Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat că organizarea alegerilor parlamentare anticipate ar ridica probleme majore pe baza legislației electorale actuale. Potrivit acestuia, legea privind organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților a fost gândită pentru alegeri la termen, nu pentru un scrutin anticipat.
Țuțuianu a afirmat că în ziua în care Parlamentul ar fi dizolvat, ar fi nevoie de adoptarea unei ordonanțe de urgență și a cel puțin cinci hotărâri de Guvern. Situația ar fi complicată și de faptul că Guvernul este demis și are puteri limitate, iar Parlamentul se află în vacanță. Calendarul electoral ar fi greu de respectat, pentru că termenele ar trebui scurtate semnificativ. Conform Constituției, președintele României poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În acest caz, alegerile anticipate pentru Camera Deputaților și Senat trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.
Șeful AEP a subliniat că ar putea apărea probleme care să afecteze dreptul la vot și dreptul de a fi ales. Printre riscurile menționate se numără timpul insuficient pentru Ministerul Afacerilor Externe de a organiza secțiile de votare din străinătate, dificultăți privind votul prin corespondență și probleme în justiție în cazul contestațiilor, din cauza termenelor foarte strânse. Adrian Țuțuianu a mai spus că instituția va include, în viitorul Cod Electoral, un capitol dedicat alegerilor anticipate. Proiectul ar urma să fie înaintat Parlamentului începând cu luna octombrie.
Președintele Niculșor Dan a declarat, marțea trecută, că posibilitatea alegerilor anticipate există, dar că și-ar dori evitarea acestui scenariu. El a susținut că anticipate nu ar aduce schimbări fundamentale de majorități și ar transmite o imagine de instabilitate pentru România. Paralel cu discuțiile privind alegerile anticipate, o verificare a cetățenilor români cu drept de vot și cu vârsta de peste 90 de ani, efectuată de Autoritatea Electorală Permanentă, a scos la iveală imposibilitatea cunoașterii cu precizie a numărului românilor decedați în străinătate în vederea radierii acestora de pe listele electorale. Instituția a verificat 152.221 de români cu drept de vot cu vârsta mai mare de 90 de ani, înscriși în Registrul Electoral. Printre aceștia, instituția a depistat 15.424 de români decedați și i-a scos din baza de date a celor cu drept de vot. Alți 3.435 de români ar trebui radiați din registrul electoral, conform șefului Autorității, pentru că se cunoaște la nivel local că sunt persoane decedate dar nu există încă documente justificative identificate. Suplimentar, pentru alți 13.073 de români cu vârsta mai mare de 90 de ani autoritățile locale nu au informații suficiente, dar se presupune că sunt decedate.
Conducerea AEP și sindicatul angajaților au intrat într-un conflict deschis care se desfășoară atât în instanțe cât și în spațiul public. În timpul conferinței de presă organizată marți dimineață de președintele Autorității Electorale Permanente, aproape 40 de angajați au organizat în sediu un protest. Aproximativ 5-6% dintre angajați au procese deschise împotriva AEP. Conform lui Țuțuianu, în urma proceselor civile AEP ar putea fi obligată de instanțe să plătească angajaților sume care pot ajunge până la 1 milion de euro. Șeful AEP a acuzat fostele conduceri ale instituției că nu au asigurat corespunzător apărarea în procese, că instituția nu a fost prezentă în instanță să urmărească ce se întâmplă în dosare și că în dosarele cu sume mari, instituția nu a fost reprezentată și apărată.
Adrian Țuțuianu a precizat că a sesizat DNA cu privire la anumite fapte petrecute înainte ca el să preia conducerea instituției. Prejudiciul calculat pe baza calculului făcut de Curtea de Conturi, actualizat cu dobânzi și rata inflației, fiind de peste 2 milioane de lei.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google