Videoconferință Putin-Biden, pe fondul tensiunilor în creștere de la granița cu Ucraina. Stoltenberg: „Rusia NU are dreptul să stabilească sfere de influență și NU are drept de veto în cazul aderării Ucrainei la NATO”

Rusia şi Statele Unite lucrează la organizarea unei videoconferinţe între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, în contextul în care tensiunile dintre cele două ţări din cauza Ucrainei au atins cote maxime, a anunţat vineri Kremlinul, citat de France Presse.

Lucrările sunt în curs de desfăşurare. Este vorba despre o videoconferinţă”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat de jurnalişti despre formatul întâlnirii mult aşteptate. „Data exactă încă nu a fost convenită”, a declarat Peskov, adăugând că „ambele părţi au propunerile lor de date, dar acestea nu sunt încă sincronizate”.

Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat joi că un „contact” între preşedinţii rus şi american ar putea avea loc „în următoarele zile”, fără alte detalii.

Acest anunţ intervine în ziua următoare unei întâlniri între şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, şi omologul său american, Antony Blinken, în plină tensiune legată de Ucraina, după ce Washingtonul a acuzat Moscova că pregăteşte o invazie a acestei ţări. Această întâlnire „a fost un bun prilej pentru cele două părţi de a-şi explica reciproc poziţia într-un mod clar şi de înţeles”, a estimat vineri Peskov, notând însă că „asupra multor subiecte, poziţiile diferă”.

Motivele tensiunilor dintre Washington şi Moscova s-au înmulţit în ultimele luni, în ciuda dorinţei de detensionare manifestate de Putin şi Biden la primul lor summit din iunie la Geneva. Unul dintre principalele subiecte de dispută se referă la mişcările trupelor ruse în jurul Ucrainei, scenă încă din 2014 a unui conflict între Kiev şi separatiştii pro-ruşi din est. În ultimele zile, Statele Unite, NATO şi Uniunea Europeană au continuat să-şi exprime îngrijorarea cu privire la acest subiect.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a insistat miercuri că Rusia „nu are niciun drept de veto” în cazul în care se va decide ca Ucraina să devină parte a NATO, relatează agenţia de presă EFE şi publicaţia Ukrainska Pravda.

Rusia nu are niciun drept de veto, nu are nimic de spus şi nu are dreptul să stabilească o spirală de influenţă pentru a încerca să-şi controleze vecinii”, a subliniat Stoltenberg în cursul unei conferinţe de presă la finalul unei reuniuni de două zile a miniştrilor de externe din ţările aliate, catalogând drept inacceptabil ca actori geopolitici majori în zilele noastre să pretindă să aibă dreptul la „sfere de influenţă” şi de a controla politica vecinilor săi.

„Noi am spus că Ucraina va deveni membră, dar depinde de noi, cei 30 de aliaţi în cadrul NATO, să decidem când Ucraina va fi pregătită să devină şi să îndeplinească standardele NATO”, a adăugat el.

La această reuniune, şefii diplomaţiilor din NATO şi-au exprimat îngrijorarea faţă de concentrarea de forţe militare ruseşti în apropierea frontierei ucrainene, problemă pe care au abordat-o şi cu miniştrii de externe din Ucraina şi Georgia, prezenţi la această întrunire. Stoltenberg a subliniat că aliaţii vor continua să utilizeze NATO drept o „platformă” pentru a coordona posibilitatea impunerii de sancţiuni economice împotriva Moscovei şi a altor decizii în cazul unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei. Omul politic norvegian a indicat clar că Alianţa ajută Kievul pe calea aderării prin reforme, sprijinind lupta împotriva corupţiei şi edificarea instituţiilor de securitate.

Stoltenberg a subliniat că NATO este o alianţă defensivă şi că Rusia trebuie „să respecte voinţa poporului ucrainean”. El a insistat asupra faptului că Ucraina este „o ţară independentă, suverană, cu frontiere recunoscute pe plan internaţional, care cuprind peninsula Crimeea, anexată «ilegal»” de Rusia în 2014, şi regiunea Donbas, dintre care o bună parte este controlată de separatişti proruşi.

Sintagma „sfera de influenţă a Rusiei” a fost menţionată într-una din întrebările adresate de jurnalişti secretarului general al NATO, precizează Ukrainska Pravda.

Întrebarea însăşi trimite la ceva ce este inacceptabil, la faptul că Rusia «are o sferă de influenţă», că Rusia poate controla ce trebuie şi nu trebuie să facă vecinii ei. Nu vrem să ne întoarcem la o astfel de lume, unde actori geopolitici majori pot stabili restricţii pentru ceea ce ar trebui să facă state independente suverane”, a declarat Stoltenberg, citat de publicaţia ucraineană.

„Ideea că sprijinul NATO pentru o ţară suverană este o «provocare» este pur şi simplu greşită. Aceasta relevă lipsă de respect pentru suveranitatea şi aspiraţiile poporului ucrainean. Acest lucru spune mai multe despre Rusia decât despre NATO”, a afirmat Jens Stoltenberg.

La 1 decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că doreşte „acorduri concrete” pe hârtie cu SUA şi alte ţări NATO care să stipuleze că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre Est.

Secretarul de stat american Antony Blinken s-a întâlnit joi, la Stockholm, cu omologul său rus Serghei Lavrov pe marginea conferinţei anuale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa pentru a-l avertiza direct cu privire la „consecinţele grave” pe care le-ar putea suporta Rusia în cazul în care ar invada Ucraina, transmiţând totodată Moscovei să caute o cale diplomatică pentru depăşirea acestei crize, relatează Reuters.

Blinken i-a transmis acest avertisment ministrului rus de externe Serghei Lavrov la o zi după ce a declarat că Washingtonul este gata să răspundă ferm, inclusiv prin sancţiuni severe, în cazul unui atac rusesc.

Cel mai bun mod de a evita o criză este diplomaţia şi acest lucru aştept cu nerăbdare să-l discut cu Serghei”, a spus Blinken jurnaliştilor înaintea întâlnirii cu Lavrov.

Washingtonul este pregătit să faciliteze acest lucru, a declarat secretarul de stat american, avertizând că în cazul în care „Rusia decide să continue confruntarea vor exista consecinţe grave”. Lavrov le-a declarat jurnaliştilor că Moscova este pregătită pentru un dialog cu Kievul. „Noi, aşa cum a declarat preşedintele Putin, nu vrem niciun conflict”, a adăugat el.

Totodată, Lavrov a avertizat că „scenariul de coşmar al confruntării militare” este pe cale să revină în Europa, pe fondul escaladării tensiunilor în jurul Ucrainei, relatează AFP.

De la tribuna reuniunii OSCE de la Stockholm, ministrul rus a acuzat NATO de „apropierea infrastructurii sale militare de frontierele ruse” şi a cerut Occidentului să studieze propunerile pe care Moscova le va face „în viitorul apropiat” pentru un nou pact european de securitate cu obiectivul de a împiedica extinderea Alianţei Nord-Atlantice spre Est.

În dialogul cu SUA şi aliaţii lor, vom insista asupra elaborării unui acord care să împiedice orice avansare suplimentară a NATO spre Est şi desfăşurarea unor sisteme de armament în imediata apropiere a teritoriului rusesc care să ne ameninţe”, a afirmat Lavrov, reluând o propunere formulată de preşedintele Vladimir Putin în ajun.

Denunţând ajutorul militar occidental acordat Ucrainei, Putin avertizase miercuri NATO împotriva instalării unor sisteme de apărare antirachetă în Ucraina. Rusia va fi forţată să acţioneze dacă NATO ar amplasa în Ucraina rachete care ar putea lovi Moscova în câteva minute, a afirmat preşedintele rus. Putin a spus că doreşte garanţii în scris din partea NATO că îşi va suspenda extinderea spre Est şi nu va desfăşura anumite sisteme de arme în apropierea Rusiei.

Într-un viitor apropiat vom face propuneri în acest sens şi considerăm că ele merită să fie examinate cu seriozitate, fără scuze”, a afirmat joi ministrul rus de externe.

Înainte de discuţia cu Blinken, care a durat o jumătate de oră, secretarul de stat american a invitat Moscova la „dezescaladare” şi la diplomaţie, în timp ce Ucraina şi aliaţii ei acuză Rusia de pregătiri pentru o invazie la frontierele sale.

Arhitectura stabilităţii strategice este distrusă rapid, NATO refuză să examineze în mod constructiv propunerile noastre pentru reducerea tensiunilor şi evitarea incidentelor periculoase”, a declarat Lavrov apoi în reuniunea OSCE.

Transformarea ţărilor vecine nouă în cap de pod pentru confruntarea cu Rusia şi desfăşurarea de forţe NATO în imediata apropiere de zone de importanţă strategică pentru securitatea noastră sunt, categoric, inacceptabile”, a spus ministrul rus de externe.

Şeful diplomaţiei ruse a afirmat că livrările de arme occidentale Ucrainei încurajează Kievul să se gândească la o rezolvare prin forţă a conflictului din Donbas, ceea ce autorităţile ucrainene au negat. Lavrov a mai spus că Moscova se teme că rachete americane cu rază intermediară de acţiune ar putea să fie instalate în Europa.

Rusia vede în dorinţa afişată a Ucrainei de a recupera Crimeea, teritoriu anexat de Moscova în 2014, drept o „ameninţare directă” la adresa sa, a declarat joi Kremlinul în plină escaladare a tensiunilor dintre cele două ţări, relatează AFP şi Reuters.

„De fapt, vedem aceasta ca pe o ameninţare directă la adresa Rusiei”, a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la afirmaţii făcute cu o zi în urmă de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Zelenski a declarat miercuri în faţa Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean) că „eliberarea” Crimeii este un „obiectiv” şi o „filosofie” naţionale. El s-a referit însă la eforturile ucrainene în domeniul diplomatic, şi nu la o intervenţie militară, notează France Presse.

„O astfel de formulare semnifică faptul că regimul de la Kiev intenţionează să utilizeze toate mijloacele – inclusiv recurgerea la forţă – pentru a atenta la teritoriul rus„, a afirmat cu toate acestea Peskov.

Denunţând o „retorică agresivă” din partea autorităţilor ucrainene, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a spus că Moscova are temeri privind o operaţiune militară a Kievului în estul ţării, scena unui conflict armat între forţele guvernamentale ucrainene şi rebeli separatişti proruşi, susţinuţi de la Moscova. Peskov a estimat că „posibilitatea unei acţiuni militare” ucrainene în estul separatist „rămâne ridicată”. „Constatăm o creştere în intensitate a acţiunilor provocatoare pe linia de contact”, a opinat el. „Aceasta este o problemă de mare îngrijorare pentru noi”, a spus Peskov, acuzând Kievul de nerespectarea acordurilor semnate la Minsk în 2015, a căror componentă politică nu a fost niciodată pusă în practică.

Relaţiile între Rusia şi Ucraina au escaladat de câteva săptămâni, Moscova fiind acuzată de către Kiev şi Occident de comasarea de trupe la frontiera cu Ucraina în vederea atacării ţării vecine. Rusia neagă orice planuri belicoase şi acuză în schimb că Ucraina constituie o „ameninţare” pentru ea, dar şi NATO pentru că doreşte să se extindă până la frontiera sa.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a turnat gaz pe foc joi, anunţând că Belarus şi Rusia vor organiza exerciţii militare comune în apropiere de graniţa cu Ucraina în viitoarele două luni, potrivit EFE. Într-un interviu acordat agenţiei de presă oficiale ruse RIA Novosti, autoritarul lider de la Minsk a declarat că aceste manevre se vor desfăşura în două etape.

Am convenit cu preşedintele (Rusiei, Vladimir) Putin că trebuie să organizăm în viitorul apropiat exerciţii la frontiera sudică, adică în apropierea graniţei dintre Belarus şi Ucraina”, a indicat el. Aceste manevre, potrivit lui, trebuie să se deruleze „în două etape în viitoarele două luni”, începând din iarnă. „Totul este pregătit”, a adăugat Lukaşenko, a cărui legitimitate este contestată de Occident după realegerea sa în funcţia de preşedinte în august 2020.

Ministerul belarus al Apărării a anunţat anterior o activitate militară sporită a Ucrainei la graniţa cu Belarus. Ucraina a trimis recent la frontiera sa cu Belarus un efectiv de 8.500 de grăniceri, membri ai Gărzii Naţionale şi poliţişti pentru a evita o situaţie similară cu cea de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, unde s-au concentrat aproximativ 2.000 de migranţi fără acte în regulă în încercarea de a intra în Uniunea Europeană. UE l-a acuzat pe Lukaşenko de un „război hibrid” prin trimiterea masivă de migranţi fără acte la frontierele sale externe. Mai mult, Ucraina exprimă temeri că, în cazul unui atac al Rusiei, Moscova va folosi şi teritoriul belarus pentru a invada ţara, după ce Occidentul a fost avertizat de concentrarea a peste 90.000 de soldaţi ruşi la graniţa cu Ucraina. Lukaşenko a spus deja că în acest caz se va alătura Rusiei, cu care formează o Uniune statală. Preşedintele belarus a mai spus pentru RIA Novosti că este posibil ca forţele armate, compuse în prezent din dintr-un efectiv de 65.000 de persoane, să crească cu 5.000 de soldaţi pentru a „acoperi” complet graniţa de sud cu Ucraina.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ameninţat joi de la tribuna OSCE cu un nou conflict în cazul extinderii NATO spre Est, subliniind că promisiunile de aderare făcute Georgiei şi Ucrainei la summitul NATO de la Bucureşti în 2008 constituie o „mină” care a „detonat” deja în Georgia în 2008, conform transcriptului discursului său susţinut la cea de-a 28 reuniune a Consiliului miniştrilor de externe a OSCE de la Stockholm postat pe site-ul oficial al Ministerului de Externe al Rusiei.

Decizia Summitului NATO de la Bucureşti din aprilie 2008 potrivit căreia „Georgia şi Ucraina vor deveni membre NATO” într-o zi constituie o „mină pusă chiar sub temelia arhitecturii securităţii europene”, a afirmat Lavrov, evocând în acest context intervenţia militară a Rusiei în Georgia în august 2008.

La fel ca şi atunci, şeful diplomaţiei ruse a dat vina pe preşedintele georgian Mihail Saakaşvili pentru războiul de cinci zile declanşat la început pe teritoriul regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud – unde Rusia dispunea de un contingent de forţe de menţinere a păcii – şi care s-a extins apoi în adâncul teritoriului Georgiei, tancurile ruseşti ajungând atunci aproape de Tbilisi.

În august 2009, această mină a detonat deja când preşedintele Mihail Saakaşvili, îmbătat de euforia perspectivei aderării la NATO s-a lansat într-o aventură care a avut consecinţe grave pentru Georgia însăşi şi a adus situaţia de securitate din Europa la un nivel periculos”, a declarat joi Lavrov.

Deşi raportul oficial al OSCE concluzionează că ostilităţile au izbucnit în urma acţiunilor militare lansate de către forţele georgiene contra regimului separatist din Osetia de Sud, acesta nu insistă totuşi – potrivit unor comentatori independenţi ruşi, precum Iulia Latânina – asupra „numeroaselor provocări” ruseşti înaintea izbucnirii conflictului, care au instigat practic ostilităţile.

„Cei care obişnuiesc să repete punctele de discuţie de la Bucureşti şi insistă că ‘ţările terţe’ nu au dreptul de a-şi exprima poziţia cu privire la problema extinderii NATO se joacă cu focul. Sunt convins că nu au cum să nu-şi dea seama de acest lucru”, a spus ministrul rus de externe de la tribuna OSCE.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat miercuri într-o conferinţă de presă la Riga că Rusia „nu are niciun drept de veto” în cazul în care Alianţa se va decide să primească Ucraina în NATO, conform EFE şi Ukrainska Pravda.

„Vreau să fiu foarte clar: transformarea ţărilor noastre vecine într-o nouă trambulină pentru confruntarea cu Rusia şi desfăşurarea de forţe NATO în imediata vecinătate a zonelor de importanţă strategică pentru securitatea noastră sunt categoric inacceptabile”, a insistat Serghei Lavrov.

Aceste noi ameninţări intervin deja într-un context tensionat, Kievul şi Occidentul acuzând Rusia de concentrarea de forţe şi echipamente în apropierea frontierelor cu Ucraina. De asemenea, au fost exprimate temeri privind un nou atac rusesc în ţara vecină. În urma războiului din aprilie 2008, Rusia a recunoscut independenţa regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, unde şi-a instalat baze militare. Totuşi, cea mai mare parte a analiştilor ruşi, între care expertul militar Aleksandr Golţ, este de părere că actuala comasare de trupe ruseşti la frontiera cu Ucraina are ca obiectiv „şantajarea” Occidentului şi, în special, SUA – cu care preşedintele rus Vladimir Putin ar dori o „reîmpărţire a sferelor de influenţă” – şi nu de a „rupe Donbasul” de la Ucraina.

Kremlinul este conştient, potrivit acestora, că zonele controlate de separatiştii proruşi în Doneţk şi Lugansk sunt adevărate găuri negre, care necesită investiţii uriaşe pentru reconstrucţie şi decriminalizare. De aceea, Moscova insistă ca autorităţile de la Kiev să aplice acordurile de la Minsk, care ar „băga această tumoare canceroasă, reprezentată de zonele controlate de separatiști în Donbas, înapoi în trupul Ucrainei în condiţiile dictate de Kremlin”, consideră Iulia Latânina într-un editorial publicat recent în Novaia Gazeta. Editorialista rusă mai spune că Moscova nu are nevoie de Donbas în condiţiile actuale, ci să destabilizeze în continuare Ucraina.

Însă, după cum recunoaşte opozantul rus Ilia Iaşin, preşedintele Putin şi anturajul său compus din „siloviki” (structurile de forţă din Rusia) este imprevizibil.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la 1 decembrie că vrea să obţină garanţii în scris de la NATO că Alianţa nu se va extinde spre Est, conform agenţiilor ruse de presă. „În dialogul cu SUA şi aliaţii lor, vom insista să ajungem la acorduri concrete care să excludă continuarea apropierii NATO de Est şi desfăşurarea în apropierea teritoriului rus de sisteme de arme care ne ameninţă”, a declarat liderul de la Moscova în timpul unei ceremonii de primire a scrisorilor de acreditare a circa 20 de ambasadori la Kremlin.

Propunem în acest sens să începem negocieri de fond”, a spus Putin, care a subliniat că Rusia are nevoie de „garanţii juridice”, întrucât ţările occidentale „nu şi-au respectat angajamentele verbale”.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.