Fostul premier maghiar Viktor Orban a lansat sâmbătă un atac la adresa lui Peter Magyar, în care susține că în Ungaria are loc desfiinţarea democrației și a statului de drept în interesul exercitării exclusive a puterii. Afirmațiile au fost făcute în cadrul discursului său susţinut la cea de-a 35-a ediție a Universității de Vară și Taberei Studențești Bálványos (Tusványos) din România.
„Aceasta este o infracţiune și deși acum nu are importanţă, va avea atunci când vom restabili statul de drept și atunci va avea o importanţă serioasă”, a declarat Orban. „Jumătate din opoziție a fost ‘exclusă din politică’ prin legislații personalizate, retroactive, iar președintele Republicii, președintele Curții Constituționale şi procurorul general au fost demiși printr-un amendament constituțional personalizat, retroactiv, şi astfel statul de drept a fost abolit”, a mai spus fostul premier.
Viktor Orban a comparat situația din Ungaria cu cea din Venezuela, menționând că sistemul din America Latină, „un amalgam de comunism, autoritate politică și opresiune economică”, va fi introdus în Europa. „Ungaria este o nouă Venezuela”, a afirmat fostul premier.Orbán a vorbit despre o „guvernare prin Facebook” și a acuzat noua putere de la Budapesta că folosește comunicarea online pentru a evita dezbaterea politică și instituțională.
Orbán a declarat că, în locul unei politici de opoziție, este nevoie de o „politică a rezistenței”. El a afirmat că patrioții trebuie să „cucerească Bruxelles-ul”, susținând că doar astfel statele membre își pot recăpăta independența și poate fi restabilit echilibrul în cadrul Uniunii Europene, scrie Euronews. Potrivit lui Orbán, cei care au votat pentru schimbare în primăvară nu și-au dorit ca încrederea lor să fie trădată, ci au sperat la mai puține greșeli ale guvernului și la rezultate economice mai bune. El a adăugat că, după o înfrângere, este nevoie de autocritică, însă acum nu mai este timp pentru aceasta, deoarece, în opinia sa, „libertatea este în pericol în Ungaria”. Din acest motiv, Fidesz trebuie să renunțe la politica tradițională de opoziție și să adopte o politică de rezistență.
Orbán a susținut că Tisza dorește să construiască un nou regim autoritar și că, după înlăturarea Fidesz de la putere, obiectivul este eliminarea partidului din viața politică și împiedicarea existenței unei alternative politice prin decizii pe care le consideră ilegitime. El a avertizat că cei aproximativ 3,5 milioane de alegători ai partidului Tisza cred în mod eronat că eventualele abuzuri vor viza doar membrii Fidesz, afirmând că un regim autoritar nu își recunoaște limitele și că, în cele din urmă, nimeni nu va mai fi protejat împotriva abuzurilor puterii. Orbán i-a descris drept „eroi” pe ministrul de Externe Péter Szijjártó, pe ministrul Culturii și Inovării Balázs Hankó, precum și pe fostul șef al Centrului Antiterorist (TEK), János Hajdu, despre care a spus că a împiedicat comiterea unor atacuri teroriste în Ungaria. În concluzie, fostul premier a afirmat că noua putere este agresivă, violentă și abuzează de autoritatea sa, concentrându-se pe persecutarea opoziției în loc să rezolve problemele țării și să promoveze unitatea socială. El a comparat sistemul politic care se conturează în Ungaria cu cel din Venezuela, pe care l-a descris drept un amestec de gândire comunistă, autoritarism politic și opresiune economică.
Premierul maghiar Peter Magyar a reacționat pe Facebook după discursul susținut de Viktor Orbán la Băile Tușnad. „Nu are rost să te ocupi de un fost șef mafiot compromis, fără scăpare. Mulțumim pentru înțelepciune și pentru încrederea acordată Ungariei!”, a scris Peter Magyar într-o postare pe contul său de Facebook.
„UE nu va mai exista!”, avertizează Viktor Orban
Uniunea Europeană (UE), așa cum o știm astăzi, nu va mai exista peste 25 de ani, iar dominația anglo-saxonă va fi înlocuită de o ordine mondială condusă de Asia a susținut sâmbătă Viktor Orbán, în discursul ținut în România, relatează Mediafax. Viktor Orbán a urcat sâmbătă pe scena Universității de Vară de la Băile Tușnad într-o ipostază fără precedent în ultimii 16 ani: aceea de lider al opoziției. La aproape trei luni și jumătate după înfrângerea suferită de Fidesz în alegerile parlamentare, fostul premier ungar a lansat un atac dur la adresa guvernului condus de Péter Magyar și a avertizat că Uniunea Europeană, în forma sa actuală, nu va mai exista peste 25 de ani.
Viktor Orbán a susținut că Uniunea Europeană, așa cum funcționează în prezent, nu va mai exista peste un sfert de secol.În opinia sa, dominația anglo-saxonă asupra politicii și economiei mondiale va fi înlocuită treptat de o ordine internațională condusă de Asia. Fostul premier a precizat că nu își dorește dispariția proiectului european, ci transformarea sa profundă, în contextul schimbării raporturilor de putere la nivel mondial. Potrivit acestuia, organizațiile internaționale trebuie regândite pentru a putea supraviețui noii realități geopolitice.Orbán a atacat din nou conducerea instituțiilor europene și a afirmat că nu ar accepta funcția deținută de Ursula von der Leyen, deoarece o consideră inutilă și crede că postul ar trebui desființat. „Nu trebuie să preluăm Comisia, trebuie să ocupăm Bruxelles-ul”, a declarat Orbán.
Acesta a cerut politicienilor din alianța Patrioții pentru Europa să transforme instituțiile comunitare din interior.În opinia sa, rădăcinile actualelor probleme ale Uniunii Europene se regăsesc în mandatul Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker, început în 2014.Fostul premier a explicat și decizia de a nu-și ocupa mandatul în Parlamentul Ungariei. Orbán a spus că a avut îndoieli în privința utilității unui „discurs rațional” în actualul legislativ și că a preferat să lase această confruntare în seama unei generații mai tinere. El a afirmat că se va concentra asupra construirii unei „mișcări de rezistență națională”, prin care Fidesz să-și recapete influența și să atragă noi categorii de alegători.
Orbán l-a elogiat și pe fostul ministru de Externe Péter Szijjártó, pe care l-a numit „cel mai bun ministru de externe din Europa”.Fostul premier și-a exprimat susținerea pentru trecerea acestuia la compania chineză BYD.Printre „eroii” fostei guvernări au fost menționați și János Hajdu, șeful serviciului antiterorist TEK, anchetat în legătură cu o operațiune referitoare la fonduri provenite din Ucraina, precum și fostul ministru Balázs Hankó. Orbán a susținut că presiunile la care sunt supuși foștii săi colaboratori îi vor transforma în viitori lideri ai Ungariei.
Fostul premier a apărat și activitatea fostului președinte Tamás Sulyok, înlăturat recent din funcție, susținând că afirmațiile potrivit cărora acesta ar fi fost o marionetă a Fidesz au fost false.Orbán a calificat schimbările produse la nivelul instituțiilor statului drept „sfârșitul statului de drept”.El a comparat crearea unei noi autorități pentru gestionarea adversarilor politici cu practicile unor regimuri totalitare. „Doar comuniștii și Hitler au mai făcut asta înainte”, a afirmat Orbán.
Liderul Fidesz a declarat că singurul lucru pentru care formațiunea sa ar trebui să-și ceară scuze este faptul că Péter Magyar a provenit din interiorul fostului partid de guvernământ.Magyar a ocupat funcții în structurile apropiate de guvernarea Fidesz înainte de a deveni principalul adversar politic al lui Orbán și de a conduce partidul Tisza la victorie.
Fostul premier a criticat și direcția adoptată de noul guvern în privința războiului din Ucraina.Orbán a susținut că Ungaria și-a pierdut independența în politica externă și că noua putere urmează linia impusă de Bruxelles.El a respins și perspectiva introducerii monedei euro în Ungaria, susținând că măsura este promovată de bănci și speculatori interesați de impunerea unor politici de austeritate.Fostul premier a prezis că, în cea de-a 134-a zi de guvernare, va deveni evident că noul sistem construit de partidul Tisza este nesustenabil.Orbán a recunoscut că cele aproape 2,5 milioane de voturi obținute de Fidesz nu sunt suficiente pentru formarea unei majorități.El a susținut însă că nemulțumirea publică va crește și va aduce noi alegători în jurul formațiunii sale. În sprijinul acestei strategii, liderul ungar a dat exemplele Sloveniei, Poloniei și Austriei, unde politicieni învinși în alegeri au reușit ulterior să revină la putere.Fidesz trebuie să se reinventeze, a spus Orbán, nu doar ca partid interesat de recâștigarea guvernării, ci ca „centru de servicii, incubator și pepinieră” pentru grupările care își doresc libertate.El a amintit că mișcarea sa politică s-a format în perioada comunistă și că el însuși a fost reținut de poliție înainte de căderea regimului.
Înaintea discursului lui Viktor Orbán, controversatul László Tőkés a reluat tema autonomiei comunității maghiare din România, susținând că aceasta trebuie să rămână un obiectiv politic major.Fostul episcop reformat a vorbit despre necesitatea consolidării instituțiilor comunității maghiare și despre continuarea demersurilor pentru autonomie în Transilvania și în Ținutul Secuiesc, într-un moment în care, în opinia sa, drepturile colective și identitatea națională sunt supuse unor presiuni tot mai mari.
„V-ați angajat în repararea Trianonului”
László Tőkés, fost vicepreședinte al Parlamentului European și actual președinte al Consiliului Național Maghiar din Transilvania, a lansat un elogiu la adresa fostului premier maghiar Viktor Orbán, pe scena Universității de Vară de la Băile Tușnad. Aflat lângă Viktor Orbán, căruia i s-a adresat în repetate rânduri cu formula „domnule prim-ministru”, Tőkés a susținut că rezultatele guvernărilor Fidesz-KDNP nu pot fi șterse sau ignorate: „Domnule prim-ministru, dumneavoastră ați rupt definitiv cu internaționalismul comunist străin de națiune și ați redat maghiarimii demnitatea și respectul de sine”, a declarat László Tőkés, potrivit Mediafax.
Acesta a afirmat că Viktor Orbán și formațiunea sa i-au învățat pe maghiari că „este bine să fii maghiar” și că au început ceea ce el a numit „opera istorică de reunificare a națiunii peste granițe”. László Tőkés a lăudat legea privind unitatea națională și acordarea cetățeniei ungare etnicilor maghiari din afara granițelor Ungariei. El a susținut că, prin aceste măsuri, guvernările conduse de Viktor Orbán și-ar fi asumat „repararea Trianonului”. „Prin Legea unității naționale și prin acordarea cetățeniei compatrioților rămași în afara granițelor, v-ați angajat în repararea Trianonului”, a spus Tőkés. Acesta a citat și din preambulul Constituției Ungariei, potrivit căruia statul ungar se angajează să păstreze „unitatea spirituală și sufletească” a națiunii maghiare, despărțită de granițe în urma evenimentelor din ultimul secol. Tőkés a criticat, totodată, intențiile actualei conduceri de la Budapesta de modificare a Legii fundamentale a Ungariei, susținând că ar fi readusă la viață mentalitatea comunistă potrivit căreia „trecutul trebuie șters”.
În cea de-a doua parte a intervenției, László Tőkés a vorbit despre împlinirea a 130 de ani de la nașterea episcopului romano-catolic Márton Áron. Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a dedicat anul 2026 memoriei acestuia. Tőkés a evocat poziția episcopului în perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, când au fost discutate din nou frontierele europene și statutul Transilvaniei. El a acuzat Uniunea Populară Maghiară, organizație politică activă în România după război, că a renunțat în numele comunității maghiare la revendicările teritoriale asupra Transilvaniei de Nord. Tőkés a calificat hotărârea adoptată în noiembrie 1945, la Târgu Mureș, drept un „Trianon voluntar”. Potrivit relatării sale, documentul susținea că problema naționalităților din Transilvania nu trebuia rezolvată prin modificarea frontierelor, ci prin consolidarea democrației, realizarea egalității în drepturi și eliminarea importanței granițelor. László Tőkés a afirmat că guvernul condus de Petru Groza ar fi atras de partea sa conducerea Uniunii Populare Maghiare, determinând organizația să renunțe la revendicările teritoriale. „Uniunea a renunțat ea însăși la revendicările teritoriale considerate legitime ale maghiarilor din Transilvania”, a declarat Tőkés.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google