Viktor Orban se întoarce victorios din Rusia: „Este posibil un Acord asupra securităţii europene între Rusia şi SUA şi NATO”

Premierul Ungariei, Viktor Orban (supranumit și „copilul rebel” al Europei), a declarat marţi în cursul întrevederii cu preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul vizitei sale la Moscova, că „niciun lider european nu vrea război”, în aluzie la tensiunile legate de Ucraina, relatează EFE.

Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice”, a subliniat Viktor Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus, informează agenţia de presă RIA Novosti.

Viktor Orban, un politician considerat ultranaţionalist, căruia opoziţia din ţara sa i-a cerut să-şi anuleze vizita la Moscova, promisese să se consulte cu aliaţii săi din Uniunea Europeană şi NATO înainte de a se deplasa în Rusia. Contrar altor ţări din regiune, precum Polonia, România şi Bulgaria, Ungaria nu şi-a exprimat clar sprijinul pentru Ucraina în ultimele săptămâni în contextul creşterii tensiunilor la graniţele sale, unde Moscova a concentrat zeci de mii de militari şi un important număr de echipamente, provocând suspiciuni că ar putea ataca ţara vecină, notează EFE.

Ministrul ungar de exerne, Péter Szijjártó, a declarat recent că ţara sa nu va sprijini Kievul atât timp cât va continua să discrimineze minoritatea maghiară din Ucraina, estimată la 150.000 de persoane. Potrivit presei, Orban încearcă să consolideze cooperarea economică a Budapestei cu Rusia înaintea alegerilor cruciale din aprilie, în care opoziţia ar putea să-l îndepărteze de la putere.

Ungaria este interesată de creşterea volumului livrărilor de gaze ruseşti, a spus premierul Viktor Orban. „Încheierea contractelor de livrare a gazelor (până în 2036) a fost foarte importantă. În cadrul întâlnirii noastre de astăzi, aş dori să ating obiectivul de a creşte aprovizionarea” Ungariei cu gaze, a afirmat premierul ungar la discuţiile cu preşedintele rus, potrivit Interfax.

În 2020, Gazprom a livrat Ungariei 8,637 miliarde de metri cubi de gaze, în prima jumătate a anului 2021, livrările au crescut cu 5%, până la 3,909 miliarde de metri cubi, conform agenţiei ruse de presă. Şi preşedintele rus a subliniat rolul energiei în cooperarea dintre cele două ţări, notează RIA Novosti.

Înaintea vizitei, Kremlinul lăudase independenţa liderului ungar în ceea ce priveşte alegerea partenerilor. Putin a subliniat marţi că premierul Viktor Orban a „făcut multe în interesele Ungariei şi ale Federaţiei Ruse„, ceea ce a fost perceput drept un gest de sprijin direct din partea preşedintelui rus. Totodată, Vladimir Putin a asigurat că Moscova va lucra „cu oricine va fi ales prim-ministru” al Ungariei în urma scrutinului din aprilie.

Sincer vorbind, nu am de gând să plec. În aprilie, mă voi prezenta în alegeri şi le voi câştiga (…) vom colabora mulţi ani înainte„, s-a declarat încrezător Viktor Orban, care a stat la câţiva metri distanţă de preşedintele rus, la o masa albă foarte lungă într-o sală din Kremlin. De altfel, liderul rus l-a primit călduros pe Orban. „Dialogul direct, chiar cu distanţa această fizică între noi din cauza pandemiei, este mai bun decât orice convorbire telefonică”, a afirmat Putin, exclamând: „Sunt bucuros să te văd”!, conform RIA Novosti.

Preşedintele rus şi premierul ungar au abordat şi probleme legate de combaterea pandemiei. În acest sens, Putin a spus ca problema transferului de tehnologie pentru producerea vaccinului rusesc împotriva COVID-19 în Ungaria este în curs de rezolvare, conform agenţiei de presă citate. Aflat la putere din 2010, Viktor Orban şi-a construit o relaţie amicală cu Vladimir Putin, în pofida numeroaselor crize între Moscova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi NATO, pe de alta, două blocuri din care Ungaria face parte, notează AFP.

Premierul ungar, Viktor Orban, a apreciat marţi, după o întâlnire la Moscova cu președintele rus, Vladimir Putin, că este posibil un acord asupra securităţii europene între Rusia, de o parte, şi SUA şi NATO de cealaltă parte, în pofida divergenţelor semnificative.

M-am convins astăzi că divergenţele de poziţii existente pot fi surmontate şi este posibil să se semneze un acord care să garanteze pacea, să garanteze securitatea Rusiei şi să fie de asemenea acceptabil pentru statele membre ale NATO”, a declarat Orban, potrivit Reuters, la conferinţa de presă desfăşurată după discuţia cu Putin, întâlnire care a durat aproape cinci ore.

Premierul ungar, care a descris vizita sa la Moscova drept o „misiune de pace”, şi-a manifestat speranţa că discuţiile ce vor urma în zilele şi săptămânile următoare vor conduce în final la un acord. Tensiunile s-au intensificat în ultimele săptămâni după ce Rusia a masat la frontiera ucraineană peste o sută de mii de soldaţi şi armament greu, Occidentul temându-se astfel că Rusia ar plănui o invazie, intenţii negate de responsabilii ruşi.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană, cerând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, cu accent asupra Ucrainei, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi retragerea trupelor NATO din ţările Europei de Est care au aderat la această alianţă începând din 1997. În cursul discuţiilor avute cu Rusia asupra acestor propuneri şi în răspunsurile scrise transmise Moscovei, Statele Unite au respins aceste cereri, evocând în schimb posibile măsuri de sporire a încrederii, precum inspectarea de către Rusia a scuturilor antirachetă amplasate de SUA în Polonia şi România. La conferinţa de presă cu premierul Orban, preşedintele Putin a considerat „clar că preocupările de principiu ale Rusiei au fost ignorate” de către SUA şi NATO.

Preşedintele rus Vladimir Putin a apreciat „clar” marţi că SUA şi NATO au ales să ignore preocupările Rusiei pentru securitatea sa, referindu-se la respingerea cererilor ruseşti în cadrul tensiunilor cu privire la Ucraina, relatează AFP.

Analizăm răspunsurile scrise primite de la SUA şi NATO, dar este deja clar că preocupările de principiu ale Rusiei au fost ignorate”, a spus preşedintele rus după o întâlnire cu premierul ungar Viktor Orban.

El a prezentat lista cu principalele revendicări ale Rusiei: sfârşitul politicii de extindere a NATO, angajamentul de a nu desfăşura arme ofensive în apropierea frontierelor ruse şi retragerea poziţiilor militare ale Alianţei la aliniamentele din 1997, adică înainte ca Organizaţia să-i primească pe foştii membri ai blocului comunist.

„Ignorând îngrijorările noastre, SUA şi NATO punctează dreptul fiecărui stat de a alege liber cum vrea să-şi garanteze securitatea„, a spus Putin, reiterând un alt principiu care prevede că „nimeni nu ar trebui să-şi întărească securitatea în detrimentul altora”.

Ni s-au făcut promisiuni că infrastructura NATO nu se va extinde în Est cu nici măcar un centimetru”, a spus Putin, menţionând că trupe NATO se află astăzi în Polonia, în România şi în ţările baltice, potrivit RIA Novosti. „Au spus una şi au făcut alta. Pur şi simplu, ne-au înşelat”, a adăugat el.

Preşedintele rus a spus că Statele Unite s-au retras din Tratatul privind apărarea antirachetă, în pofida faptului că Moscova a încercat „să le convingă mult timp” să nu o facă. După aceea, SUA şi-au desfăşurat lansatoare în România şi Polonia. Putin a menţionat că pe astfel de dispozitive ar putea fi instalate Tomahawk, sisteme ofensive care, potrivit lui, ar acoperi teritoriul Rusiei pe mii de kilometri, relatează postul de televiziune rusesc independent Dojdi. Şeful statului rus a avertizat că eventuala aderare a Ucrainei la NATO ar putea duce la un război între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică pentru controlul peninsulei Crimeea, notează EFE.

Să ne imaginăm că Ucraina, ca ţară NATO, iniţiază o operaţiune militară (pentru controlul Crimeii). Ce facem? Luptăm cu NATO? S-a gândit cineva la asta? Se pare că nu!„, a spus Putin în timpul conferinţei de presă comune cu premierul ungar Viktor Orban la Kremlin.

Vladimir Putin a spus că Occidentul şi Rusia ar putea găsi „o soluţie” la criza lor, acuzând în acelaşi timp Washingtonul că foloseşte Ucraina ca pe un instrument pentru a antrena Moscova într-un „conflict armat”, notează AFP.

„Sper că în cele din urmă vom găsi o soluţie, chiar dacă nu va fi uşor”, a spus el, după ce a apreciat că „principalul obiectiv al SUA este îndiguirea Rusiei şi că Ucraina este un instrument pentru a antrena Rusia într-un conflict armat şi a ne lovi cu cele mai dure sancţiuni”.

Washingtonul acuză Moscova, care a concentrat zeci de mii de militari în apropiere de frontiera cu Ucraina, că ar pregăti o invazie împotriva ţării vecine. Rusia dezminte orice intenţie belicoasă şi cere NATO să se retragă din vecinătatea Rusiei. Statele Unite au respins cererile Rusiei referitoare la aderarea la NATO, dar au lăsat deschisă uşa pentru discuţii pe alte subiecte, precum desfăşurarea de rachete sau limitele reciproce în cadrul exerciţiilor militare. Rusia pregăteşte acum un răspuns la această luare de poziţie.

La rândul său, premierul Ungariei, Viktor Orban, a afirmat, potrivit cotidianului The Guardian, că Uniunea Europeană nu vrea niciun conflict cu Rusia. „Politica sancţiunilor este sortită eşecului”, a declarat Viktor Orban. Referindu-se la vizita în Rusia, Viktor Orban a precizat că „aceasta este şi o misiune de pace”. Noi suntem pregătiţi pentru un acord rezonabil, niciun lider UE nu vrea izbucnirea unui conflict”, a subliniat premierul Ungariei.

Vladimir Putin i-a oferit asigurări premierului Ungariei privind aprovizionarea cu gaze. „Anul trecut, Gazprom a semnat două contracte pe termen lung privind aprovizionarea Ungariei cu gaze din Rusia până în 2036, astfel că stabilitatea este asigurată”, a declarat Vladimir Putin cu ocazia întâlnirii cu Viktor Orban. Liderul de la Kremlin a notat că, în pofida restricţiilor, valoarea schimburilor comerciale dintre Rusia şi Ungaria a crescut cu 30% în ultimul an. „Este un semnal bun. Energia ocupă un rol central în cooperarea noastră”, a afirmat Vladimir Putin, menţionând colaborarea în diverse proiecte energetice, inclusiv la Centrala nucleară Paks 2.

Statele Unite propun Rusiei continuarea negocierilor pe teme de interes strategic, i-a transmis marţi secretarul de Stat american, Antony Blinken, ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, avertizând că un atac rus asupra Ucrainei va atrage „consecinţe severe”.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *