Ziua și AMENINȚAREA între Rusia și… restul lumii! „Consecințele vor fi CUMPLITE!”

Încercările de extindere a NATO spre est pot duce la „consecințe grave” pentru alianță, a declarat ministru rus adjunct de externe Serghei Riabkov într-un interviu cu ziarul News, potrivit Interfax.

Nu ar trebui să existe o nouă extindere a NATO (n. r.: înspre est) . Și încercările de a prezenta lucrurile ca și cum Rusia nu ar avea drept de veto aici sunt toate încercări cu mijloace nepotrivite. Ne vom menține pe poziție: dacă oponenții vor merge împotriva ei, vor vedea că securitatea lor nu va fi întărită – consecințele pentru ei vor fi cumplite”, a avertizat Riabkov.

El a adăugat că „liderilor sovietici și apoi ruși li s-a spus în mod repetat – și la cele mai responsabile niveluri – că nu va mai exista o nouă extindere a NATO spre est”, dar acum se observă situația opusă. Potrivit acestuia, Alianța Nord-Atlantică nu oferă niciun motiv pentru necesitatea extinderii statutului de membru spre est. „Nu există niciun raționament. Mai mult, ei încearcă să nege legitimitatea întrebării de ce NATO ar trebui să se mute undeva la est. Se presupune că, din motive de principiu, neagă posibilitatea de a discuta acest subiect. Dar aceasta este o greșeală care ar putea duce la o slăbire a propriei securităţi”, a spus el.

Totodată, oficialul a recunoscut că lipsa de îmbunătățiri în activitatea misiunilor externe ale Rusiei și Statelor Unite ar putea duce la o situație în care acestea nu ar mai putea funcționa.

Serviciile ruse de securitate FSB au anunţat luni că au areastat 106 susţinători ai unei grupări neonaziste pe care o acuză că acţiona sub egida Ucrainei, vecina şi inamica Rusiei care dezminte orice implicare, relatează AFP. FSB şi Ministerul rus de Interne au arestat „106 de susţinători ai grupării MKU (…), cu scopul de a împiedica organizarea unor acte teroriste şi masacre”, anunţă într-un comunicat FSB. „Înfiinţată de către cetăţeanul ucrainean Egor Krasnov, născut în 2000 (…), gruparea MKU acţioneză sub egida serviciilor secrete ucrainene”, acuză FSB.

Între persoanele arestate în 23 de regiuni din Rusia se află trei „administratori de reţele de socializare ale grupării, care îndemnau la acte de violenţă” şi alţi doi membri suspectaţ de „pregătirea unor atacuri vizând instituţii de informaţii” clasificate, potrivit aceleiaşi surse.

Forţele de ordine ruseşti au confiscat arme de vânătoare şi arme albe în cursul arestării altor „extremişti apropaţi grupării MKU” în regiunea Penza (Volga) şi în Republica rusă Komis (nord), potrivit FSB. Alţi membri ai grupării MKU – „Maniacii Cultului Morţii” – au fost arestaţi în februarie de către FSB.

Contactat de AFP, Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a respins aceste acuzaţii ruseşti drept o „campanie de presă” vizând să discrediteze Kievul, în timp ce relaţiile dintre cele două ţări se află la cel mai scăzut nivel. Ucraina acuză Rusia de faptul că a comasat zeci de mii de militari la frontieră în vederea unui atac. O sursă din cadrul forţelor de ordine ucrainene a confirmat AFP că gruparea MKU, unul dintre fondatorii căreia este neonazistul ucrainean Egor Krasnov, există în realitate, dar că „nu mai este activă în Ucraina”.

Gruparea şi-a suspendat activităţile după arestarea liderului său, în ianuarie 2020, în Ucraina, însă a reînceput recent să recruteze noi membri pe reţele de socializare, a declarat AFP această sursă, sub protecţia anonimatului. Egor Krasnov, în vârstă de 21 de ani, este vizat în prezent de o anchetă, în Ucraina, cu privire la o serie de atacuri armate şi o tentativă de crimă cu caracter rasist.

Germania îl avertizează pe Vladimir Putin: Rusia va trebui să sacrifice gazoductul Nord Stream 2 în cazul unei intervenții armate în Ucraina

Uniunea Europeană poartă discuții cu SUA și Marea Britanie despre impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, informează Reuters. Gazoductul Nord Stream 2 ar putea fi închis dacă Rusia invadează Ucraina. Expertul UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a indicat că oficialii UE au adoptat o strategie de descurajare față de Rusia, însă o decizie finală privind ce sancțiuni vor fi impuse nu a fost luată luni.

În orice caz, vom trimite un semnal clar că orice agresiune împotriva Ucrainei o să o coste mult pe Rusia. Ne consultăm cu SUA și Marea Britanie despre sancțiuni, când și cum le implementăm într-o manieră coordonată”, a explicat Borrell înainte de a participa la o întâlnire a miniștrilor de externe a statelor membre UE.

Diplomații UE au declarat pentru Reuters că discuția s-a concentrat pe o potențială creștere graduală a sancțiunilor, printre care se numără interdicții de călătorie, înghețarea activelor unor membrii importanți ai elitei politice din Rusia și ruperea relațiilor financiare și bancare dintre UE și Rusia. O altă opțiune discutată a fost sancționarea proiectului Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania, cu scopul de a opri funcționarea gazoductului. Alte penalizări ar putea viza companiile rusești de stat din sectorul de apărare și energie sau anularea contractelor pentru livrarea de gaze naturale.

Gazoductul germano-rus Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze în cazul unei noi „escaladări” în Ucraina, în baza unui acord de principiu între Berlin şi Washington, a afirmat duminică seară şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, citată de AFP. Din cauza situaţiei tensionate în privinţa securităţii, „s-a convenit între americani şi fostul guvern german” condus de Angela Merkel „că, în cazul unei noi escaladări, acest gazoduct nu va putea intra în funcţiune”, a declarat Annalena Baerbock la postul de televiziune german ZDF, într-un moment în care occidentalii se tem de o invazie a Ucrainei de către trupele ruse.

Şefa diplomaţiei germane, care a participat în weekend la o reuniune a G7 consacrată în special tensiunilor cu Rusia şi care se va discuta luni pe această temă cu partenerii săi europeni, a precizat astfel ameninţările – cel mai adesea voalate – lansate pe subiectul Nord Stream 2 de cancelarul federal Olaf Scholz.

Ar fi o gravă eroare să credem că încălcarea graniţelor unei ţări europene ar rămâne fără consecinţe„, a spus el duminică seară în cursul unei vizite în Polonia.

Ministrul federal de externe, care şi-a preluat mandatul săptămâna trecută, a mai amintit că gazoductul legând Rusia de Germania prin Marea Baltică, oricum „nu poate fi autorizat deocamdată pentru că nu îndeplineşte regulile legislaţiei energetice europene”.

La jumătatea lui noiembrie, autoritatea germană de reglementare în domeniul energiei a suspendat procedura de certificare pentru Nord Stream 2 – a cărui construcţie a fost finalizată -, solicitând consorţiului cu sediul în Elveţia şi responsabil de funcţionarea acestuia să înfiinţeze o societate în conformitate cu legislaţia germană. Acest gazoduct, susţinut cu ardoare de şeful statului rus, Vladimir Putin, pe de o parte, iar, pe de altă parte, în ultimii ani şi de Angela Merkel, în numele garanţiilor de aprovizionare cu gaze pentru Europa, este foarte criticat de numeroase ţări. Statele Unite şi mai multe ţări din Europa de Est, începând cu Polonia, sunt îngrijorate că Europa ar deveni prea dependentă de Rusia lui Putin. În plus, Ucraina, până acum una dintre marile ţări de tranzit al gazelor ruseşti către Europa, se teme că va avea de suferit de pe urma acestui proiect care o ocoleşte şi că, în final, va ieşi slăbită economic şi diplomatic.

Pentru viitorul apropiat, şefa diplomaţiei germane a cerut o concentrare asupra eforturilor diplomatice pentru atenuarea tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia.

„Suntem în prezent într-o fază în care ne dorim să facem totul pentru ca discuţiile să fie reluate, deoarece dialogul este cel mai bun mijloc de a evita o escaladare”, a spus Annalena Baerbock.

Reprezentanții UE care au luat parte la discuții au precizat că astfel de măsuri o să fie luate în considerare doar dacă armata rusă decide să invadeze Ucraina. UE, împreună cu SUA, au impus deja sancțiuni economice Rusiei în 2014. Ele vizau sectoarele energiei, bancar și de apărare.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat de mai multe ori Rusia că armata alianței este alături de Ucraina în criza de la granița celor două țări, acolo unde trupele ruse se strâng în număr tot mai mare. Rusia a spus că nu are nicio intenție de a invada Ucraina și a acuzat Kievul că și-a desfășurat jumătate din armată în estul țării pentru a îi confrunta pe separatiști.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.