VIDEO Rusia a finalizat MOBILIZAREA: 127.000 de militari! „NU vrem să atacăm Ucraina!” NATO a luat FOC: Trimite trupe la frontiere, inclusiv în România

Ucraina avertizează că Rusia „aproape a finalizat” reunirea și concentrarea forțelor care ar putea fi folosite pentru o ofensivă împotriva țării, alimentând temerile că Moscova ar putea lansa o invazie în orice moment. Potrivit celei mai recente evaluări a ministerului ucrainean al Apărării, citată de CNN, Rusia are desfășurate în acest moment în regiune forțe armate care cuprind peste 127.000 de militari.

Puterea totală a grupului Forțelor Armate ale Federației Ruse pe direcția ucraineană este de peste 106.000 de militari. Împreună cu componenta aeriană și maritimă, numărul total este de peste 127.000 de militari”, se arată în evaluarea părții ucrainene.

Raportul numește situația ca fiind „dificilă” și transmite că Ucraina crede că Rusia „încearcă să divizeze și să slăbească Uniunea Europeană și NATO”. Acțiunile Rusiei sunt, de asemenea, „menite să limiteze capacitățile Statelor Unite de a asigura securitatea pe continentul european”, se mai arată în raportul ministerului ucrainean al Apărării. Evaluarea a fost realizată după ce trei runde de discuții diplomatice între Rusia și Occident, menite să reducă criza de securitate din regiune, au eșuat. Informațiile militare ucrainene arată că Rusia a desfășurat trupe din regiunile sale centrale și din est la granița de vest „în mod permanent”.

La sfârșitul lunii decembrie și în ianuarie, Rusia a mutat „stocuri de muniție, spitale de campanie și tehnică militară” la graniță, ceea ce, potrivit Ucrainei, „confirmă pregătirea pentru operațiuni ofensive”. Noua evaluare mai spune că Rusia sprijină peste 35.000 de rebeli în estul Ucrainei și are aproximativ 3.000 de personal militar propriu în regiunea Donbas. Moscova neagă că are forțe în estul Ucrainei. Activitatea de informații a Rusiei împotriva Ucrainei s-a intensificat de asemenea, iar zborurile de recunoaștere de-a lungul graniței s-au triplat față de anul trecut. Armata ucraineană a mai spus că Rusia ar putea folosi arme cu rachete cu rază medie de acțiune pentru a „distruge obiecte vitale”, menționând că „grupuri tactice suplimentare de rachete operaționale „Iskander” au fost transferate la graniță”. La jumătatea lunii ianuarie, în apropierea Ucrainei există 36 de lansatoare Iskander, potrivit evaluării. Rachetele Iskander sunt capabile să lovească ținte la 500-700 km distanță și ar putea viza acum inclusiv capitala Kiev, se arată în comunicat. Documentul ucrainean avertizează că o nouă potențială linie de front a apărut acum de-a lungul graniței sale de nord cu Belarus, un aliat cheie al Kremlinului.

Teritoriul Belarusului ar trebui considerat ca un teatru de operațiuni cu drepturi depline pe care Rusia îl poate folosi pentru a extinde agresiunea împotriva Ucrainei”, se arată în documentul realizat de structura de informații militare ucrainene.

Oficialii Departamentului de Stat al SUA au subliniat aceste preocupări marți, spunând că prezența întărită a trupelor Rusiei în Belarus a sporit capacitățile Moscovei de-a lungul graniței cu Ucraina și a dus la îngrijorări sporite cu privire la o invazie.

O capacitate sporită a Rusiei de a lansa acest atac. O oportunitate sporită, căi mai mari, risc crescut”, a spus un oficial al Departamentului de Stat al SUA. „Momentul este notabil și, desigur, crește îngrijorarea că Rusia ar putea intenționa să staționeze trupe în Belarus sub pretextul unor exerciții militare comune, pentru a putea ataca Ucraina dinspre nord”, a mai spus oficialul. Deși oficialul nu a vrut să vorbească despre intenția președintelui rus Vladimir Putin când vine vorba de mutarea trupelor în Belarus, acesta l-a descris pe Putin drept „un oportunist”.

Oficialii americani spun că o invazie rusă a Ucrainei ar putea avea loc în orice moment în următoarea lună.

Planurile militare ruse de a începe activitățile cu câteva săptămâni înainte de o invazie militară sunt ceva ce urmărim îndeaproape și evaluarea noastră a fost că s-ar putea întâmpla oricând între mijlocul lunii ianuarie și jumătatea lunii februarie”, a explicat un al doilea oficial al Departamentului de Stat, citat de CNN.

Belarus a devenit „un actor din ce în ce mai destabilizator în regiune”, a spus primul oficial al Departamentului de Stat, subliniind o serie de acțiuni recente, cum ar fi producerea crizei migranților la granița cu Polonia, arestarea activiștilor politici și reținerea a peste 900 de opozanți ai regimului Lukașenko.

Vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov, negociatorul şef al Moscovei la discuţiile cu SUA pe probleme de securitate, a declarat miercuri că el nu crede că există riscul ca un război pe scară largă să înceapă în Europa sau în altă parte, dând asigurări că Moscova nu are planuri să atace, să lovească sau să invadeze Ucraina, în pofida concentrării importante de trupe în apropiere de frontiera ucraineană, relatează Reuters, EFE şi TASS.

Sunt convins că nu există riscul unui război pe scară largă în Europa sau oriunde altundeva în lume. Nu avem în intenţie niciun fel de măsuri agresive. Nu vom ataca, lovi sau invada Ucraina”, a declarat Riabkov, vorbind în cadrul clubului de discuţii Valdai. Riabkov a spus că SUA nu ar trebui să fie îngrijorate de viitoarele manevre comune ruso-belaruse, invitându-le „să se concentreze asupra căii diplomatice” de rezolvare a crizei legate de Ucraina.

Rusia a transferat trupe săptămâna aceasta în Belarus înainte ca Minskul să anunţe exerciţii comune preconizate pentru luna viitoare, pe fondul temerilor că Moscova s-ar putea pregăti pentru o nouă ofensivă militară împotriva Ucrainei. Moscova neagă planurile de a lansa un atac.

Pot să vă asigur că nu există niciun motiv să fiţi preocupaţi în ceea ce priveşte aceste exerciţii”, afirmă Riabkov.

Washingtonul a calificat drept „îngrijorătoare” exerciţiile militare comune între Rusia şi Belarus, anunţate să se desfăşoare între 10 şi 20 februarie, pe fondul temerilor privind o ipotetică invazie rusă în Ucraina, notează EFE. „Nu încetez să repet că suntem deschişi dialogului, că suntem pentru o soluţie politică. Şi o spun din nou”, a afirmat vice-ministrul rus de externe.

Diplomatul rus a insistat că Moscova „nu face nimic care să ameninţe securitatea Ucrainei”. „Noi nu efectuăm decât manevre şi transferăm trupe pe propriul teritoriu. Şi vom face asta în continuare”, a spus Riabkov, citat de TASS.

Moscova se aşteaptă să primească de la SUA şi NATO garanţii obligatorii din punct de vedere juridic că extinderea Alianţei Nord-Atlantice nu va continua, a declarat vice-ministrul rus. Rusia – a menţionat Riabkov – va continua să facă „tot ce este posibil” pentru a preveni integrarea Ucrainei în NATO „prin mijloace diplomatice”, notează EFE.

Vedem o ameninţare în continuarea apropierii Ucrainei de NATO, chiar şi fără a obţine statutul de membru”, a spus el, adăugând că Moscova va face tot posibilul pentru a „inversa această situaţie” cu ajutorul diplomaţiei.

Riabkov, care s-a exprimat în limba engleză, a afirmat că riscul ca Ucraina să devină din ce în ce mai apropiată de NATO este ceva care loveşte direct în centrul intereselor de securitate ale Rusiei. Propunerile ruseşti prezentate Alianţei Nord-Atlantice şi SUA sunt tocmai „calea de urmat” pentru o soluţie diplomatică la situaţia legată de Ucraina, a adăugat el. Kremlinul a declarat miercuri că una din cauzele tensiunilor legate de Ucraina vizează furnizarea de arme Kievului şi manevrele NATO din regiune, potrivit EFE.

Situaţia este într-adevăr tensionată. Vedem că se livrează arme (Ucrainei) şi se efectuează manevre, inclusiv survoluri ale aviaţiei NATO şi altor ţări occidentale” în zonă, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, citat de TASS. Peskov a spus că speră ca SUA şi NATO să „răspundă în următoarele zile” la cererile de garanţii de securitate în Europa pe care le solicită Moscova.

În acest moment, nu am primit un răspuns în scris. Sperăm să-l avem în următoarele zile”, a spus Peskov.

Cu o zi în urmă, Kremlinul a calificat drept „extrem de periculoase” informaţiile despre furnizarea de arme către Ucraina care vin dinspre Londra şi Washington. Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a anunţat săptămâna aceasta un acord pentru a oferi Ucrainei noi arme pentru a-i creşte „capacitatea defensivă” în faţa unei posibile invazii ruseşti, Washingtonul şi Kievul având temeri că aceasta ar putea avea loc în această iarnă. Wallace a explicat că pachetul include „sisteme uşoare de arme antitanc” şi a subliniat că toate echipamentele sunt „cu rază scurtă de acţiune” şi au o utilitate „clar defensivă”, deci nu reprezintă o „ameninţare pentru Rusia”.

Săptămâna trecută, cererile, pe care Rusia le-a anunţat în noiembrie, au fost abordate în cadrul a trei runde de consultări cu SUA, NATO şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat marţi că Moscova aşteaptă un răspuns scris la cererile sale „pentru a continua negocierile”. Mai direct, Riabkov a cerut miercuri Washingtonului să sisteze sprijinul militar pentru Kiev, întrucât aceasta – a spus el – ameninţă direct Rusia, potrivit TASS.

Rusia invită SUA să se ocupe de „fapte concrete” şi să Kievul să pună în aplicare acordurile de la Minsk în integralitatea lor pentru soluţionarea conflictului din Donbas, dacă Washingtonul este cu adevărat interesat de acest lucru, a spus vice-ministrul rus.

Ucraina prinsă de tot în clește. Americanii cred că rușii vor amplasa arme nucleare în Belarus

Statele Unite sunt îngrijorate de un proiect de reformă constituţională în Belarus ce ar permite desfăşurarea de arme nucleare ruseşti pe teritoriul acestei ţări care se învecinează cu Ucraina şi Polonia, a declarat marţi reporterilor un înalt oficial al Departamentului de Stat, informează AFP. În plus, exerciţiile militare ruso-belaruse anunţate marţi de Minsk „sunt mult peste normă” şi ar putea prevesti o prezenţă militară permanentă a Rusiei în fosta republică sovietică care a rămas unul din cei mai apropiaţi aliaţi ai Moscovei, a declarat presei oficialul american sub protecţia anonimatului.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko intenţionează să promoveze reformele constituţionale într-un referendum care ar putea avea loc în februarie. „Aceste modificări constituţionale ar putea indica faptul că Belarus intenţionează să permită staţionarea forţelor nucleare şi convenţionale pe teritoriul său”, conform sursei citate.

Prezenţa armelor nucleare la frontierele UE „ar reprezenta un risc pentru securitatea europeană şi ar putea necesita un răspuns”, a avertizat un oficial american. Diplomatul american a apreciat că Moscova exploatează astfel slăbiciunile preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, al cărui regim a fost slăbit de o mişcare amplă de protest în 2020. În ceea ce priveşte exerciţiile ruso-belaruse, momentul ales trezeşte temerea că Rusia ar putea staţiona trupe în Belarus sub pretextul unor exerciţii militare cu scopul, potenţial, de a ataca Ucraina.

Sursa diplomatică americană nu a precizat numărul soldaţilor ruşi prezenţi în Belarus, dar a subliniat că „numărul lor depăşeşte ceea ce ne-am putea aştepta de la exerciţiile normale”. Un exerciţiu normal trebuie notificat cu 42 de zile înainte când este vorba de 9.000 de soldaţi: „Dacă sunt 13.000, în mod normal sunt necesari observatori străini. Dar ceea ce se întâmplă acum este complet diferit”.

NATO avertizează că „există riscul unui conflict militar în Europa”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi că a invitat Moscova şi aliaţii din NATO la noi discuţii asupra Ucrainei, pe fondul temerilor privind o invadare a acestei ţări de către Rusia, relatează France Presse. Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat Jens Stoltenberg, avertizând că, în caz contrar, există riscul unui conflict militar în Europa.

Astăzi am invitat Rusia şi toţi aliaţii NATO să participe la o serie de reuniuni ale Consiliului NATO-Rusia în viitorul apropiat”, a anunţat el într-o conferinţă de presă la Berlin alături de cancelarul german Olaf Scholz.

Aceste discuţii vor avea ca scop „să răspundă preocupările noastre, dar şi să asculte preocupările Rusiei” şi să „găsească o cale de a preveni orice atac militar contra Ucrainei”, a adăugat el.

O întâlnire anterioară, săptămâna trecută, a Consiliului NATO-Rusia, instanţă de dialog şi consultare, s-a încheiat cu constatarea unor divergenţe profunde între Aliaţi şi Moscova privind securitatea în Europa. Jens Stoltenberg a spus că NATO este pregătită să continue dialogul.

Transmitem Rusiei un mesaj foarte clar: dacă va decide încă o dată să folosească forţa împotriva Ucrainei, ea va trebui să plătească un preţ mare de sancţiuni economice, financiare şi politice”, a avertizat el la Berlin, reiterând „sprijinul aliaţilor din NATO” faţă de Ucraina.

El a amintit că Alianţa Nord-Atlantică a implementat „cea mai mare întărire sau cea mai mare apărare colectivă timp de o generaţie, cu o prezenţă sporită a NATO în partea de est a alianţei”, ceea ce preocupă Rusia.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a cerut din nou marţi răspunsuri din partea Occidentului la cererile Moscovei privind încetarea extinderii NATO. El le vede ca o condiţie prealabilă pentru reluarea negocierilor asupra acestei crize geopolitice ce ameninţă să degenereze în conflict în Ucraina. Jens Stoltenberg şi Olaf Scholz au cerut amândoi Rusiei să înceapă retragerea a zeci de mii de trupe ruseşti desfăşurate la graniţa cu Ucraina, o cerere respinsă în timpul dimineţii de Moscova.

Rusia se prezintă drept victima ambiţiilor NATO în Europa de Est şi consideră că o dezescaladare este posibilă doar dacă Occidentul semnează tratate ce interzic orice extindere viitoare a NATO, în special la Ucraina şi Georgia, potrivit AFP. De asemenea, ea cere americanilor şi aliaţilor lor să renunţe la efectuarea de manevre şi desfăşurări militare în Europa de Est, revendicări calificate ca inacceptabile de Occident.

Blinken, în vizită la Kiev: Rusia poate ataca Ucraina „în orice moment”

Secretarul de stat american Antony Blinken a ajuns la Kiev miercuri dimineaţă, vizită care face parte din eforturile internaţionale pentru detensionarea situaţiei securităţii la frontiera dintre Ucraina şi Rusia. Din capitala Ucrainei, șeful diplomației SUA a transmis că acumularea de trupe ruse la graniță înseamnă că președintele Vladimir Putin poate ordona un atac asupra Ucrainei într-un „termen foarte scurt”, transmite Reuters.

Blinken a spus că speră cu tărie că Moscova poate rămâne pe o cale diplomatică și pașnică atunci când se va întâlni săptămâna aceasta cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la Geneva pentru mai multe discuții privind detensionarea conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Știm că există planuri pentru a crește acea forță (rusă) și mai mult într-un timp foarte scurt, ceea ce îi oferă președintelui Putin capacitatea, de asemenea, de a lua, în orice moment, măsuri agresive suplimentare împotriva Ucrainei”, a declarat Blinken diplomaților la Ambasada SUA din Kiev, subliniind în același timp că acumularea de trupe ruse la graniță are loc fără „provocare, fără motiv”.

Mesajul șefului diplomației americane completează ceea ce a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, care a evocat o „situaţie extrem de periculoasă în acest moment” la frontiera cu Ucraina, precizând că „Rusia ar putea lansa un atac în orice moment asupra Ucrainei”.

Blinken are programată miercuri o întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi una cu ministrul de externe Dmitro Kuleba. Potrivit Departamentului de Stat american, obiectivul vizitei este de a reafirma angajamentul Washingtonului faţă de suveranitatea şi integritatea teritoriale ale Ucrainei. Joi, Antony Blinken va pleca spre Berlin, unde va avea o întâlnire cu ministrul de externe german Annalena Baerbock.

Ajutor de sute de milioane de dolari – SUA finanțează apărarea Ucrainei

Administraţia SUA a anunţat miercuri deblocarea unei sume suplimentare de 200 de milioane de dolari drept ajutor acordat Ucrainei pentru apărare, informează AFP şi Reuters. SUA au anunţat în decembrie acordarea acestei sume de ajutor suplimentar pentru Ucraina, în scop defensiv.

Susţinem suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi vom continua să acordăm Ucrainei sprijinul de care are nevoie”, a declarat un oficial al Departamentului de Stat american, care îl însoţeşte pe secretarul de stat Antony Blinken în vizita la Kiev.

Blinken a ajuns miercuri în Ucraina, în contextul îngrijorărilor Kievului şi ale unor aliaţi occidentali cu privire la prezenţa a mii de militari ruşi desfăşuraţi la frontiera ucraineană. Moscova neagă că are o asemenea intenţie, dar la rândul său solicită garanţii că NATO nu se va extinde către est şi nu va include foste republici sovietice. Antony Blinken va avea miercuri la Kiev întrevederi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu ministrul afacerilor externe Dmitro Kuleba.

NATO va trimite trupe la graniţele Ucrainei, inclusiv în România

NATO va reacţiona la un eventual atac al Rusiei asupra Ucrainei prin suplimentarea prezenţei militare în Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv în România, afirmă diplomaţi şi foşti oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice. NATO nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.

Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina. Preşedintele SUA, Joe Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.

Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni, potrivit Reuters.

Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică va ridica gradul de alertă: NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei, a afirmat Hans-Lothar Domroese.

Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit portavionul nescufundabil al Rusiei.

Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă”, declară generalul Ben Hodges.

Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.

Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.

România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială. Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.