VIDEO Rusia și Belarus, exerciții militare comune. Marea Britanie trimite ARME în Ucraina, Germania invocă „amintiri triste istorice”. Moscova, pregătiri de amploarea celui de-al Doilea Război Mondial

Aleksandr Lukaşenko a declarat că Rusia şi Belarus vor desfăşura exerciţii militare comune în februarie, potrivit Reuters. „Sunt exerciții normale cu scopul de a stabili un plan clar în confruntarea cu aceste forțe: vestul (țările baltice și Polonia) și sudul (Ucraina)”, a spus Lukașenko.

Potrivit agenţiei naționale Belta, Lukaşenko i-ar fi transmis ministrului apărării belarus să pregătească exerciţiile comune cu Rusia.

Intenţionăm să începem exerciţiile în februarie. Stabiliţi data exactă şi informaţi-ne, ca să nu fim acuzaţi că adunăm trupe din senin, ca şi cum ne-am pregăti de război”, i-a spus preşedintele belarus ministrului apărării.

Lukașenko, care a format relații tot mai apropiate cu Kremlinul, în special, după ce Occidentul l-a repudiat pentru felul în care a gestionat protestele din 2020 și criza migranților care încearcă să pătrundă în Uniunea Europeană, a acuzat Ucraina că și-a trimis trupe la granița cu Belarusul. Rusia, un aliat apropiat al Belarusului, a stârnit îngrijorarea Occidentului şi a Kievului prin trimiterea de forţe militare la graniţa cu Ucraina, existând temeri că ar pregăti o invazie în ţara vecină. Moscova neagă acuzaţia că ar avea un plan de invazie a Ucrainei, dar se folosește de criza diplomatică pentru a obține garanții de securitate din partea Occidentului, inclusiv oprirea expansiunii NATO în estul Europei.

Militari ruşi şi echipamente militare ruseşti au început să sosească în Belarus pentru exerciţiile militare ruso-bieloruse programate în luna februarie a acestui an, au anunţat autorităţile din Minsk, informează Reuters. Manevrele militare se vor desfăşura atât în vestul Belarusului, în apropiere de graniţele cu ţările NATO Polonia şi Lituanie, precum şi în apropierea graniţei de sud cu Ucraina, a declarat preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.

Stabiliţi data exactă şi informaţi-ne, ca să nu fim acuzaţi că adunăm trupe din senin, ca şi cum ne-am pregăti de război”, i-a spus Lukaşenko ministrului apărării din Belarus.

În plus, Aleksandr Lukaşenko a declarat că Polonia şi ţările baltice au masaţi peste 30.000 de militari la graniţele cu Belarus. Rusia a stârnit îngrijorarea Occidentului şi a Kievului prin masarea de trupe la graniţa cu Ucraina, ceea ce a provocat îngrijorări legate de o posibilă invazie a Ucrainei. Concomitent, Moscova neagă acuzaţia că ar avea un plan de invazie a Ucrainei, dar se folosește de criza diplomatică pentru a obține garanții de securitate din partea Occidentului, inclusiv oprirea expansiunii NATO în estul Europei.

Sunt exerciții normale cu scopul de a stabili un plan clar în confruntarea cu aceste forțe: vestul (țările baltice și Polonia) și sudul (Ucraina)”, a mai spus Lukașenko, despre manevrele militare ruso-bieloruse programate a se desfăşura în februarie.

Germania se angajează să garanteze securitatea Ucrainei în faţa Rusiei

Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a promis luni că Berlinul va face totul pentru a garanta securitatea Ucrainei în faţa ambiţiilor Rusiei,  informează AFP. Această primă vizită a şefei diplomaţiei germane survine în plină criză geopolitică, Europa şi SUA suspectând Kremlinul că vrea să lanseze o ofensivă militară împotriva Ucrainei, un conflict care ar putea destabiliza continentul european.

„Vom face totul pentru a garanta securitatea Ucrainei, vom face totul pentru a garanta securitatea Europei”, a spus şefa diplomaţiei germane într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba. „Suntem pregătiţi să începem un dialog serios cu Rusia”, a adăugat ea.

La rândul său, Kuleba a spus că a abordat chestiunea sensibilă a livrărilor de arme către Ucraina, în contextul în care Kievul a acuzat în decembrie Berlinul că împiedică furnizarea de armamente defensive în cadrul cooperării cu NATO.

Dialogul nostru cu Germania pe acest subiect va continua”, a subliniat el. „Ştim de unde şi ce fel de arme putem obţine. Ştim foarte bine cum să le folosim pentru a ne apăra teritoriile. Lucrăm la asta în fiecare zi, iar rezultatele nu sunt rele”, a mai declarat Kuleba.

Tensiunile s-au amplificat constant în ultimele săptămâni între Rusia şi Occident, care acuză Moscova că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în pregătirea unui posibil atac asupra Ucrainei. Moscova neagă orice intenţie de a invada Ucraina şi denunţă în schimb consolidarea NATO la frontierele sale şi dorinţa Alianţei Nord-Atlantice de a integra ţări precum Ucraina şi Georgia, pe care Rusia le consideră parte a sferei sale de influenţă. Rusia cere garanţii de securitate în vederea detensionării situaţiei, în special angajamentul NATO că nu se va extinde spre Est, o revendicare considerată inacceptabilă de rivalii săi.

Luni, Rusia a cerut Germaniei şi întregii Uniuni Europene să nu întârzie cu certificarea gazoductului Nord Stream 2, care a devenit un punct central în disputele politice dintre Moscova şi Occident, potrivit Reuters. Acest gazoduct, ce are ca destinaţie Germania, ar dubla capacitatea de export de gaz rusesc pe sub Marea Baltică, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, ocolind Ucraina. Proiectul, administrat de gigantul rus Gazprom, a iritat SUA şi ţări europene precum Ucraina şi Polonia încă de dinainte de finalizarea construcţiei sale în septembrie, autorizaţiile nefiind aşteptate mai devreme de jumătatea acestui an.

Procedura de certificare din partea organismelor de reglementare din Germania şi a Comisiei Europene nu ar trebui amânată artificial şi politizată”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, urmează să o primească la rândul marţi, în premieră, pe noua şefă a diplomaţiei germane, pe agenda discuţiilor urmând să se afle cel mai probabil subiecte precum Nord Stream şi comasarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina.

Ministrul de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a apreciat că situaţia tensionată de la graniţa ruso-ucraineană poate fi rezolvată printr-o soluţie paşnică şi a declarat că „diplomaţia reprezintă singura soluţie viabilă”, în ciuda faptului că liderii ucraineni au solicitat în repetate rânduri ajutoare militare concrete din partea Germaniei, care să ajute astfel Kievul în cazul unei invazii ruseşti, informează DPA.

Noua coaliţie de centru-stânga care formează actualul guvern al Germaniei consideră că furnizarea de arme Ucrainei nu ar face decât să escaladeze actuala criză de securitate din regiune. Baerbock a argumentat că Germania are „o responsabilitate istorică” de a nu vinde arme în zone de conflict, o decizie pe care Kievul o consideră „extrem de frustrantă şi amară”. Cu toate acestea, Annalena Baerbock a promis că Berlinul va face tot posibilul pentru a garanta securitatea Ucrainei în faţa ambiţiilor Rusiei.

Vom face totul pentru a garanta securitatea Ucrainei, vom face totul pentru a garanta securitatea Europei”, a spus şefa diplomaţiei germane într-o conferinţă de presă comună organizată luni la Kiev împreună cu ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba.

Luna trecută, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat public Germania că împiedică inclusiv livrarea de armament defensiv Kievului, de tipul armelor anti-dronă și dispozitive speciale care pot detecta lunetiști camuflaţi.

„Germania ne-a împiedicat recent să obţinem încărcături de arme anti-dronă şi sisteme împotriva trăgătorilor de elită în cadrul cooperării cu NATO şi care sunt arme exclusiv defensive”, a declarat Zelenski.

Acuzaţii similare au fost lansate şi de către ministrul ucrainean al apărării care a învinovăţit Germania de blocarea furnizării de armament Kievului prin intermediul NATO, în ciuda avertismentelor SUA privind o posibilă invazie rusă.

Pregătiri de război – Marea Britanie trimite arme în Ucraina

Marea Britanie furnizează Ucrainei rachete antitanc cu rază scurtă de acțiune pentru autoapărare, după ce Rusia a adus aproximativ 100.000 de soldați la granița sa, a declarat secretarul apărării, citat de BBC. Ben Wallace a declarat în fața parlamentarilor că o mică echipă de soldați britanici va fi, de asemenea, trimisă în Ucraina pentru instrucție. El a spus că există „motive legitime și reale de îngrijorare” că trupele rusești ar putea fi folosite pentru o invazie. Rusia neagă orice plan de invazie și acuză Occidentul de agresiune.

Zeci de militari britanici se află în Ucraina din 2015 pentru a ajuta la antrenarea forțelor armate, iar Marea Britanie și-a luat, de asemenea, angajamentul de a ajuta la reconstrucția marinei ucrainene după invazia Rusiei în Crimeea în 2014.

Wallace a declarat că Marea Britanie va oferi un ajutor suplimentar în materie de securitate, având în vedere „comportamentul din ce în ce mai amenințător” al Rusiei. Primul lot de arme antiblindate ușoare a fost trimis luni, deși secretarul apărării nu a precizat tipul.

Ucraina are tot dreptul de a-și apăra granițele, iar acest nou pachet de ajutoare îi sporește și mai mult capacitatea de a face acest lucru”, a declarat el în fața deputaților. „Permiteți-mi să fiu clar: acest sprijin este pentru capacități de armament cu rază scurtă de acțiune și în mod clar defensiv; nu sunt arme strategice și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia; acestea sunt pentru a fi folosite în autoapărare”.

El a spus că există „un pachet de sancțiuni internaționale gata de a fi aplicate” în cazul oricărei „acțiuni destabilizatoare” a Rusiei în Ucraina. Orice invazie ar fi văzută ca o „ocupație” care „ar putea duce la pierderi uriașe de vieți omenești de toate părțile”, a declarat secretarul apărării.

El a spus: „Dorim să fim prieteni cu poporul rus, așa cum am fost timp de sute de ani. Și există o lume în care putem stabili o relație reciproc avantajoasă cu Rusia. Sper că diplomația va prevala. Este alegerea președintelui Putin dacă alege diplomația și dialogul sau conflictul și consecințele„.

Ambasadorul ucrainean în Marea Britanie a salutat decizia Marii Britanii de a trimite arme și trupe suplimentare, dar a declarat pentru BBC că cea mai mare problemă este că nu sunt membri ai NATO. „Am vrut să fim în NATO… ne confruntăm singuri cu cea mai mare armată din Europa„, a declarat Vadim Prystaiko.

Uniunea Europeană se teme de integrarea „de facto” în Rusia a regiunilor din Ucraina

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat că se teme de o „integrare de facto” în Rusia a regiunilor Ucrainei necontrolate de Kiev.

Sunt din ce în ce mai îngrijorat de situaţia din regiunile care nu sunt controlate de Kiev, deoarece acestea se îndepărtează din ce în ce mai mult de Ucraina şi se apropie din ce în ce mai mult de Rusia”, a explicat el în cursul unei audieri de către Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

Regiunea Donbas, din estul Ucrainei, ar putea fi integrată treptat „de facto” în Rusia, a explicat Josep Borrell deputaţilor europeni, reuniţi la Strasbourg pentru o sesiune plenară a Parlamentului, relatează AFP. De şapte ani, această zonă este sfâşiată de un război între Kiev şi separatişti pro-ruşi, iar soluţionarea politică a conflictului, prevăzută de acordurile de la Minsk din 2015, se află în impas.

Concentrarea de forţe ruse la frontiera cu Ucraina este legată de această integrare (…) Un atac masiv în Ucraina nu este scenariul cel mai probabil, dar există şi alte modalităţi de a ataca, precum atacurile cibernetice”, a spus Josep Borrell.

Ucraina a fost recent victima, în noaptea de joi spre vineri, a unui atac cibernetic de amploare vizând site-urile mai multor ministere. Kievul a afirmat duminică că are „dovezi” privind implicarea Rusiei în acest atac cibernetic.

Lucrăm la cel puţin şapte scenarii diferite. Nu cred că vom trece imediat la cel mai rău scenariu, dar există mai multe în care situaţia ar putea fi suficient de periculoasă pentru a necesita o stare permanentă de alertă”, a subliniat Josep Borrell.

Europenii încă speră să-l convingă pe preşedintele rus Vladimir Putin să renunţe la o invazie a Ucrainei, dar au început vineri să pregătească sancţiuni „grele” pentru a-l „descuraja”, în cursul unei întâlniri informale joi şi vineri la Brest (vestul Franţei). Dorind să-şi afirme credibilitatea faţă de aliatul american, ei au reamintit avertismentul lor împotriva consecinţelor unei noi agresiuni militare ruse împotriva Ucrainei.

Va avea consecinţe şi un cost prin intermediul sancţiunilor”, a subliniat Borrell. Acestea vor fi discutate cu prilejul unei reuniuni a miniştrilor europeni de externe la 24 ianuarie la Bruxelles, a precizat el.

Putin a spus: „Băieţi, pentru noi aceasta este o ameninţare reală”

Rusia susține că NATO „invadează treptat” Ucraina şi afirmă că „nu mai poate accepta acest lucru”. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu pentru CNN.

Constatăm o invadare treptată de către NATO a teritoriului Ucrainei, cu infrastructura sa, instructorii săi, rezerve de armament defensiv şi ofensiv, instruirea militarilor ucraineni şi altele asemenea”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, comentând modul în care Rusia percepe situaţia actuală din jurul Ucrainei.

Peskov a mai subliniat în interviul pentru CNN că o asemenea evoluţie a evenimentelor a adus relaţiile dintre NATO şi Rusia la o „linie roşie”, la o situaţie pe care Moscova „nu o mai poate suporta”, potrivit Agerpres, care preia agenția RIA Novosti.

Şi acesta a fost principalul motiv pentru care preşedintele Putin a spus: Băieţi, pentru noi aceasta este o ameninţare reală. Şi aceasta este o ameninţare reală la adresa stabilităţii şi securităţii din Europa şi a arhitecturii europene de securitate”, a adăugat Peskov.

Potrivit lui Peskov, în viziunea Rusiei „NATO este o organizaţie care a fost creată pentru confruntare, nu pentru apărare”. „Şi NATO nu este un porumbel al păcii, stabilităţii şi prosperităţii. Şi această armă de confruntare se apropia cu fiecare zi tot mai aproape de frontierele noastre”, a subliniat el.

Dmitri Peskov a invocat totodată informaţiile conform cărora, în timpul reunificării Germaniei, SUA ar fi promis să nu extindă infrastructura NATO spre est, însă acest lucru nu a fost stipulat într-o formă juridic constrângătoare.

Joia trecută, ambasadorul rus la OSCE, Aleksander Lukaşevici, a afirmat că SUA i-au promis ultimului lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, că NATO nu se va extinde „niciun centimetru” către Est, cu excepţia Germaniei reunificate, care să rămână membră a Alianţei Nord-Atlantice. Potrivit diplomatului rus, această promisiune i-a fost făcută în 1990 lui Gorbaciov de secretarul de stat american James Baker şi reconfirmată ulterior tot de acesta ministrului de externe sovietic Eduard Şevarnadze. Cu toate acestea, Pavel Palajcenko, traducătorul lui Gorbaciov, în prezent şef al Departamentului pentru relaţii internaţionale şi relaţii cu presa în cadrul Fundaţiei Gorbaciov, a declarat într-o intervenţie la postul televiziunii publice ruse Rossia-24 că zvonurile despre aşa-zisele „înţelegeri verbale” sau promisiuni pe care le-ar fi făcut SUA fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov în timpul negocierilor de la sfârşitul anilor’ 80 ai secolului trecut că NATO nu se va extinde în Europa de Est „nu corespund realităţii”.

Rusia menţine suspansul de mai multe luni de când a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierelor cu Ucraina, provocând temeri privind o nouă agresiune împotriva ţării vecine. Trei runde de discuţii diplomatice între Moscova şi Occident din această săptămână nu au făcut posibilă dezamorsarea stării de conflict. 

Trafic intens de trenuri militare pe ruta trans-siberiană – Putin pare că pregătește cea mai amplă campanie militară de la Al Doilea Război Mondial

După ce armata rusă a mobilizat efective impresionante la frontiera cu Ucraina, Putin ordonă o operațiune logistică de anvergură și întărește flancul vestic cu trupe din Orientul Înepărtat, notează BILD. Potrivit experților, numerose trenuri transsiberiene încărcate cu armament se îndreaptă către vest. Trenurile străbat o distanță de 7.000 de kilomterii de-a lungul legendarei căi ferate transsiberiene în direcția Ucrainei și a statelor membre NATO.

Numai pe 11 ianuarie, douăsprezece trenuri militare de marfă au trecut spre vest prin Krasnoyarsk”, a spus expertul militar finlandez Petri Mäkelä. „Dacă este adevărat, este o mișcare masivă.”

