Spread the love

Asociația „Strategia Dezvoltării României – Regiunea Dobrogea” (ASDR – RD) și Consiliul Mondial Român (CMR), ambele avându-l la conducere pe Dezideriu Dudaș, au organizat, sâmbătă, la Casa de Cultură a Sindicatelor Constanța, întâlnirea publică cu tema „România și convergențele viitorului”.

Lucrările au fost moderate de președintele Asociația „Casa Mării Negre”, Dorin Popescu și au fost girate de fostul președinte al României (1996 – 2000), Emil Constantinescu, în calitate de președinte al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

De regulă rezervat și modest, calculat și prudent, de data aceasta Dorin Popescu s-a dezlănțuit, fiind dezamăgit de interesul scăzut afișat de administrația centrală față de Dobrogea. În discursul său de deschidere a lucrărilor, Dorin Popescu a pus accentul pe provocările cu care se confruntă atât Europa, cât și România, punctând faptul că, în contextul problemelor, Dobrogea pare abandonată din perspectiva Bucureștiului.

„O convergență a viitorului în Europa: într-un spațiu european din ce în ce mai amenințat de el însuși, de presiuni și conflicte din exterior, de presiuni și conflicte din interior, într-un moment în care chiar construcția europeană este în impas și nu vorbim numai de Brexit și de celelalte „atracții” de exit care se exercită de la vestul la estul Europei, de la nordul la sudul ei, într-o Europă frământată de probleme existențiale, cu încredere din ce în ce mai redusă a cetățenilor ei în viitorul construcției europene cu privire la capacitatea domnilor îmbrăcați la cravată și a doamnelor îmbrăcate în rochii, de a răspunde nevoilor reale a acestor cetățeni. În sfârșit, convergențele viitorului în România: în momentul cel mai dramatic poate din punct de vedere al nivelului de coeziune socială, țară din care ne fug tinerii, în care nu mai reușim să îi convingem pe tineri că merită să vină în această țară, că merită să construiască ideatic, spiritual, cultural, economic, profesional în această țară, o Românie a recordului exodului, în care forța instituțiilor slăbește, încrederea cetățenilor în instituții slăbește, în care am aniversat anul trecut un Centenar fără viziune și impact, a cărei președinție rotativă semestrială a Consiliului Uniunii Europene este pusă serios sub semnul întrebării – nu pe latura tehnică, unde vom reuși, ci pe latura organizării unor evenimente de impact care să ne valorizeze mai bine. Poate tocmai că premisele negative sunt cu atât mai bine venite, da, o Românie în care convergențele viitorului să aibă ca destinație această țară, în care noi nu să fim rezultatul unor convergențe, ci autorii, arhitecții acestora. Cred că tema este utilă, necesară, obligatorie și rodnică. (…) Îi felicit pe cei care vin în regiunea Dobrogea, rugându-i să mă scuze pentru mesajul pe care indirect îl adresez celor din afara regiunii, care nu vin periodic aici, ar fi mai bine ca domnii și doamnele din București să reînvețe, ca acum 100, 140 de ani, cărarea către Dobrogea. Anul trecut, Dobrogea a celebrat 140 de ani de la revenirea ei la România, dar acest eveniment extrem de important pentru viața socială, culturală, politică, administrativă, nu a avut impactul scontat și cuvenit la București”, a spus Dorin Popescu.

Președintele Asociației „Casa Mării Negre”, Dorin Popescu

CITEȘTE ȘI:

Un fost președinte vrea o viziune pe termen lung: 40 de ani!

În cadrul temei abordată, intitulată „O viziune globală și strategia de dezvoltare pe termen lung a României: fundamentul bunei guvernări la nivel național și local”, fostul președinte Emil Constantinescu a precizat că trebuie să plecăm de la o viziune pe termen lung, de cel puțin 40 de ani, prin care putem să construim programe de guvernare.

„Într-o lume a comunicării, nu există o comunicare reală nici între oamenii de știință, nici între elitele intelectuale, din administrație și economia reală. Iată de ce, încă o dată, salut această inițiativă, mai ales că ea este bine organizată, în sensul că se pleacă de la ideea unui program de țară, pentru ca apoi să treacă la o abordare mai concretă, a unui program de dezvoltare a Dobrogei, care prin condițiile naturale și geopolitice poate să devină un model pentru România, Europa și, de ce nu, lumea întreagă. (…) Trebuie să înțelegem că globalizarea nu elimină agendele naționale și fiecare stat are datoria să elaboreze o strategie de dezvoltare economică, după cum dispune sau nu de o bază de materii prime minerale și în funcție de cantitatea, calitatea și tipul de resurse naturale ale subsolului. Nu există nici un stat care să acopere toate necesitățile de materii prime și fiecare trebuie să își construiască o politică proprie de valorificare a acestor resurse. Această identificare a tipurilor de substanțe minerale din subsolul fiecărei țări, a distribuției regionale, a valorilor utilitare, a modului și gradului de utilizare, a posibilității de a crea ramuri industriale noi, sunt elementele de bază pentru elaborarea unor strategii de valorificare a patrimoniului național pe termen lung. Ca să avem succes, trebuie să plecăm de la o viziune pe termen lung, cel puțin 40 de ani, în care să anticipăm cum va evolua lumea, cum va evolua Europa, cum va evolua societatea globalizată și societatea cunoașterii. Numai această viziune ne permite ca, venind înapoi în timp, să construim o strategie de dezvoltare durabilă și în baza acestei strategii putem să construim programe de guvernare”, a spus Emil Constantinescu.

Emil Constantinescu

Totodată, fostul președinte s-a arătat dezamăgit de faptul că, în ciuda unor discursuri de susținere a cercetării din partea administrației centrale sau marilor companii private, investițiile, totuși, nu se văd.

Întâlnirea „România și convergențele viitorului” a continuat cu expunerile a încă opt invitați, precum dr.ec. Dănuț Jugănaru-Președinte în exercițiu C.C.I.N.A. Constanța; prof.univ.dr. Adrian Papari – Rector, Universitatea Andrei Șaguna Constanța sau scriitorul Alexandru Mironov ș.a.

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *