Ziua Internaţională Anticorupţie. Stelian Ion vrea REFACEREA competențelor DNA, odată cu „DESFIINȚAREA REALĂ a SIIJ”

La câteva ore după ce șeful DNA, Crin Bologa, a cerut public desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și revenirea la DNA a competenței de anchetare a magistraților, fostul ministru Stelian Ion reia aceeași temă. Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, a declarat că pentru a marca Ziua Internaţională Anticorupţie ar fi fost necesară refacerea competenţelor DNA „odată cu desfiinţarea reală” a SIIJ. Într-o postare pe Facebook, Stelian Ion menţionează şi alte obiective precum:

– numirea unor procurori şefi de secţii la DNA, „în urma unui proces transparent şi cu respectarea avizelor” Secţiei pentru procurori a CSM;
– trecerea efectivă a poliţiştilor de poliţie judiciară la DNA „pentru a nu mai exista dubla comandă”;
– înfiinţarea „DNA-ului pădurilor” pentru a sancţiona „eficient corupţia care întreţine infracţionalitatea de mediu”;
– adoptarea Strategiei Naţionale Anticorupţie care este finalizată la Ministerul Justiţiei;
– „criterii stricte de integritate” pentru promovarea politicienilor în funcţii de conducere, în Guvern şi Parlament.

Toate acestea puteau fi acum realitate dacă ar fi existat voinţa politică atunci când USR le susţinea în Guvern, dar era sabotat permanent de preşedintele Iohannis, de UDMR şi de ‘echipa câştigătoare’ a PNL. Mesajele transmise de Ziua Internaţională Anticorupţie de politicienii din majoritatea parlamentară PSD-PNL-UDMR, care astăzi poate decide prin vot confortabil, inclusiv de către preşedintele Iohannis care şi-a amintit brusc de anticorupţie, rămân simple vorbe. O ipocrizie frumos ambalată. Cu toate acestea, lupta anticorupţie va continua, iar noi o vom sprijini în continuare cu fapte, nu cu vorbe goale”, a scris Stelian Ion.

De partea cealaltă, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, susţine că existenţa unei Secţii speciale care să se ocupe exclusiv de infracţionalitatea în rândul magistraţilor trimite un semnal greşit societăţii, că justiţia ar fi structural coruptă, iar prin modul în care a fost concepută şi structurată această secţie se reduce la zero capacitatea de a investiga fapte de corupţie în teritoriu. Predoiu arată că „designul” instituţional corect este un factor important în eficienţa combaterii corupţiei în toate sectoarele.

Existenţa unei ‘secţii speciale’ (SIIJ) care să se ocupe exclusiv de infracţionalitatea în rândul magistraţilor trimite un semnal greşit societăţii, semnalul că justiţia ar fi structural coruptă, semnal ce subminează încrederea în justiţie şi constituie implicit un blam nemeritat pentru cvasitotalitatea magistraţilor, care îşi desfăşoară munca în mod corect şi profesionist. Pe de altă parte, ideea că simpla existenţă a unei astfel de secţii ar fi prin ea însăşi o garanţie a independenţei magistraţilor este greşită, atât timp cât unele dintre garanţiile independenţei ţin de statutul magistraţilor, iar altele sunt de ordin procesual, aşa cum sunt pentru toţi cetăţenii, atât timp cât la debutul activităţii sale SIIJ a demonstrat că, dimpotrivă, poate acţiona chiar împotriva unor magistraţi incomozi, pe lângă retragerea controversată şi rapidă a unor recursuri în câteva cazuri de mare corupţie. În sfârşit, prin modul în care a fost concepută şi structurată această secţie reduce la zero capacitatea de a investiga fapte de corupţie în teritoriu, lipsindu-i procurorii specializaţi şi reţeaua teritorială necesară pentru acest demers anti-corupţie. Iată de ce o reformă se impune şi ea constă în realizarea obiectivului desfiinţării sale, stabilit indubitabil prin programul de guvernare”, declară Predoiu.

Predoiu precizează că instituţiile de combatere a corupţiei, între care DNA rămâne o instituţie cheie aflată în prima linie, trebuie sprijinite şi vor fi sprijinite fără rezerve de Ministerul Justiţiei, iar lupta anti-corupţie va fi o prioritate a mandatului său. În noul mandat, spune Predoiu, prima acţiune instituţională ministerială semnificativă a fost aceea de a semna proiectul noii Strategii Naţionale Anticorupţie şi trimiterea actului în procesul de avizare, la 6 decembrie, „cu mult înainte ca unele temeri nejustificate să se exprime public dacă şi când se va face acest demers”.

Proiectul noii strategii a înglobat contribuţii din partea Parchetelor şi a societăţii civile într-o proporţie semnificativă, peste 75% din propuneri fiind preluate în proiectul iniţial al strategiei, redactat de Ministerul Justiţiei în cursul anului 2021. De asemenea, ministrul subliniază că Strategia Naţionala Anticorupţie este şi un obiectiv în cadrul PNRR şi ar fi trebuit demult finalizată şi adoptată, pentru a evita orice controverse legate de adoptarea ei „pe ultima sută de metri” a anului 2021.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.