Calea ferată transsiberiană este o rețea importantă de transport militar dintr-o parte în cealaltă a Rusiei. Un tren militar face șase-șapte zile până ajunge din Orientul Îndepărtat al Pacificului în vestul Rusiei. Trenurile din Siberia parcurg distanța în doar două-trei zile”, a declarat pentru BILD expertul irlandez în domeniul apărării Andy Scollick.

Scollick a declarat pentru BILD că relocarea masivă „nu are, desigur, nimic de-a face cu Kazahstanul și nimic de-a face cu exercițiile extinse planificate de armata rusă. Prin urmare, se înțelege că [trupele] se îndreaptă spre vest pentru a completa și sprijini consolidarea operațională din apropierea graniței de est a Ucrainei.”

În trenurile siberiene găsești tot ce ai nevoie pentru război, scrie BILD. Cele mai avansate tancuri de luptă ale Rusiei, lansatoare de rachete, camioane, ambulanțe, sisteme de rachete balistice cu capacitate nucleară și nenumărate vehicule logistice. Și tocmai această ultimă categorie de echipament militar îl îngrijorează pe Scollick. Dacă Rusia „ar fi vrut doar să facă zgomot de săbii, un spectacol cu tancuri și artilerie ar fi fost în mare parte suficient”.

„Dar mișcarea logistică masivă seamănă cu echipamentul necesar pentru a susține o operațiune de luptă. Și nu este vorba doar de echipament. Cele mai multe dintre aceste trenuri au vagoane de pasageri pentru trupe și vagoane de marfă pentru echipamentul lor.

În concluzie, Putin pare să fie serios de această dată. Contrar tuturor asigurărilor că regimul „nu se așteaptă la nicio intensificare” (a tensiunilor), președintele rus pare să se pregătească de o campanie militară cum nu a mai văzut Europa din cel de-al Doilea Război Mondial, scrie BILD. Pe aceeași temă, ministrul de externe adjunct al Rusiei Serghei Ryabkov a anunțat ieri finalizarea discuțiilor cu SUA și NATO. Occidentul, potrivit lui Ryabkov, a spus „nu” ofertelor Rusiei.

Prin această declarație, Riabkov se referea la pretențiile lui Putin ca NATO să își retragă trupele din toate țările care nu făceau parte din alianță înainte de 1997 (ca de exemplu, Polonia și țările baltice) și să garanteze că Ucraina și Georgia nu se vor alătura „niciodată” alianței. Ryabkov a avertizat că armata i-a pus la dispoziție lui Putin mai multe „opțiuni pentru cazul în care situația din Ucraina se deteriorează.” Dar, mai există șanse pentru o „soluție diplomatică”.

Rusia a evacuat copiii și soțiile diplomaților din Ucraina

Rusia și-a evacuat treptat familiile personalului diplomatic din Ucraina, începând din prima săptămână a noului an. Operațiunea a fost una vizibilă, posibil parte a tensiunilor dintre Moscova cu Ucraina. Evacuarea lentă poate fi parțial o propagandă, parțial o pregătire pentru un conflict sau parțial o simulare, spun oficialii ucraineni și americani, care subliniază că ar putea fi chiar toate trei, notează New York Times. Cu o săptămână înainte de începerea reuniunilor diplomatice intensive cu privire la acumularea de trupe ruse la granița cu Ucraina, care s-a soldat cu un eșec, oficialii americani și ucraineni au urmărit de la distanță cum Rusia începea să-și golească ambasada din Kiev.

Pe 5 ianuarie, 18 persoane, majoritatea copii și soțiile diplomaților ruși, s-au urcat în autobuze pentru a porni în călătoria de 15 ore până acasă, la Moscova, potrivit unui înalt oficial din structurile de securitate ucrainene. Aproximativ alte 30 de persoane le-au urmat în decurs de câteva zile, plecând atât din Kiev cât și din consulatul Rusiei de la Liov, în vestul Ucrainei.

Vorbind sub condiția anonimatului, același oficial ucrainean afirmă că alte două consulate ale Rusiei din Ucraina au fost notificate să se pregătească pentru părăsirea țării. Modul în care ar trebui interpretată această evacuare aduce o nouă componentă în misterul privind intențiile președintelui rus Vladimir Putin. Atât oficialii ucraineni cât și cei americani spun că reducerea personalului diplomatic din Ucraina ar putea fi o mișcare de propagandă din partea Kremlinului, un semnal privind o invazie iminentă, o diversiune, sau toate trei.

Ministerul de externe al Rusiei a declarat într-un comunicat publicat marți că ambasada sa de la Kiev „funcționează normal”. Totuși, ministerul rus de externe nu a comentat cu privire la consulatele sale din Ucraina.

La rândul său, ministerul de externe din Ucraina, citat de agenția de presă rusă Tass, a transmis că nu a primit nici din partea Federației Ruse, nici din partea ambasadelor altor state informații privind evacuarea diplomaților din Ucraina. Ofițerul de presă al ministrului, Oleg Nicolenko, a comentat astfel articolul publicat de The New York Times privind plecarea familiilor angajaților ambasadei Federației Ruse, subliniind și faptul că Kievul nu intenționează să evacueze diplomații ucraineni din Federația Rusă. În ultimele zile, plecările lente, pe care rușii știau cel mai probabil că americanii și ucrainenii le vor observa, au devenit parte din puzzle-ul geopolitic al lui Vladimir Putin, care reflectă ceea ce se va întâmpla în continuare. Mișcarea reprezintă un avertisment diplomatic mai mare privind securitatea datelor din Ucraina decât atacurile cibernetice de săptămâna trecută asupra mai multor instituții guvernamentale ucrainene. Convoaie de trenuri încărcate cu tancuri, rachete și trupe continuă să se îndrepte spre granița cu Ucraina.

La Washington, oficialii americani spun că Vladimir Putin nu a luat încă o decizie de a invada Ucraina. Oficialii americani îl descriu pe liderul de la Kremlin ca pe un tactician mai mult decât un mare strateg și ei cred că acesta analizează în mod constant o mulțime de factori privind o decizie fermă de a porni incursiunea armată. Printre acești factori se numără cât de bine ar putea să facă față Rusia sancțiunilor asupra băncilor și industriei sale și dacă cererile sale ca Ucraina să înceteze să se mai îndrepte către NATO, și că NATO nu se mai extinde spre Rusia, primesc suficientă atenție. Dar oficialii americani spun că Putin ar fi putut, de asemenea, să fi ajuns la concluzia că, având în vedere că Statele Unite și alte țări au început să înarmeze Ucraina, avantajul său militar riscă să se erodeze.

Este posibil ca rușii să încerce să susțină argumentul conform căruia SUA și aliații săi occidentali ar trebui să ia în serios cererile lor conform cărora Ucraina nu se poate alătura niciodată NATO și că trupele, armele nucleare și alte arme grele trebuie eliminate din fostele state ale Pactului de la Varșovia, cum ar fi Polonia și România, care au fost odată aliate cu Uniunea Sovietică. S-ar putea, de asemenea, ca rușii să încerce să indice că se pregătesc de un atac, deși nu existau alte semnale. De fapt, acumularea de trupe rusești la granița cu Ucraina nu crește în ritmul pe care oficialii Pentagonului îl estimau acum o lună.

Cele mai recente estimări ale SUA sunt că aproximativ 60 de grupuri tactice de batalion, cunoscute sub numele de BTG-uri, fiecare cu o medie de 800 de soldați, se află acum la granița cu Ucraina. Combinați cu alte forțe locale, rușii au aproximativ 77.000 de soldați la graniță. Alții spun că numărul soldaților ruși masați la frontiera cu Ucraina ar fi de 100.000. Depinde însă mult de modul în care sunt numărate diferitele forțe. Oficialii militari și de informații americani și europeni spun că Vladimir Putin ar putea aștepta ca pământul să înghețe, ceea ce ar facilita transportul de echipamente grele peste graniță. 

Un posibil „blitzkrieg” declanșat de Rusia în Ucraina este, în primul rând dictat de cât de aspră va fi iarna în zilele următoare. Iarnă grea înseamnă temperaturi scăzute care duc la înghețarea solului, ceea ce permite deplasarea mult mai ușoară a tancurilor, blindatelor, camioanelor și ar permite astfel o desfășurare mai rapidă a unităților terestre. În tot acest timp, Rusia așteaptă un răspuns scris din partea administrației Biden și a NATO la cererile sale de a aduce înapoi poziția militară a NATO la ceea ce era acum 15 ani, adică mult mai departe de granițele Rusiei. Deși oficialii americani încă cred că Vladimir Putin este indecis cu privire la următoarea sa mișcare, oficialii de la Kiev evaluează cum ar putea arăta un atac, dacă acesta chiar va avea loc. 

Atacul asupra Ucrainei s-ar putea desfășura sub forma unei invazii complete, a spus un oficialul ucrainean de securitate. De asemenea, Rusia ar putea lansa un atac cibernetic asupra rețelei energetice ucrainene, mult mai mare decât cele efectuate în 2015 și 2016. Acesta ar putea fi combinat cu escaladarea militară în estul Ucrainei, unde forțele separatiste susținute de Rusia rămân profund înrădăcinate. Nimeni, în afară de liderii de la Kremlin, nu pare să știe cu siguranță cum ar putea decurge următoarele zile și săptămâni.

În acest context, o delegație înaltă de senatori americani a sosit luni la Kiev. Călătoria lor a urmat unei vizite la Kiev, miercurea trecută, a directorului CIA, William Burns, care s-a consultat cu oficialii serviciilor de informații din Ucraina și s-a întâlnit cu președintele Zelensky pentru a discuta eforturile de a reduce tensiunile cu Moscova. Vizita senatorilor a reprezentat o demonstrație de sprijin din partea celui mai puternic aliat al Ucrainei, SUA, chiar dacă aceștia au adus puține propuneri specifice pentru a împiedica un atac rusesc.

Acțiunile Rusiei în estul Ucrainei și Crimeea, precum și acțiunile pe care le planifică, reprezintă cel mai grav atac asupra ordinii de după cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat senatorul american Christopher S. Murphy. 

Într-o întâlnire cu senatorii, luni seara, președintele Volodimir Zelenski i-a îndemnat să impună rapid sancțiuni „pentru a contracara agresiunea” din Rusia.

Vladimir Putin îl va informa pe Xi Jinping despre discuțiile Rusia – NATO

Președintele rus Vladimir Putin îl va informa pe omologul său chinez Xi Jinping cu privire la discuțiile dintre Moscova și NATO atunci când se va deplasa la Beijing luna viitoare, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, conform Reuters. Putin urmează să participe la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing pe 4 februarie. Rusia și China s-au apropiat din ce în ce mai mult pe măsură ce ambele au fost supuse unor presiuni tot mai mari din partea Occidentului – Moscova din cauza consolidării militare în apropierea Ucrainei și Beijingul din cauza comerțului și a drepturilor omului.

Mişcările de trupe ruse în apropierea frontierei cu Ucraina au determinat Occidentul să se teamă că Rusia planifică o invazie. Moscova neagă că are un asemenea plan, dar la rândul său solicită garanţii că NATO nu se va extinde către est şi nu va include foste republici sovietice. Rusia a anunţat marţi că ambasada sa la Kiev funcţionează în regim normal, după ce cotidianul The New York Times a relatat că Moscova a început evacuarea familiilor personalului său diplomatic din Ucraina, transmite agenţia de presă Interfax, citată de Reuters.

Publicaţia americană a citat o oficialitate ucraineană potrivit căreia 18 persoane, majoritatea membri ai familiilor diplomaţilor ruşi, au părăsit Ucraina pe 5 ianuarie. Conform aceleiaşi surse, în următoarele zile alte aproximativ 30 de persoane au părăsit ambasada Rusiei de la Kiev şi consulatul rus de la Liov (vestul Ucrainei). De asemenea, The New York Times a scris că diplomaţilor de la alte două consulate li s-a transmis să se pregătească să părăsească Ucraina.

Ministerul Afacerilor Externe rus nu a făcut comentarii legate de informaţiile despre consulate, dar a precizat pentru Interfax că ambasada sa la Kiev funcţionează normal, fără însă a oferi alte detalii. De partea sa, Ministerul de Externe ucrainean a menţionat că nu a primit vreo informaţie de la Moscova în legătură cu evacuarea diplomaţilor ruşi aflaţi la post în Ucraina şi că Kievul nu are nicio intenţie de a-şi evacua diplomaţii din Rusia.

Șeful diplomației americane merge la Kiev și Berlin „pentru a consolida angajamentul SUA față de integritatea Ucrainei”

Secretarul de stat Antony Blinken va călători în Ucraina și Germania în această săptămână, în contextul în care amenințarea rusă la adresa Ucrainei continuă. Șeful diplomației americane se va întâlni miercuri cu președintele Volodimir Zelenski, a anunțat Departamentul de Stat, potrivit CNN și ABC News.

La Kiev, Blinken se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu ministrul de externe Dmitro Kuleba „pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

La Berlin, Blinken va discuta cu ministrul de externe Annalena Baerbock „despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”.

