Președintele Ungariei Katalin Novak a declarat miercuri, într-o conferință de presă comună cu președintele Klaus Iohannis, că Ungaria susține aderarea României la Schengen. „România poate conta pe susținerea noastră”, a spus oficialul maghiar.
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, într-o conferință de presă cu președintele Ungariei, că în ambele țări există „politicieni care vor să se profileze exacerbând tensiunile interetnice”. „Și aici, și dincolo (c.n. Ungaria) sunt politicieni care vor să se profileze exacerbând tensiunile interetnice. Este regretabil, dar nu putem să ignorăm acest lucru. Acești politicieni care vor să se profileze ei, să nu-și imagineze cineva că ei caută binele unei minorități, vin cu argumente care nu pot fi împărtășite de noi. Credem că discutând despre problemele care apar, ascultându-ne reciproc putem să eliminăm foarte mult din această tensiune. Majoritatea temelor, trebuie să o recunoaștem, sunt artificiale, sunt aduse în discuție și umflate publice de politicieni care vor să folosească unele divergențe existente pentru a se promova”, a spus Klaus Iohannis.
Preşedintele Ungariei, Katalin Novak, a fost primită, miercuri, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Klaus Iohannis cu prilejul vizitei oficiale pe care aceasta o efectuează în România. Novak a explicat că între România și Ungaria există tensiuni, dar s-a convenit între cei doi președinți să se revină la o relație funcțională.
„L-am invitat pe domnul președinte la Budapesta și am convenit că această vizită se va petrece în perioada următoare. Suntem două țări vecine, de aceea avem nevoie ca relația dintre România și Ungaria să funcționeze. Am convenit, de asemenea, să diminuăm tensiunile existente, nu să fim de acord în toate cele, dar să reducem aceste tensiuni. Avem nevoie de colaborare, dar știm că nu vom fi de acord în toate aspectele”, a spus Katalin Novak.
Președintele Ungariei a vorbit la București cu Iohannis despre problema demografică, o problemă care afectează cele două țări. „Am discutat și despre consolidarea familiei”, spus Novak, în cadrul unei conferințe de presă alături de președintele Klaus Iohannis.
„Vocea UE e redusă la nivel internațional, față de deciziile globale. Scopul nostru e să întârim vocea UE și să creștem influența. E nevoie de decizii comune bune. Am discutat și despre faptul că Europa nu se confruntă doar cu provocări energetice sau alte amenințări, ci există și o criză demografică. Populația Europei nu crește. Am discutat și despre consolidarea familiei”, a spus Katalin Novak.
Preşedintele Ungariei, Katalin Novak, susține de la București că Budapesta vrea să reducă dependența de gazul rusesc și contează și pe România pentru ajutor în acest sens.
„Am vorbit și de energie. Ungaria este și mai dependentă de gazul rusesc. Noi nu suntem țară maritimă. Suntem mai dependenți decât România. Dorim să scădem această dependență. Lucrăm la asta. Contăm pe România în acest sens. E interesul comun al nostru ca fondurile europene cuvenite să vină astfel încât să ne obținem independența energetică”, a spus Katalin Novak.
Guvernul Ungariei a semnat recent un acord cu Gazprom pentru creşterea volumului de gaze livrate de compania rusă de stat, nivelul maxim fiind majorat la 5,8 milioane metri cubi, mai mult decât dublu faţă de importul din august, a anunţat ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto. În plus, cele două părţi au stabilit ca această cantitate suplimentară de gaze să vină prin sud, prin gazoductul TurkStream, care traversează Turcia şi Serbia. Astfel, Ungaria, care în august a importat 2,6 milioane mc de gaze din Rusia, va putea importa, începând din 2 septembrie, până la 5,8 milioane de mc. Szijjarto a semnalat că ar fi „imposibil” de garantat aprovizionarea cu energie a ţării sale fără gazele ruseşti.
Premierul ungar, Viktor Orban, este considerat drept cel mai bun aliat din Uniunea Europeană al preşedintelui rus Vladimir Putin. Decizia de majorare a achiziţiilor de la Gazprom contravine eforturilor majorităţii partenerilor, care, după invazia rusă din Ucraina, încearcă să reducă dependenţa energetică de Rusia. Potrivit Autorităţii de Reglementare şi Servicii Publice din Ungaria (MEKH), gazele înmagazinate de ţară totalizează în prezent 3,880 miliarde mc, un volum care, fiind la un nivel de 61% din capacitatea totală de înmagazinare, ar putea acoperi circa 37% din cererea normală dintr-un an. Ungaria este una dintre ţările care depind foarte multe de gazele din Rusia, de unde provin 85% din gazele utilizate.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google