Spread the love

Președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala Constanța, col. (r) Remus Macovei a lansat, vineri, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța cel mai recent volum al său. „Ocupația militară a Dobrogei de către Puterile Aliate” este un efort editorial ambițios și, așa cum spune numele, am putea să fim surprinși, întrucât cu toții știm că Dobrogea, în timpul Primului Război Mondial, s-a aflat sub ocupație germano-turco-bulgară. Noutatea adusă de col. Macovei constă în reliefarea unui trist adevăr politic: după plecarea trupelor germane și, ulterior, a celor bulgare, Dobrogea a intrat sub ocupație… aliată. Greșelile politice ale guvernanților români au dus la această situație și, pentru prima dată, dobrogenii au la dispoziție documente și informații care atestă o stare de fapt mai puțin cunoscută din istoria provinciei noastre.

La evenimentul de vineri, moderat de muzeograful MINAC, dr. Lavinia Dumitrașcu, au mai participat diverse personalități, precum directorul instituției, Sorin Marcel Colesniuc sau prof. dr. Valentin Ciorbea.

„Ne-am făcut un obicei să lansăm cărți de istorie la MINAC, cărți de istorie din ce în ce mai bune și care ne ajută și pe noi, cercetătorii, să facem săpături arheologice în arhive mai adânci și, bineînțeles, pentru popularizarea istoriei noastre. Este nevoie să ne dezvoltăm sentimentul patriotic, să ne aducem aminte și pe copii să îi învățăm să simtă românește. Anul trecut, am sărbătorit Centenarul, de fapt îl sărbătorim până în 2022. Întrebarea mea: în 2020 comemorăm sau sărbătorim? Cu acest prilej, a 100 de ani de România Mare, s-au publicat multe cărți și s-au făcut multe activități. Domnul colonel Macovei este unul dintre cei care au scos foarte multe cărți, cam 1-2 pe an, cel puțin și documentele sunt foarte importante. Noi, cercetătorii, o bună perioadă de timp am mers pe aceleași izvoare. Acum se scot din arhive izvoare și se dau spre folosință”, a spus, în deschidere, Lavinia Dumitrașcu.

Dr. Lavinia Dumitrașcu

Pledoarie pentru Cadrilaterul pierdut: „Bulgarii întotdeauna ne-au urât și ne urăsc și acum!”

În prezent, atât cercetătorii istorici cât și marele public continuă abordarea lăsată moștenire din perioada comunistă: Cadrilaterul este lăsat în uitare, ba chiar blamat dacă se poate. Fără raționamente logice, distanțarea de Cadrilater continuă și cu generația noastră, iar Lavinia Dumitrașcu militează pentru încetarea acestei abordări.

„Bulgarii întotdeauna ne-au urât și ne urăsc și astăzi și asta vi-o spune cineva care are sânge bulgăresc. Noroc cu germanii care au salvat statuia lui Ovidiu, aveau (bulgarii – n.r.) nevoie de clopote, statui, ca să hrănească animalele de război, ca să le spunem așa, de pe front. Revenind la carte, are un cuprins atipic. Dacă luăm pe bucățele și vorbim numai despre partea de ocupație bulgară sau revenirea autorităților în Tulcea, nu ne creăm o imagine clară asupra a ceea ce a însemnat pentru Dobrogea, trebuie să vorbim și de județele Durostorum și Caliacra, pentru că și sudul Dobrogei e parte românească. Dacă pe timpul lui Ceaușeascu se cam interzicea să se publice sau să se vorbească despre acest lucru, acum suntem liberi să o facem și suntem obligați să o facem, pentru că atunci era teritoriul nostru!”, a mai spus dr. Lavinia Dumitrașcu.

Despre volumul col. Macovei dar și despre perioada de ocupație a trupelor Puterilor Centrale a vorbit și directorul MINAC, Sorin Colesniuc.

„Este prima lansare de carte din acest an, cu siguranță vor fi multe pe parcursul anului și avem bucuria să prezentăm lucrarea dlui. col. (r) Remus Macovei. Am citit cu atenție cuvântul înainte scris de doamna Lavinia Dumitrașcu, am citit argumentul, am văzut că lucrarea are șase capitole. (…) Am remarcat că în această lucrare nu a insistat foarte mult pe ocupația militară în Dobrogea, deși acesta este titlul cărții și am să adaug eu câteva informații legate de această perioadă, în care Dobrogea s-a aflat sub ocupație militară străină. Provincia a fost supusă unei deposedări sistematice și necruțătoare, administrația militară nou instalată a practicat sistemul de rechiziții și raționalizarea produselor printr-un sever regim de cartelare. Dobrogenii au fost deposedați de mari cantități de îmbrăcăminte, iar convoaiele numeroase de căruțe au transportat din Dobrogea tot ce se putea jefui. Sute de mărturii pot fi consultate în arhivele din municipiul Constanța, dar și în arhivele municipiului Tulcea, unde sunt descrise pe larg crimele, execuțiile, schingiuirile, violurile și alte acte de barbarie inimaginabile”, a spus Colesniuc.

Directorul MINAC, dr. Sorin Colesniuc

Ciorbea: „De la Turtucaia au venit necazurile Dobrogei”

Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea a arătat că, după o perioadă prielnică pentru teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră, sub administrație românească, momentul Turtucaia a fost unul de cotitură, însemnând startul unei perioade negre pentru provincia noastră.

„Despre domnul Macovei, pot să fac următoarea remarcă: ne cunoaștem de mult, din secolul trecut, erau comuniștii la putere… Încet și sigur, după ce și-a încheiat contractul cu MApN, s-a dedicat pasiunii. În fiecare om există o pasiune mare care trebuie să fie împlinită. Anume, cercetarea istorică, promovarea cultului eroilor așa cum trebuie și filiala Constanța este una dintre cel mai bine cotate din țară, cu foarte multe activități în școli și alte lucruri deosebite. În ce mă privește, nu este prima dată când particip și sunt onorat să vorbesc despre realizările editoriale ale domnului colonel. Este un om extrem de serios! (…) Nu știu dacă domnul colonel dorește să i se spună că este istoric, probabil că refuză. Nici eu nu mă recomand chiar ca istoric, istoric a fost Nicolae Iorga, nu? Deși, Lucian Boia i-a tras niște pumni după 1990, în față și în plex… Este de subliniat și de admirat tocmai dorința (lui Macovei – n.r.) de a intra în izvoare! (…) Totul a fost minunat până a venit nenorocirea de la Turtucaia, pentru că de aici au venit necazurile Dobrogei și ale țării în acel moment. Totul s-a dat peste cap, Dobrogea a fost ocupată, în afară de Delta Dunării, controlată de administrația românească până în toamna lui 1918. Mulți români au plecat în refugiu, probleme foarte grele. Nemții, care au fost deștepți și nu i-au lăsat pe bulgari să își facă de cap, au controlat ei din motive subliniate în parte de Lavinia. Au luat măsuri de a aduce românii de peste Dunăre în zona aceasta, pentru că aveau nevoie de forță de muncă. După ce trupele germane s-au retras, după 11 noiembrie 1918, au rămas numai bulgarii aici. Sigur că oamenii politici de la noi, dobrogenii, s-au întrebat ce facem, cum reintrăm în regiunea noastră? A fost o încercare a regimentului 33 de a intra, a fost o reacție cu foc a trupelor bulgare. Cert este că aliații noștri nu mai doreau un conflict în Dobrogea și din acest motiv au luat decizia de a trimite trupe de ocupație! Adică ceea ce se întâmplă astăzi în Afganistan, un fel de zone tampon și să nu intre trupele române. Administrației i s-a acordat dreptul și au găsit aici dezastru total. Au fost trupe britanice, italiene, senegaleze, franceze, mai multe detașamente despre care știm mai puțin”, a spus prof. univ. dr. Valentin Ciorbea.

Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea

Macovei: „Ca o recompensă, SUA au asigurat prezența bulgarilor în Dobrogea!”

Încurcate sunt căile politicii și românii din Dobrogea au simțit asta pe pielea lor, când Aliații, așteptați ca eliberatori, au aplicat un tratament surprinzător. Provincia nu a fost realipită, după cum era firesc, Regatului României, ci i s-a impus o nouă ocupație militară. Armelor li s-a răspuns cu tratativele politice, necesare pentru ca Dobrogea să revină la Patria Mamă. Cum s-a reușit? A explicat col. Remus Macovei în cartea sa:

„De ce această carte? Eu sunt un om curios și dacă știm că în perioada 1916 – 1919 Dobrogea a fost sub administrația militară a Puterilor Centrale, am încercat să aflu de ce a fost necesară ocupația militară a Dobrogei de către puterile aliaților. De ce francezii și englezii au simțit nevoia să ocupe militar Dobrogea? Răspunsurile le-am găsit în documente și fac referiri la ele. În primul rând, la 25 septembrie 1918, Bulgaria a încorporat în regatul ei întreaga Dobroge, printr-o înțelegere cu Germania, Austro-Ungaria și Turcia. Limba bulgară, oficială; slujbele în limba bulgară, școala în limba bulgară! La 29 septembrie, odată cu capitularea Bulgariei, se întâmplă un lucru defavorabil României: se acceptă ca Bulgaria să mențină administrația și trupe în Dobrogea! Bineînțeles că lucrul acesta nu a convenit guvernanților români, dar trebuie să reținem faptul că aceste lucruri s-au datorat și acțiunilor pe care guvernul Marghiloman le-a desfășurat cu reprezentanții Germaniei. Se purtau tratative subterane, pentru ca România, pentru a obține Dobrogea de la germani, să treacă la apărarea Dunării, muniția fiind asigurată de Germania și aliații noștri știau lucrul acesta și l-au sancționat! A mai contat foarte mult faptul că ieșirea Bulgariei din război a însemnat prăbușirea frontului balcanic și scurtarea Primului Război Mondial, iar SUA, care au mediat capitularea Bulgariei, au reușit să impună un fel de respect față de gestul Bulgariei, un fel de insurecție pe care am făcut-o noi în 23 august 1944. Ca o recompensă, li s-a asigurat prezența aceasta în Dobrogea”, a spus col. (r) Remus Macovei.

Col. (r) Remus Macovei

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *