„Zi istorică” anunțată de Arafat: 8.500 de posturi, eliberate pentru IGSU

Șeful DSU, Raed Arafat, a declarat miercuri că Guvernul a aprobat angajarea a mii de subofițeri și soldați la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Astăzi vreau să prezint o hotărâre de guvern care a fost adoptată, cel puţin pe linia protecţiei civile şi a situaţiilor de urgenţă, fără exagerare, o considerăm o hotărâre istorică, pentru că ne corectează o problemă foarte mare din punctul de vedere a resursei umane. Deci, astăzi, hotărârea de guvern care vine în urma unui memorandum care a fost aprobat în Guvern aduce 8.546 de posturi noi la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din care 129 de posturi de ofiţer, 25 de maiştri militari şi subofiţeri şi 8.400 de soldaţi şi gradaţi profesionişti. Va fi premieră când o să avem această categorie de personal în cadrul IGSU şi care va reprezenta o pondere importantă în cadrul inspectoratului”, a declarat Raed Arafat, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Acesta a adaugat ca doar in acest an au plecat peste 1000 de cadre din sistem, iar daca in 2006 IGSU ar fi trebuit sa aiba peste 42.000 de angajati, au ramas doar 29.000 de posturi ocupate.s

Proiectul de HG aflat miercuri pe masa Guvernului vizează suplimentarea numărului posturilor necesar Ministerului Afacerilor Interne pe timp de pace cu un număr de 8546 posturi, din care 146 de militar (121 ofiţeri şi 25 maiştri militari și subofiţeri) şi 8400 de soldaţi şi gradaţi profesionişti. În Nota de fundamentare se precizează că această suplimentare se impune în acord cu prevederilor art. 1 din Memorandumul cu tema „Redresarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a structurilor subordonate”, aprobat în luna mai din acest an de premierul Florin Cîțu.

Potrivit MAI, orientarea către această categorie de personal prezintă următoarele avantaje:

– oferă posibilitatea de ocupare a posturilor de subofițer din structurile de intervenție cu personal deja pregătit și cu experiență în domeniu, prin formarea de subofițeri din rândul soldaților și gradaților profesioniști;
– creează condițiile încadrării unor persoane cu contract pe o durată determinată la a cărui termen de expirare instituția poate opta între a reînnoi sau nu contractul;
– implică cheltuieli cu personalul net inferioare costurilor care ar fi generate de creșterea numărului de subofițeri;
– asigurarea crearea unei structuri de tip „piramidal” la nivelul subunităților de intervenție, pe viitor ponderea urmând să o reprezinte categoria soldaților și gradaților profesioniști, subofițerii urmând a fi menținuți în funcții de conducere și coordonare primară a intervenției.

În Memorandum adoptat de Guvern în luna mai din acest an se arăta că din punct de vedere al încadrării cu personal, în raport cu sfârşitul anului 2008, moment în care etapa a doua de profesionalizare a structurilor IGSU era încheiată iar efectivele se situau la o cifră de 31.292, la sfârșitul lui 2020 în evidenţă se mai aflau doar 26.866, ceea ce reprezintă o diminuare cu 4.426 a indicatorilor de personal (aproximativ 14% procentual). În 2020, numărul intervențiilor executate acrescut de 9,88 ori față de numărul intervențiilor executate în anul 2007 (de la 52729 la 520866), în timp ce efectivele sunt diminuate în anul 2020 cu un procent de 12,57% față de cele din 2007 (de la 30729 la 26866).

Impactul bugetar, într-un proiect de HG mai vechi: Peste 340 milioane de lei în 2025. Documentele aflate miercuri pe masa Guvernului (proiectul de HG și Nota de fundamentare) nu prezintă o estimare a impactului bugetar, menționându-se doar că posturile vor fi prevăzute în statele de organizare și ocupate etapizat în limita prevederilor bugetare alocate. Totuși, aceste informații au fost prezentate într-un proiect de HG scos în consultare interinstituțională în data de 26 mai 2021. Potrivit acestui proiect de HG, care viza exact măsurile aflate acum pe masa Guvernului, angajările ar urma să se facă etapizat începând din acest an și până în 2025. În medie, impactul financiar anual suplimentar la bugetul de stat depășește 187 de milioane de lei. Cel mai mare impact ar fi în anul 2025, când se estimează cheltuieli bugetare suplimentare de peste 340 milioane de lei.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *