vei rămâne pentru totdeauna. Dragostea ta este și va rămâne mereu la fel de puternică. Asta înseamnă jurământul pe care l-ai făcut în clipa în care ai aflat că vei avea un copil: că-l vei iubi în fiecare clipă pentru tot restul vieții indiferent cât de tare îți va mistui această dragoste sufletul. Nimeni și nimic pe acest pământ nu mi-a arătat o dragoste necondiționată mai pură decât dragostea unui părinte îndoliat. Îți văd dragostea… îți simt puterea… este mai mare decât orice durere, decât o mare de lacrimi, este mai mare chiar și decât gheara morții! Știu că din această dragoste se naște puterea de a merge înainte zi de zi, de a îndura totul cu fruntea sus, de a trăi și a cinsti memoria lor în fiecare zi. Și chiar dacă nu simți asta acum, chiar dacă acum ești convins(ă) că nu poți merge înainte, este OK… Uite! Încă respiri, încă stai pe picioare, ești atât de puternic(ă)… Să știi că acolo unde există durere mare, există o dragoste mult mai mare… Vei ajunge să trăiești din nou și vei prețui cu totul altfel fiecare clipă. Da! Știu că pare imposibil, dar vei ajunge să simți iarăși chiar și fericirea… Nu fericirea pe care ai cunoscut-o până acum, ci o fericire nouă, diferită, fericirea de a putea trăi și respira pentru memoria puiului tău și pentru tot ceea ce te înconjoară. Cu dragoste, din dragoste, Un părinte care știe…”, a transmis deputata Rizea.