VIDEO MII de RACHETE lansate în Orientul Mijlociu. Israel a „comis-o” în războiul cu Hamas: A bombardat un sediu al unei agenții de presă, Casa Albă a reacționat violent

Militanţi palestinieni au lansat peste 2.000 rachete din Fâşia Gaza, au anunţat vineri seara forţele armate israeliene, relatează dpa. Scutul antirachetă Iron Dome din Israel a interceptat aproape 1.000 dintre rachete, a precizat armata israeliană. Unitatea radar a sistemului detectează rachete şi transmite informaţii către un lansator de rachete care trimite o rachetă interceptoare pentru a distruge racheta înainte de a ateriza. Armata israeliană are ordine stricte de a lansa rachete interceptoare numai dacă un atac ameninţă zonele locuite, potrivit media. De la debutul, luni, al acestui nou val de violenţe în Orientul Mijlociu, 119 de palestinieni, între care 31 de copii, au fost ucişi în Fâşia Gaza, conform unui bilanţ reactualizat de Ministerul local al Sănătăţii. În Israel, numărul morţilor a crescut la opt, potrivit AFP.

Armata israeliană a distrus, sâmbătă, un imobil cu înălţimea de 12 etaje din oraşul Gaza în care erau sediile unor companii media, inclusiv al agenţiei Associated Press şi al postului de televiziune Al Jazeera, afirmă surse locale. Turnul Al-Jalaa din oraşul Gaza s-a prăbuşit în urma unui atac cu rachete lansat de avioane militare israeliene. În clădire erau redacţiile locale ale unor companii media, inclusiv al agenţiei Associated Press şi al postului de televiziune Al Jazeera. Înaintea atacului, armata israeliană a transmis mai multe mesaje de avertisment, pentru a permite evacuarea clădirii. Nu există informaţii despre eventuale victime ale atacului. Serviciile secrete israeliene susţin că în imobil erau centre cibernetice şi de comunicaţii ale organizaţiei islamiste Hamas.

Imediat după atac, filiala militară a organizaţiei islamiste Hamas a avertizat că va ataca oraşul Tel Aviv şi zone din centrul Israelului:

După bombardarea unui turn civil din Gaza, locuitorii din Tel Aviv şi din centrul Israelului trebuie să se pregătească”, a declarat Abu Obeida, purtătorul de cuvânt al Brigăzilor Ezzedin Al-Qassam.

Confruntările între armata israeliană şi grupurile islamiste din Fâşia Gaza continuă, bilanţul victimelor ajungând la cel puţin 139 de morţi şi aproximativ 1.000 de răniţi pe teritoriul palestinian, în timp ce în Israel sunt cel puţin zece morţi şi peste 570 de răniţi.

Netanyahu pierde teren: Biden intervine după bombardarea sediului AP

Casa Albă a transmis Israelului că asigurarea securităţii jurnaliştilor este „capitală”, după ce o lovitură a statului israelian a pulverizat o clădire turn care adăpostea în special birourile agenţiei de presă americane Associated Press în Gaza, relatează AFP.

Le-am spus direct israelienilor că garantarea securităţii jurnaliştilor şi a media independente este o responsabilitate de o importanţă capitală”, a comunicat prin Twitter Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a executivului american. Agenţia de presă americană AP se declarase mai devreme „şocată şi oripilată” de această lovitură israeliană care a vizat blocul turn care îi adăpostea birourile şi pe cele ale canalului qatariot de televiziune Al-Jazeera în Gaza, calificând-o drept „evoluţie incredibil de îngrijorătoare”. La rândul său, Al-Jazeera a denunţat o „crimă” şi o tentativă de a „reduce media la tăcere” de către armata israeliană.

Jurnalişti de la AFP au văzut cum blocul turn cu 13 etaje a fost pulverizat de mai multe rachete. Washingtonul a trimis un emisar în Israel şi în teritoriile palestiniene pentru a cere încă o dată o „dezescaladare”. Înaltul responsabil al Departamentului de Stat american însărcinat cu probleme israeliene şi palestinene, Hady Amr, urmează să se întâlnească cu lideri israelieni la Ierusalim duminică şi se va deplasa în Cisiordania pentru convorbiri cu responsabili palestinieni.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avut sâmbătă o convorbire telefonică cu preşedintele american Joe Biden despre atacul israelian care a distrus în Gaza imobilul care adăpostea sediul agenţiei de presă americane Associated Press (AP), potrivit unui comunicat al biroului său de presă, citat de AFP. Netanyahu a „subliniat în cadrul acestei convorbiri că Israelul face totul pentru a evita să lovească persoane neimplicate” în conflict, informează comunicatul, insistând asupra faptului că evacuarea persoanelor din imobilul „în care se aflau ţinte teroriste” a fost organizată înainte de raid.

