VIDEO Revolta din Kazahstan, ÎNĂBUȘITĂ de Armata Rusă! Partidul lui Putin vrea referendum pentru „unificarea țării” cu Rusia: „Asia Centrală e pământ rusesc!” UE cere respectarea suveranității

Protestele au luat amploare în Kazahstan, unde a fost decretată starea de urgenţă. Forţele de ordine au deschis focul asupra demonstranţilor, iar preşedintele kahaz Kassîm-Jomart Tokaev a cerut ajutorul Rusiei pentru a reprima revoltele. Revoluţia din Kazahstan. 3.000 de miliari ruşi au intrat în Kazahstan pentru a veni în sprijinul regimului autocratic. Este vorba despre unități rusești din forțele de menținere a păcii ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), a anunțat serviciul de presă al Ministerului rus al Apărării.

Unitățile celei de-a 45-a brigăzi cu destinație specială a Forțelor Aeropurtate Ruse au plecat în Kazahstan, după ce au președintele Kazahstanului a făcut apel la OTSC să intervină pentru înăbușirea revoltelor populare.

Subdiviziunile celei de-a 45-a brigăzi separate cu destinație specială a Forțelor Aeropurtate au făcut un marș de la punctul de desfășurare permanentă la aerodromul de încărcare Chkalovsky, unitatea din Ivanovo – la aerodromul Ivanovo-Severny, unitatea din Ulyanovsk – la Aerodromul Ulyanovsk-Vostochny, unde s-au îmbarcat pe aeronavele militare de transport”, a anunţat Serviciul de presă al Ministerul Rus al Apărării, citat de Kommersant.

Aproape 3.000 de militari ruși participă la operațiunea din Kazahstan, alături de alte 200 sute de soldați din Tadjikistan, 80 din Armenia și 500 din Belarus, dar și un număr neprecizat din Kîrgizstan. Misiunea lor este de a proteja obiectele strategice ale statului și unitățile militare kazahe. De altfel, Rusia a anunţat joi că se va consulta cu oficialii din Kazahstan şi cu ceilalţi aliaţi ai săi asupra unor posibile măsuri suplimentare pentru sprijinirea „operaţiunii antiteroriste” în desfăşurare în Kazahstan şi pentru deblocarea infrastructurilor critice ale acestei ţări unde continuă revoltele, transmite Reuters.

„Vedem ultimele evenimente petrecute în această ţară prietenă drept o tentativă inspirată din exterior de a submina securitatea şi integritatea statului prin forţă, folosind formaţiuni armate organizate şi instruite”, se arată într-o declaraţie Ministerul de Externe rus.

Moscova a trimis deja paraşutişti în Kazahstan, în cadrul unei forţe comune de menţinere a păcii a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), la solicitarea preşedintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev. Secretariatul OTSC a transmis joi că unităţile avansate ale paraşutiştilor ruşi „au început executarea misiunii încredinţate”.

armata rusa

MAE rus mai menţionează în declaraţia sa că menţine contacte strânse atât cu autorităţile de la Nur-Sultan cât şi cu ceilalţi aliaţi din OTSC pentru coordonarea „paşilor efectivi” în susţinerea armatei kazahe care desfăşoară o „operaţiune antiteroristă” împotriva participanţilor la aceste revolte.

Manifestaţiile au început pe 2 ianuarie în oraşele Zhanaozen şi Aktau după creşterea preţului gazelor lichefiate. Este vorba despre principalul combustibil auto folosit în Kazahstan. Ulterior, protestele s-au extins marţi şi miercuri în alte oraşe şi au degenerat în violenţe, ocuparea unor instituţii administrative, ale mass-media şi aeroportului din Almatî, controlul asupra acestuia din urmă fiind între timp recăpătat de autorităţi. Internetul este tăiat în întreaga ţară, iar amploarea violenţelor este imposibil de verificat.

Poliţia kazahă a anunţat joi arestarea a circa 2.000 de persoane pe străzile din Almatî, după ce mai devreme anunţase ”eliminarea” a zeci de protestatari. De partea forţelor de ordine sunt până în prezent 13 morţi, doi poliţiştii fiind găsiţi decapitaţi.

Parlamentar din partidul lui Putin vrea referendum pentru unificarea Kazahstanului cu Rusia

Sultan Hamzaev, membru al Dumei de Stat, din partea partidului lui Vladimir Putin, Rusia Unită, scrie într-un mesaj publicat pe Facebook că susține un referendum „privind unificarea Kazahstanului cu Patria istorică – Rusia”. 

Asia Centrală este pământul rusesc! Se discută despre posibila reunificare a Kazahstanului cu Rusia. Personal, poziția mea de cetățean al Federației Ruse, indiferent de politică și poziții: susțin organizarea unui referendum în Kazahstan privind unificarea Kazahstanului cu Patria istorică – Rusia. Observ că însuși președintele Kazahstanului Kasym-Zhomart Tokaev face toate declarațiile sale în limba rusă. Cred că aceasta va fi o manifestare bună a democrației adevărate”, a scris deputatul, pe Facebook.

Rusia a trimis, joi, un contingent de aproximativ 3.000 de militari în Kazahstan ca parte a unei operațiuni „de menținere a păcii”.

O forţă comună de menţinere a păcii a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a fost trimisă în Kazahstan pentru o perioadă limitată, în scopul stabilizării şi al normalizării situaţiei”, a anunțat această alianţă militară într-un comunicat difuzat pe Telegram de către purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.

Între timp, Uniunea Europeană cere Rusiei să respecte suveranitatea și independența Kazahstanului. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a afirmat că prezenţa trupelor străine în Kazahstan trebuie să fie privită cu prudenţă. Kazahstanul are o importanţă crucială pentru Rusia ca partener economic, iar fostul preşedinte Nursultan Nazarbaev, care a condus ţara până în 2019 este considerat un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

UE cere Rusiei să respecte suveranitatea Kazahstanului

Uniunea Europeană a cerut joi Rusiei să respecte suveranitatea şi independenţa Kazahstanului în contextul în care Rusia şi aliaţii săi trimit forţe de menţinere a păcii în ţara central-asiatică, unde manifestaţiile antiguvernamentale au degenerat în violenţe soldate cu zeci de morţi, relatează Reuters. De asemenea, Comisia Europeană, executivul UE, a făcut un apel la reţinere adresat tuturor părţilor.

Violenţa trebuie să înceteze. Cerem reţinere tuturor părţilor şi o soluţionare paşnică a situaţiei. Evident, UE este pregătită şi dispusă să sprijine un dialog în ţară”, a declarat un purtător de cuvânt al UE.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a afirmat că prezenţa trupelor străine în Kazahstan trebuie să fie privită cu prudenţă. Pe de altă parte, Kazahstanul a anunţat joi că a suspendat temporar intrarea cetăţenilor străini, potrivit ambasadei kazahe în Uzbekistan, citată de agenţia de presă RIA. Agenţia de presă rusă TASS a citat Ministerul Sănătăţii kazah potrivit căruia în timpul protestelor din Kazahstan, intrate deja în a treia zi, au fost răniţi peste 1.000 de oameni, dintre care 400 sunt spitalizaţi. Postul public de televiziune din Kazahstan a relatat că 12 poliţişti au murit în timpul ciocnirilor cu manifestanţii la Almatî.

Revolta din Kazahstan a început pe fondul protestelor populaţiei împotriva creşterii preţurilor gazului petrolier lichefiat (GPL), combustibil utilizat pe scară largă la automobile în ţara central-asiatică. Ulterior, manifestanţii au cerut retragerea totală a lui Nursultan Nazarbaev (81 de ani), care a demisionat în 2019, dar a rămas un personaj important în viaţa politică. Familia Nazarbaev controlează o mare parte din economia kazahă.

Forțe militare conduse de ruși vor fi desfășurate pentru a ajuta la „stabilizarea” Kazahstanului, în urma demonstrațiilor antiguvernamentale care au izbucnit din cauza creșterii prețurilor la combustibili. Motivele revoltei sunt însă mai adânci într-o țară în care oamenii trebuie să iasă în stradă pentru a se face auziți, arată o analiză a BBC. Preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, a cerut sprijin din partea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Protestele au fost declanșate în primul rând de creșterea prețurilor la combustibil, dar s-au extins pentru a include și alte nemulțumiri politice. Tokaev susține că tulburările au fost opera unor „bande teroriste” pregătite în străinătate.

Cu toate acestea, Kate Mallinson, expert în Asia Centrală la think tank-ul Chatham House din Londra, a declarat că protestele sunt „o dovadă a furiei și resentimentelor foarte adânci față de eșecul guvernului kazah de a moderniza țara și de a introduce reforme care afectează oamenii la toate nivelurile”.

Președintele a impus stare de urgență la nivel național. Într-un discurs televizat difuzat joi dimineața, el a spus că a cerut ajutor de la OTSC – o alianță militară formată din Rusia și cinci foste state sovietice – pentru a ajuta la „stabilizarea” țării.

Președintele OTSC, premierul armean Nikol Paşinian, a confirmat pe Facebook că alianța va trimite forțe de menținere a păcii „pentru o perioadă limitată de timp”. Departamentul de Stat al SUA a declarat că „urmărește îndeaproape” situația din Kazahstan, iar un purtător de cuvânt a făcut apel la „reținere” atât din partea autorităților, cât și a protestatarilor.

Președintele Tokaev este a doua persoană care conduce Kazahstanul de când și-a declarat independența în 1991. Alegerea sa, în 2019, a fost condamnată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), pe motiv că arată un respect scăzut pentru standardele democratice. O mare parte din furia de pe străzi, însă, pare să-l fi vizat pe predecesorul său, Nursultan Nazarbaev, care și-a păstrat un rol puternic în țară, chiar și după ce nu a mai fost președinte. Miercuri, el a fost demis în încercarea de a-i calma pe manifestanți.

Protestatarii au fost auziți scandând numele lui Nazarbaev, iar pe rețelele sociale a fost postată o filmare în care mai mulți oameni încearcă să doboare o statuie gigantică de bronz a fostului lider. De asemenea, întregul guvern a demisionat miercuri. Viteza cu care s-au extins protestele i-a luat prin surprindere pe mulți, atât în Kazahstan, cât și în regiune, și a dat de înțeles că motivul nu este vorba doar creșterea prețurilor la combustibil.

Kazahstanul este un stat tradițional stabil din Asia Centrală, descris adesea ca autoritar. Până în 2019 a fost condus de președintele Nursultan Nazarbaev, a cărui guvernare a fost marcată de cultul personalității, cu statui ridicate în toată țara și capitala redenumită după el. Cu toate acestea, a plecat fondul protestelor antiguvernamentale pe care a căutat să le oprească renunțând la președinție și punând un aliat apropiat în locul său. Majoritatea alegerilor din Kazahstan sunt câștigate de partidul de guvernământ cu aproape 100% din voturi și nu există o opoziție politică efectivă.

Analiștii consultați de BBC spun că guvernul kazah a subestimat în mod clar furia populației și că aceste proteste nu sunt totuși surprinzătoare într-o țară fără democrație electorală. Oamenii trebuie să iasă în stradă pentru a se face auziți. Iar nemulțumirile lor sunt aproape sigur despre un set mult mai larg de probleme decât prețul combustibilului.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.