Călătoriile și consultările lui Blinken fac parte din eforturile diplomatice de a reduce tensiunea cauzată de consolidarea militară a Rusiei și de agresiunea continuă împotriva Ucrainei”, a adăugat Departamentul de Stat într-un comunicat.

Înainte de vizita lui Blinken la Kiev, o delegație de senatori americani a vizitat Ucraina pentru a sublinia sprijinul Congresului pentru țară, în contextul în care Ucraina se confruntă cu o creștere a tensiunilor cu Rusia, care a adus zeci de mii de soldați în apropierea graniței. La începutul acestei săptămâni, ministrul german de externe Annalena Baerbock a vizitat Ucraina, și a avertizat că „orice escaladare ulterioară ar avea un preț mare pentru regimul rus – economic, politic și strategic”.

Luna trecută, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat public Germania că împiedică inclusiv livrarea de armament defensiv Kievului, de tipul armelor anti-dronă și dispozitive speciale care pot detecta lunetiști camuflaţi.

Vom face totul pentru a garanta securitatea Ucrainei, vom face totul pentru a garanta securitatea Europei”, a spus şefa diplomaţiei germane într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba.

Erdogan cere Rusiei să nu invadeze Ucraina: „Ar trebui să reexamineze situaţia mondială înainte de a face acest pas”

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Rusiei să nu „invadeze” Ucraina, potrivit declaraţiilor difuzate de agenţia de presă turcă oficială Anadolu, citată de AFP, pe fondul temerilor Kievului şi Occidentului cu privire la o posibilă agresiune din partea Rusiei împotriva ţării vecine, la frontiera cu care Moscova a comasat zeci de mii de militari şi echipamente. Erdogan este citat şi cu afirmaţia că perspectiva unei invazii ruseşti în Ucraina nu este realistă şi că trebuie să discute despre această criză cu preşedintele rus Vladimir Putin, scrie Reuters.

Rusia ar trebui să reexamineze situaţia mondială şi propria sa situaţie înainte de a face acest pas”, a declarat şeful statului turc presei în cursul unei vizite oficiale luni în Albania. „Nu consider o invazie a Rusiei în Ucraina drept o abordare realistă pentru că Ucraina nu este o ţară oarecare. Ucraina este o ţară puternică”, a adăugat Erdogan, într-o declaraţie difuzată de postul de televiziune turc NTV. „Această regiune nu va accepta un nou război. Nu ar fi corect”, subliniază preşedintele turc. „Nu puteţi gestiona aceste lucruri urmând logica: ‘Voi invada această zonă, o voi acapara!’”, a afirmat Erdogan, care are relaţii strânse cu Kremlinul. „Bineînţeles, trebuie să punem aceste probleme pe masa tratativelor cu (Vladimir) Putin şi să le discutăm”, a mai spus preşedintele turc.

Turcia, ţară membră NATO, întreţine relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, dar se opune politicilor ruse în Siria şi în Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea. În timp ce cooperează cu Rusia în materie de apărare şi energie, Ankara a vândut Kievului drone sofisticate, ceea a generat indignarea Moscovei.

În noiembrie, Erdogan declarase că Turcia este dispusă să preia rolul de mediator al crizei, oferta salutată de Ucraina, dar respinsă de Rusia, notează Reuters. Ankara susţine de asemenea că sancţiunile (occidentale) împotriva Rusiei nu ar fi o soluţie la problemă.

Moscova – care a concentrat zeci de mii de trupe la frontiera ucraineană, ceea ce a generat temerea Occidentului cu privire la o posibilă agresiune în ţara vecină – a dezminţit orice intenţii belicoase şi susţine, dimpotrivă, că ea se simte ameninţată de consolidarea NATO în regiune.

Moscova şi Washingtonul urmează să se pronunţe în următoarele zile în ceea ce priveşte viitorul negocierilor dintre ele, după ce trei runde de discuţii între Rusia şi Occident nu au reuşit să dezamorseze riscul unui nou conflict în Ucraina. Ca răspuns la revoluţia prooccidentală din Ucraina (toamna 2013-2014), calificată de Kremlin drept o „lovitură de stat”, orchestrată de Occident, în special de SUA, Moscova a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea şi este percepută ca „finanţatorul” miliţiilor separatiste proruse din estul Ucrainei, scena unui război de aproape opt ani.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.