Noi le-am spus direct israelienilor că garantarea securităţii jurnaliştilor şi a media independente este o responsabilitate de importanţă capitală“, afirmase prin Twitter mai devreme Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a executivului american.

Jurnalişti de la AFP au văzut în jurul orei locale 15:000 turnul cu 13 etaje, în care îşi avea sediul de asemenea şi filiala locală a canalului de televiziune qatariot Al-Jazeera, purlverizându-se sub loviturile mai multor rachete.

Suntem şocaţi şi oripilaţi de faptul că armata israeliană ţinteşte şi distruge imobilul în care se afla biroul AP şi altor media din Gaza. Ei cunoşteau de mult timp amplasamentul biroului nostru şi ştiau că acolo se află jurnalişti. Am fost avertizaţi că imobilul va fi lovit“, a afirmat într-un comunicat patronul agenţiei Associated Press, Gary Pruitt.

Armata israeliană a afirmat că echipamente ale „serviciilor militare de informaţii” ale Hamas, mişcarea islamistă aflată la putere în enclavă, se aflau în imobilul vizat.

Tensiunile din Israel și Gaza s-au răspândit și în Cisiordania

Confruntările violente dintre trupele israeliene și palestinieni s-au răspândit și în Cisiordania, după mai multe zile de ostilități în Fâșia Gaza, relatează BBC. Cel puțin 10 palestinieni au murit după conflictele din Cisiordania, iar sute au fost răniți. Trupele israeliene au folosit gaz lacrimogen, gloanțe de cauciuc dar și muniție de război, în timp ce palestinienii au aruncat cu bombe incendiare.

Confruntările din Cisiordania marchează lărgirea conflictului și celor mai extinse violențe în această regiune din ultimii ani. Vineri, proteste ample au început în mai multe orașe din Cisiordania, iar situația a degenerat rapid în confruntări între soldați israelieni și palestinieni. Între timp, proteste au apărut și în apropierea granițelor cu Iordania și Libanul, în sprijinul palestinienilor.

Manifestaţii de protest împotriva loviturilor israeliene asupra enclavei palestiniene Gaza, ca ripostă la tirurile cu rachete, au loc vineri în mai multe oraşe palestiniene din Cisiordania, precum Nablus, Qalqilya, Tulkarm şi Jenin, în nord, şi la Hebron, în sud.

Conflictul a început luni și a urmat unor săptămâni de creștere a tensiunilor în Ierusalimul de est. Tensiunile în creștere au culminat cu confruntări la locurile sfinte venerate de evrei și musulmani deopotrivă. Ulterior, Hamas a lansat rachete pentru a avertiza Israelul să se retragă din zonă, fapt ce a declanșat represaliile. Cel puțin 132 de oameni au fost uciși în Gaza și opt în Israel, de la începutul ostilităților. Armata Israeliană a anunțat că a efectuat o operațiune pe timpul nopții pentru distrugerea unei rețele de tuneluri ale Hamas în Gaza, însă că trupele sale nu au pătruns în Gaza. De asemenea, a adăugat că de joi seară și până vineri dimineață, 220 de proiectile au fost lansate din Fâșia Gaza.

Erdogan face apel la ONU şi la ţările musulmane să oprească războiul. Regele Iordaniei: Israel favorizează extremismul și ameninţă stabilitatea în regiune

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lansat vineri un apel către ONU şi ţările musulmane, grupate în cadrul Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI), să acţioneze cât mai rapid pentru a stopa cele mai grave confruntări din ultimii ani dintre Israel şi militanţii din Fâşia Gaza, menţionând că Turcia va sprijini orice iniţiativă a Naţiunilor Unite destinată să pună capăt violenţelor, potrivit Reuters. Reiterând acuzaţii ale sale mai vechi că acţiunile Israelului în Ierusalim şi în Gaza arată că este un „stat terorist”, Erdogan a afirmat că a discutat despre conflictul israeliano-palestinian cu lideri sau guverne din 19 ţări.

Invităm fiecare stat şi fiecare instituţie, indiferent de credinţă şi originea lor, să acţioneze cât mai repede posibil împotriva atacurilor Israelului. (…) Este imperativ pentru Consiliul de Securitate al ONU să ia rapid măsuri pentru a asigura pacea şi calmul în Ierusalim“, a spus Erdogan într-un discurs televizat.

Israelul a lovit Gaza cu tiruri de artilerie şi atacuri aeriene vineri, în urma cărora şi-au pierdut viaţa 13 persoane, între care trei copii, au indicat responsabili palestinieni ai sănătăţii. Armata israeliană a vizat în special tunelurile militanţilor palestinieni, încercând să oprească atacurile cu rachete ce persistă dinspre Fâşia Gaza asupra oraşelor israeliene. Cel puţin 122 de persoane, între care 51 de femei şi copii, au fost ucise în zilele de la reizbucnirea violenţelor, luni, în Gaza, spun oficialii medicali palestinieni. Opt persoane au fost ucise în Israel.

Gruparea Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, a lansat atacuri cu rachete asupra Ierusalimului şi Tel Avivului, ca represalii la confruntările poliţiei israeliene cu palestinieni lângă Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim.

Potrivit lui Erdogan, Organizaţia Cooperării Islamice, compusă din 57 de ţări membre şi care se prezintă drept vocea colectivă a lumii musulmane, ar trebui să acţioneze: „Dacă nu adoptă imediat o atitudine concretă şi eficientă, se va considera că îşi neagă existenţa”, a adăugat Erdogan.

Regele Abdallah al II-lea al Iordaniei şi-a exprimat sâmbătă temerea că atitudinea Israelului faţă de palestinieni favorizează „extremismul” şi destabilizează regiunea, în cursul unei videoconferinţe care a reunit liderii semnatari ai „Apelului de la Christchurch” împotriva terorismului online. În cursul acestei conferinţe organizate de Franţa şi de Noua Zeelandă, el a avertizat „împotriva consecinţelor care ar putea surveni dacă conflictul israeliano-palestinian rămâne fără soluţie justă şi globală”, informează un comunicat al palatului regal.

Potrivit autorităţilor palestiniene, cel puţin 139 de persoane au fost ucise în Gaza în ultimele zile după ce Israelul a bombardat enclava controlată de mişcarea islamistă Hamas, care lansează rachete asupra statului israelian ca represalii la violenta reprimare a manifestanţilor palestinieni în Ierusalimul de Est.

„Nedreptatea şi absenţa soluţiei politice favorizează extremismul“, a subliniat regele, adăugând că acţiunile israeliene în teritoriile palestiniene ameninţă „stabilitatea şi securitatea” în regiune. „Apelul de la Christchurch” fusese lansat după masacrul din 2019, soldat cu 51 de morţi în două moschei în acest oraş neozeelandez.

Paralel cu declaraţiile regelui haşemit, sute de iordanieni au manifestat sâmbătă în a şasea zi consecutiv la Amman şi în apropierea frontierei cu Cisiordania, în semn de solidaritate cu palestinienii. Circa 400 de persoane au participat la o manifestaţie în apropierea moscheii Kalouti, situată la circa 500 de metri de clădirea ambasadei israeliene la Amman, arborând drapele iordaniene şi palestiniene şi mari bannere pe care se putea citi „Nakba” (catastrofă în arabă) şi „Naksa” (înfrângere).

În fiecare an la 15 mai, palestinienii comemorează Nakba, care marchează pentru ei „catastrofa” pe care a reprezentat-o crearea statului israelian în 1948. Manifestanţii au scandat în special: „Vom continua până când Palestina va fi eliberată” şi „Revoluţie până la victorie!” În regiunea Karameh, situată la 50 de km de Amman, în apropierea frontierei cu Cisiordania, 1000 de persoane s-au adunat, la fel ca în ajun, pentru a cere deschiderea frontierelor cu teritoriul palestinian.

Secretele Israelului: De 10 ani dezvoltă „Praștia lui David”, „Săgeata” și Iron Dome – sistemele inteligente de apărare

Pe lângă sunetul deja familiar al alarmelor antiaeriene, un nou zgomot inconfundabil este pe cale să intre în memoria colectivă a israelienilor: bufnetul înăbușit al exploziilor produse de interceptorii Iron Dome atunci când aceștia nimeresc țintele de pe cer. Acest sistem antirachetă, devenit operațional în 2011, reprezintă însă doar unul dintre cele trei „straturi” ale scutului antirachetă al Israelului. Dar, în afară de Iron Dome, armata israeliană mai dezvoltă în paralel alte două sisteme: „Praștia lui David” (scut antibalistic de rază medie, care va înlocui în timp actualele sisteme antiaeriene Hawk și Patriot) și „Săgeata” (un scut antirachetă de rază lungă destinat cu precădere interceptării rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune), informează Washington Post.

Peste 1.050 de rachete și proiectile au fost trase în ultimele zile asupra Israelului în cadrul ultimelor confruntări dintre evrei și palestinieni din Fâșia Gaza. Este cel mai mare atac cu rachete asupra Israelului, după ce armata israeliană a distrus o clădire din Gaza, considerată fief al mișcării Hamas. Oficialii militari israelieni susțin că 90% dintre acestea au fost interceptate cu succes de sistemul antirachetă Iron Dome. Acest nou conflict „asimetric” dezvăluie, în același timp, disproporția dintre cele două tabere: rachetele israeliene, al căror cost poate ajunge până la 100.000 de dolari/interceptor distrug rachete artizanale ori katiușe trase de Hamas și care costă câteva sute de dolari bucata, informează Forbes.

În conflictul din Gaza, tactica luptătorilor Hamas (inclusă de Comisia Europeană pe lista organizațiilor teroriste) împotriva sistemului sofisticat al Israelului se bazează pe folosirea în masă a cât mai multor rachete ieftine și ușor de produs. Conform BBC, Hamas dispune de un arsenal „uriaș”, alcătuit din nu mai puțin de 7 tipuri de rachete sol-sol, cu raze diferite de acțiune. Multe dintre acestea sunt rachete artizanale, create în diverse ateliere și depozite din Fâșia Gaza – un veritabil program de „industrie locală” dezvoltat, conform oficialilor israelieni, sub directa asistență a experților iranieni. De altfel, aceste arsenale și depozite au și fost ținta atacurilor armatei israeliene. Vineri, Israelul a lansat atacuri aeriene și tiruri de artileri împotriva unei rețele de tuneluri subterane din Gaza, folosite de gherilele Hamas, pe fondul atacurilor persistente cu rachete asupra orașelor israeliene.

Una dintre cele mai răspândite rachete Hamas cu rază scurtă de acțiune (circa 10 km) este Qassam. Gherilele palestiniene mai folosesc rachete Quds (raza 16 km) și variante îmbunătățite de Grad (practic, „Katiușe” sovietice din anii ’60-’70) care pot atinge 55 de kilometri. În plus, Hamas mai deține inclusive rachete cu rază mai lungă de acțiune, precum modelele M-75 (rază: 75 km), Fajr (100 km), R-160 (120 km) și M-302 (200 km).

Replica Israelului la atacurile Hamas a venit prin intermediul Iron Dome: un sistem de apărare antirachetă dezvoltat de firmele israeliene Rafael Advanced Defense Systems și Israel Aerospace Industries, cu sprijinul financiar și suportul tehnic al Statelor Unite. Procesul de interceptare a rachetelor de către Iron Dome este cvasi-automatizat: în momentul când un astfel de proiectil apare pe radarele Iron Dome, unitatea de comandă a bateriei analizează traiectoria proiectilului și „decide” dacă ținta „merită” să fie interceptată.

Fiecare sistem de lansare include 20 de interceptori Tamir, care au o rază de acțiune 40 de kilometri. În cazul în care racheta nu zboară drept și trebuie să „manevreze” în jurul țintei, această rază se scurtează, automat. Costul unui interceptor variază între 20.000 și 100.000 de dolari. Comparativ, o rachetă artizanală Hamas are un „cost de fabricație” estimat între 500-600 de dolari. Rachetele Al-Qassam sunt extrem de rudimentare: le lipsește orice fel de sistem de ghidare sau navigație: ele sunt, pur și simplu, lansate orbește, în salve, asupra țintelor (orașelor). Odată aflate în aer, totul se transformă într-o loterie.

Până acum, Iron Dome și-a dovedit eficiența în interceptarea proiectilelor Hamas. Dar, arată Forbes, Iron Dome, la fel ca orice alt sistem antirachetă are un „călcâi al lui Ahile”: existența unui așa-numit „prag de saturație” (număr maxim de rachete), de la care sistemul este copleșit și nu mai poate face față simultan tuturor amenințărilor. Odată depășit acest „prag critic”, vor exista rachete (sau proiectile) care vor trece „prin scut”. De asemenea, aici intervine și un joc al numerelor: cât de repede și cât de multe rachete poate construi și lansa tabăra adversă, comparativ cu cât de repede le poți distruge sau cât de repede poți înlocui interceptorii trași cu unii noi. Astfel, recentele atacuri ale Hamas pot fi privite, conform Forbes, și ca o tentativă a palestinienilor de a testa eventualele slăbiciuni ale Iron Dome și de a afla nivelul acestui prag de saturație. Deși nu este cunoscut numărul exact de baterii Iron Dome pe care le deține Israelul, publicația The Drive susține că, în 2014, planul armatei israeliene era să operaționalizeze cel puțin 15 astfel de sisteme. Astfel, o singură „baterie” Iron Dome constă în trei sau patru unități de lansare, fiecare prevăzută cu 20 de interceptori. Aceasta înseamnă, matematic, între 60 și 80 de interceptori/baterie. În cazul în care vorbim despre minimum 15 baterii complet echipate cu câte patru unități de lansare, numărul total de interceptori gata de lansare este de 1.200.

Conform publicației de specialitate The Drive, Iron Dome este, de fapt, un sistem C-RAM (Counter Rockets, Artillery, Mortars), destinat cu precădere interceptării katiușelor și rachetelor cu rază scurtă de acțiune ori a proiectilelor de artilerie clasică (obuze sau mortiere). Pentru amenințările cu rază medie și lungă de acțiune, inclusiv avioane, drone, sau rachete balistice cu rază medie și lungă de acțiune, Israelul are alte două sisteme separate, botezate „Praștia lui David” și „Săgeata”. Un prim test „pe viu” al „Praștiei lui David” a avut loc în 2018 ca măsură de precauție împotriva unor rachete balistice de tip SS-21 lansate de forțele guvernamentale siriene împotriva forțelor rebele. Rachetele au căzut în teritoriul sirian şi au fost lansate în cadrul conflictului sirian, potrivit unui comunicat militar, care nu explică dacă ele au fost doborâte de doi interceptori lansaţi de „Praştie”.

Conform Reuters, rachetele siriene au căzut deasupra teritoriului Siriei, iar unul dintre interceptorii „Praștiei lui David” s-a autodistrus deasupra înălțimilor Golan. De menționat că progamul „Praștia lui David” este dezvoltat împreună cu firma americană Raytheon, care realizează și rachetele Patriot sau interceptorii folosiți în cadrul scutului de la Deveselu. În luna februarie a acestui an, Israelul și SUA au anunțat colaborarea în cadrul unui programului comun de dezvoltare a noului sistem de apărare antirachetă Arrrow-4 („Săgeata-4”) ce include realizarea de noi interceptori antibalistici destinați a înlocui actualii interceptori Arrow-2 și Arrow-3, folosiți în cadrul scutului antirachetă destinat combaterii rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ale Iranului. Astfel, Israelul încearcă să-și dezvoltă un sistem de apărare antiaeriană stratificată desfășurată pe trei straturi distincte: „Săgeata” este destinată interceptării de rachete balistice cu rază medie și lungă, „Praștia lui David” (numită în Israel și „Bagheta Magică”) – pentru interceptarea rachetelor cu rază scurtă și medie și, în același timp, a avioanelor clasice, dronelor și a rachetelor de croazieră), în vreme ce Iron Dome e destinată interceptării katiușelor, obuzelor de artilerie și rachetelor cu rază mică de acțiune.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *