Viktor Orban, după discuțiile cu președintele Consiliului UE: „Pe masa NATO se află PROPUNERI PERICULOASE!”

Prim-ministrul ungar Viktor Orban a declarat că „pe masa NATO” se află „propuneri periculoase” în ce priveşte răspunsul la războiul din Ucraina, transmite MTI. „Pe masa NATO se află propuneri periculoase”, a spus Orban după o discuţie avută luni cu preşedintele Consiliului Uniunii Europene, Charles Michel, menţionând că anumite state membre au vehiculat din nou ideea impunerii unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei. „Săptămâna trecută nu a fost deloc uşoară, dar săptămâna aceasta va fi şi mai dificilă”, a adăugat Orban, referindu-se la summiturile NATO şi UE.

„NATO este o alianţă de apărare. Suntem capabili să ne protejăm reciproc – de fapt, este datoria noastră să o facem – , dar nu este misiunea NATO să se implice într-o operaţiune militară în afara teritoriului său’, a subliniat premierul ungar. ‘Poziţia Ungariei este clară: nu vrem să trimitem soldaţi sau arme dincolo de teritoriul NATO”, a adăugat el.

Referitor la livrările energetice din Rusia, Orban a afirmat că problema „a fost rezolvată acum zece zile – cel puţin pentru o perioadă de zece zile -”, când Ungaria a spus clar că nu doreşte ca sancţiunile împotriva Rusiei să fie extinse la importurile de petrol şi gaze întrucât aceasta ar însemna „o povară disproporţionată şi aproape insuportabilă asupra Ungariei şi a altor ţări din UE”. „Ne-ar afecta pe noi mai mult decât ar afecta Rusia, ţinta sancţiunilor”, a explicat Viktor Orban, precizând că Ungaria se va alătura cu siguranţă altor state în a se opune sancţiunilor împotriva importurilor energetice din Rusia. Agenţia MTI mai transmite, citând un comunicat al Ministerului Apărării de la Budapesta, că avioane de luptă Gripen ungare au fost ridicate de la sol luni după-amiază după ce un aparat de zbor neidentificat a pătruns în spaţiul aerian dinspre Ucraina.

Comandamentul comun NATO al operaţiunilor aeriene a ordonat ridicarea de la sol a avioanelor după ce pe radar a apărut un aparat de zbor în estul ţării, îndreptându-se în direcţia Slovaciei. Avioanele Gripen au patrulat zona şi au asigurat securitatea spaţiului aerian respectiv, după care au revenit la baza de la Kecskemet, a precizat Ministerul Apărării. Aceasta a fost a treia oară când avioane de luptă ungare au intrat în alertă începând de sâmbăta trecută, precizează MTI.

Viktor Orban forțează mâna Uniunii Europene pe fondul războiului din Ucraina: a cerut CE să-i deblocheze PNRR-ul

Premierul ungar Viktor Orban a cerut Comisiei Europene să-i deblocheze fondurile ce revin Ungariei în cadrul planului european de redresare post-pandemie, inclusiv partea de împrumuturi pe care până în prezent nu intenţiona să o acceseze, transmite marţi Reuters. Într-o scrisoare adresată pe 18 martie preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Viktor Orban menţionează că intenţionează să folosească această parte de împrumuturi – pe care o va include în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – pentru activităţi umanitare, apărare, controlul graniţelor şi alte acţiuni legate de gestionarea crizei umanitare după invazia rusă în Ucraina.

Ungaria a primit până în prezent peste 450.000 de refugiaţi din Ucraina şi „responsabilitatea comună” a statelor UE este esenţială în gestionarea acestei crize, remarcă premierul ungar în scrisoarea adresată Comisiei Europene. „În acest scop, Ungaria nu cere decât un acces imediat şi efectiv la fondurile europene care îi sunt alocate şi să le poată folosi în mod flexibil pentru destinaţiile cele mai adecvate în gestionarea crizei’‘, subliniază Viktor Orban, care la alegerile legislative din 3 aprilie se va confrunta cu un front unit al opoziţiei.

Premierul ungar precizează că în final guvernul său a decis să solicite şi partea de împrumuturi din PNRR, circa 9 miliarde de euro, după ce hotărâse să acceseze numai componenta de granturi din planul european de redresare post-pandemie. Conduse de guverne conservatoare, Polonia şi Ungaria sunt criticate de Bruxelles că încalcă statul de drept şi valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor (în cazul Ungariei) şi mai recent contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional. Din aceste motive, Comisia Europeană nu le-a a aprobat încă PNRR-urile. Mai mult, Comisia Europeană a adoptat la începutul lunii martie orientările ce cuprind condiţiile în care va putea suspenda fondurile europene ale statelor UE despre care consideră că încalcă statul de drept, vizate fiind de asemenea cele două ţări, care în replică acuză instituţiile europene că practică standarde duble şi că-şi atribuie competenţe ce nu sunt prevăzute în tratatele UE.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.