10 ani de la instituirea Zilei Dobrogei – Fostul senator Chiru, inițiatorul Legii care a transformat recunoștința într-o sărbătoare a identității

La un deceniu de la adoptarea proiectului de lege „Ziua Dobrogei”, inițiatorul său, fostul senator constănțean Christian Gigi Chiru, vorbește despre felul în care această zi a devenit un liant între generații și un simbol al unității regionale. Se împlinesc astăzi 10 ani de la momentul în care Parlamentul României a adoptat proiectul de lege prin care ziua de 14 noiembrie a fost declarată Ziua Dobrogei. Era, atunci, mai mult decât o simplă inițiativă legislativă: era încercarea de a așeza, în calendarul oficial al țării, recunoștința față de un pământ care a știut să primească, să protejeze și să unească oameni, culturi și credințe diferite.

Într-o Românie adesea grăbită să treacă mai departe, Dobrogea a rămas, în ultimul secol și jumătate, un reper de stabilitate și conviețuire. Iar legea „Zilei Dobrogei” a venit, în 2014, ca o confirmare oficială a unui adevăr pe care locuitorii acestor meleaguri îl simțeau de mult: Dobrogea nu este doar o regiune, ci o identitate.

„Această sărbătoare a devenit, de-a lungul timpului, mai mult decât o simplă comemorare istorică — este o zi a recunoașterii și afirmării identității dobrogene, a legăturilor care unesc oameni, culturi și tradiții”, transmite astăzi inițiatorul legii, fostul senator Christian Gigi Chiru.

La zece ani distanță, bilanțul este elocvent. În jurul Zilei Dobrogei s-au coagulat proiecte culturale, evenimente educaționale, festivaluri, ceremonii militare și religioase, dezbateri academice și campanii media. Școli, universități, muzee, instituții publice, ONG-uri și redacții locale au găsit, în fiecare an, prilejul de a vorbi despre istoria Dobrogei, despre oamenii ei, despre patrimoniul ei material și imaterial.

„Ca inițiator al acestui demers, sunt profund recunoscător și bucuros să constat că, în acest deceniu, Ziua Dobrogei și-a atins pe deplin scopul”, mărturisește Christian Gigi Chiru. „Am reușit să oferim instituțiilor publice, comunităților culturale, organizațiilor neguvernamentale și mass-mediei locale puterea și încurajarea de a vorbi, de a acționa și de a promova ceea ce face din Dobrogea un loc aparte, un model de diversitate interetnică, toleranță confesională și respect reciproc.”

Dincolo de discursul oficial, realitatea ultimilor ani arată că Ziua Dobrogei a devenit un reper de identitate pentru comunitățile locale. În orașe mari, precum Constanța sau Tulcea, dar și în comune și sate de la malul mării sau de pe malul Dunării, 14 noiembrie este marcată prin momente solemne, dar și prin gesturi simple – o expoziție de fotografie, un spectacol de dansuri tradiționale, o slujbă de pomenire, o dezbatere despre istoria locului.

La 10 ani de la instituirea acestei zile, se poate spune fără exagerare că Ziua Dobrogei a devenit un liant între generații. Pentru cei vârstnici, este un prilej de a-și revedea viața prin prisma marilor transformări pe care le-a traversat această regiune. Pentru cei tineri, este o invitație de a descoperi, dincolo de manualele de istorie, poveștile reale ale bunicilor și străbunicilor, ale celor care au ajuns aici din toate colțurile Imperiului Otoman, ale Balcanilor, ale Europei Centrale sau ale Orientului.

„Ziua Dobrogei a oferit comunității locale sentimentul apartenenței și mândria de a fi parte dintr-un ținut cu o identitate puternică și un patrimoniu cultural deosebit”, subliniază Christian Gigi Chiru. În jurul acestei zile s-a construit un discurs al continuității: copiii învață despre Dobrogea nu doar ca despre un teritoriu alipită României în 1878, ci ca despre un spațiu viu, în care diversitatea nu este o excepție, ci norma.

Ziua Dobrogei nu înseamnă doar evocarea unui moment istoric, oricât de important ar fi el. Este și un exercițiu de responsabilitate civică. Fiecare ceremonie, fiecare articol de presă, fiecare eveniment cultural care marchează această zi poartă, implicit, un mesaj: identitatea se păstrează prin asumare, nu doar prin comemorare.Într-o lume în care discursurile radicale, intoleranța și polarizarea socială câștigă teren, Dobrogea continuă să ofere un contraexemplu: aici, moscheea, biserica ortodoxă, sinagoga și biserica catolică pot împărți același orizont. Aici, sărbătorile religioase ale unei comunități sunt respectate de celelalte. Aici, limbi diferite se aud în aceeași piață, iar tradițiile se împletesc fără ca vreuna să-și piardă identitatea.

Legea „Zilei Dobrogei” a venit să pună în lumină tocmai această realitate: că Dobrogea este, de fapt, un model de conviețuire care merită protejat și transmis mai departe. Nu întâmplător, în ultimii ani, tot mai multe proiecte educaționale și culturale au folosit această zi ca punct de plecare pentru discuții despre toleranță, diversitate și respect. Privind în urmă, la drumul parcurs în acest deceniu, fostul senator Christian Gigi Chiru vorbește despre o datorie morală față de generațiile viitoare: „Privind în urmă cu mândrie și spre viitor cu încredere, sunt convins că acest pas a fost unul corect, onorabil și de bun augur pentru întreaga comunitate dobrogeană.”

Într-o regiune în care vântul schimbării a bătut adesea mai tare decât în alte părți ale țării – economic, social, demografic – Ziua Dobrogei funcționează ca un reper stabil. Indiferent de vremuri, data de 14 noiembrie reamintește tuturor că există un fir roșu care leagă trecutul de prezent și de viitor: respectul pentru pământul pe care trăim și pentru oamenii care îl locuiesc.Astăzi, când provocările sunt altele decât în 2014, mesajul acestei zile rămâne actual: Dobrogea nu este doar un capitol din manualul de istorie, ci un proiect viu, care se construiește în fiecare zi prin deciziile, gesturile și atitudinile fiecăruia dintre noi. De la modul în care ne raportăm la patrimoniul natural și cultural, până la felul în care ne privim vecinii, colegii, concetățenii.

La zece ani de la adoptarea legii care a instituit Ziua Dobrogei, putem spune că această inițiativă a reușit să transforme recunoștința într-o sărbătoare a identității. A dat glas unei mândrii discrete, dar profunde, și a oferit un cadru în care comunitatea dobrogeană să se privească în oglindă, cu luciditate și speranță.La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, dobrogeni, oriunde v-ați afla! Fie ca ziua de 14 noiembrie să rămână, și în următoarele decenii, nu doar o dată în calendar, ci un prilej de reflecție, recunoștință și angajament față de acest ținut cu identitate puternică și suflet generos.