VIDEO Lupte grele la Marea Neagră, în războiul ruso-ucrainean. Armata rusă a făcut PRĂPĂD printre civili

Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a anunțat că două avioane de luptă ruseşti Su-30SM au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană. Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a anunțat cu puţin timp în urmă, într-un comunicat de presă, că apărarea antiaeriană ucraineană doborât două avioane de luptă ruseşti Su-30SM. Incidentul a avut loc în sudul Ucrainei, potrivit defenseromania.

După cum precizează Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei, astăzi, la ora 5 dimineața, în sudul țării, două avioane de luptă Su-30SM ale Forţelor Aeriene Ruse au fost doborâte. Aceste aeronave urmau să bombardeze  unul dintre satele din regiunea Odesa. Ambele avioane de luptă Su-30SM au fost doborâte de la sol de o unitate de rachete antiaeriene. Piloții ruşi au reuşit să se catapulteze, iar avioanele s-au prăbuşit în apele teritoriale ale Ucrainei de la Marea Neagră. În total, potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, pâna la ora 9:30 a zilei de 16 martie, fortele ruse de ocupație pierduseră deja 84 de avioane și 108 elicoptere.

Nave ruse de război de la Marea Neagră au bombardat zona de coastă, în apropierea oraşului Odesa, anunţă armata ucraineană, relatează CNN. Satele Lebedivka, Sanjeika, Zatoka şi Bilenke – situate la 30 de kilometri dus de oraşul portuar Odesa au fost bombardate în ultimele 24 de ore, anunţă într-o postare pe Facebook armata ucraineană. Odesa este al treilea cel mai important praş ucrainean şi este considerat de către Rusia o ţintă-cheie în invazia Ucrainei. Un asalt cu amfibii ar putea avea loc, în vederea unei cuceriri a oraşului, iar o intensificare a bombardamentelor în zona de coastă alimentează temeri cu privire la iminenţa unui astfel de atac.

Război în Ucraina – Lupte crâncene în apropiere frontierei cu Rusia

Lupte grele se duc în continuare în jurul oraşului Severodoneţk din regiunea Lugansk din estul Ucrainei, potrivit Moscovei, informează miercuri dpa. Unităţi ale autoproclamatei Republicii Populare Lugansk, susţinută de Rusia, luptă în zone din nordul şi estul acestui oraş, a anunţat miercuri dimineaţa purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov. Circa 100.000 de oameni locuiesc în Severodoneţk. Insurgenţii separatişti din regiunea Doneţk din estul Ucrainei au preluat controlul asupra mai multor sate, a adăugat Konaşenkov. Potrivit lui Konaşenkov, numărul de tancuri şi de vehicule blindate ucrainene care au fost distruse de la începutul războiului, pe 24 februarie, se ridică în prezent la 1.353. De asemenea, 111 de avioane, 63 de elicoptere, 160 de drone şi 159 de sisteme de apărare antirachetă au fost lovite, a spus el.

Aceste date privind situaţia de pe câmpul de luptă nu au putut fi verificate din surse independente.

Armata rusă, în dificultate – Ucraina a lansat o contraofensivă pe mai multe fronturi

Forţele armate ucrainene lansează contraofensive împotriva forţelor ruse „în mai multe arii operaţionale”, a scris miercuri pe Twitter consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, citat de dpa. „Aceasta schimbă în mod radical dispoziţiile părţilor”, a adăugat el, fără alte detalii. Reuters nu a putut verifica aceste comentarii.

Într-o trecere în revistă a modului de desfăşurare a ostilităţilor, Statul Major al forţelor armate ale Ucrainei a vorbit despre „ostilităţi de mare intensitate”, dar nu a precizat unde anume se dau cele mai grele lupte.

Oficiali ucraineni au spus totodată că bilanţul victimelor este în creştere din cauza războiului declanşat în momentul în care Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie. Serviciile de urgenţă din Harkov, regiune din estul Ucrainei, au anunţat miercuri că cel puţin 500 de rezidenţi ai oraşului cu acelaşi nume au fost ucişi. Iar procurorul general Irina Venediktova a transmis pe Facebook că de la începerea conflictului 103 copii au fost ucişi. Ea a mai menţionat că forţele ruse au lovit peste 400 de centre de învăţământ, 59 dintre ele fiind distruse.

Guvernatorul regiunii Cernigău (nordul Ucrainei), Viaceslav Ceaus, a declarat că principalul oraş din regiune, Cernigău, nu are energie electrică, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru alte aşezări din zonă. Însă Ceaus a declarat că forţele armate ucrainene „sunt puternice şi provoacă lovituri dure duşmanului rus în fiecare oră”.

Rușii au distrus un turn de televiziune în Vinnitsia: Mai multe canale ucrainene nu mai pot emite

Trupele rusești atacă cu prioritate turnurile de televiziune din orașele ucrainene, asta pentru a tăia accesul populației la știrile de la televiziune. În cursul dimineții, trupele rusești au distrus un turn de televiziune în Vinnitsia. Pe cale de consecință, mai multe canale de televiziune din Ucraina nu mai pot emite.

Asediu la Mariupol – Viceprimarul orașului susține că rușii au bombardat un teatru în care se adăposteau peste 1000 de civili

Viceprimarul orașul-port asediat Mariupol a declarat pentru BBC că forțele ruse au bombardat un teatru unde se adăposteau sute de civili. Serhiy Orlov a spus că în clădire se aflau între 1.000 și 1.200 de oameni. Numărul victimelor este încă necunoscut, a spus el. BBC nu a putut verifica independent informațiile.

Mariupol a fost încercuit de forțele ruse, iar aproximativ 300.000 sunt fără apă curentă, electricitate sau gaz. Alimentele și proviziile medicale se epuizează, iar Rusia nu a permis livrarea de ajutor umanitar. Orașul a fost bombardat constant de Rusia de la începutul războiului, iar cartiere întregi au fost transformate în pustiu. Săptămâna trecută, un atac asupra unui spital a făcut cinci morți. Orlov a mai spus că Rusia a atacat un convoi de civili care plecase de la Mariupol în drum spre orașul Zaporizhzhia, rănind cinci civili, inclusiv un copil.

Zece ucraineni morți în timp ce așteptau la rând pentru pâine

Un obuz sau o rachetă a lovit miercuri dimineață un grup de oameni care se aflau la coadă pentru pâine în orașul Cernihiv, din nordul Ucrainei. Un reporter local de la fața locului a spus că cel puțin 10 persoane au fost ucise, însă e greu de stabilit dacă nu cumva sunt mai multe victime. CNN, care susține că a consultat o filmare, menționează că videoclipul arăta ceea ce păreau a fi cadavre, dar imaginile erau neclare. De asemenea, a arătat că cineva este transportat la un vehicul din apropiere.

Cernihivul este înconjurat de forțele ruse și a fost înregistrată de bombardamente repetate în ultima săptămână, o mare parte din acestea lovind zone rezidențiale. Nu e foarte clar dacă oamenii au fost loviți cu o rachetă sau au fost împușcați. Asta pentu că Ambasada SUA la Kiev anunță că militarii ruși au împușcat mai mulți oameni care stateau la coadă pentru a cumpăra pâine.

Asemenea atacuri oribile trebuie să înceteze”, scrie în comunicatul ambasadei.

Rușii au atacat cu rachete grad grupurile de civili care fugeau din Mariupol

Atacuri ruse – cu lansatoare de rachete multiple de tip Grad – vizând civili care fug de la Mariupol, un oraş portuar asediat situat în sud-estu Ucrainei, s-a soldat miercuri cu ”morţi” şi răniţi, inclusiv un copil rănit grav, anunţă armata ucraineană, relatează AFP. Un convoi civil care se afla în drum de la Maiupol la Zaporojie a fost vizat de tiruri de lansatoare de rachetă multiple de tip Grad, către ora locală 15.30 (şi ora României), anunţă într-o postare pe Telegram armata ucraineană. Armata publică o imagine în care apare un copil rănit şi însângerat.

„Potrivit unui prim bilanţ, există morţi”, anunţă armata ucraineană.

În urma unei serii de eşecuri, în lipsa unui armistiţiu ruso-ucrainean, evacuările de la Mariupol s-au accelerat, din cauză că locuitorii acestui port strategic de la Marea Azov nu au apă şi hrană. Un bombardament rus, săptămâna trecută, a unei maternităţi din acest oraş asediat a provocat un val de indignare în lume.

Culoarul umanitar pe care circulă vehicule între Mariupol şi Zaporojie, prin Berdiansk, este un drum 270 de kilometri.

Rușii au lovit un ștrand din Mariupol, unde se ascundeau femei însărcinate și copii mici

Clădirea care găzduiește piscina „Neptun” din nordul Mariupolului a fost lovită miercuri de o rachetă, arată un videoclip postat pe rețelele de socializare de un oficial al orașului, transmite CNN, care precizează că a geolocalizat și a confirmat autenticitatea videoclipului. Maxim Kach, un oficial al guvernului orașului Mariupol, a spus că o bombă a lovit clădirea și că salvatorii sunt ocupați să încerce să scoată o femeie însărcinată de sub dărâmături.

Aici erau doar femei însărcinate și femei cu copii sub trei ani”, a spus Kach în videoclip. Kach a mai spus că nu era personal militar la piscină sau în apropierea acesteia.

Piscina se află la aproximativ 2,5 mile, sau puțin peste patru kilometri, la nord de locul în care o lovitură militară a distrus un teatru care era folosit ca adăpost, mai devreme miercuri. CNN nu a putut verifica imediat afirmațiile lui Kach că ar fi fost o femeie îngropată sub dărâmături.

Rușii nu au milă: Au atacat un bloc în Cernihiv și au ucis mai mulți copii

Cinci corpuri, inclusiv ale unui număr de trei copii, au fost găsite miercuri între dărâmăturile unui bloc vizat într-un atac, la Cernihiv, în nordul Ucrainei, anunţă salvatorii, relatează AFP.

„La îndepărtarea molozului, într-o locuinţă colectivă, salvatori au scos cinci corpuri, inclusiv ale unui număr de trei copii”, anunţă într-o postare pe Telegram serviciile de salvare. Armata ucraineană a publicat imagini cu faţada spartă a imobilului.

O gară din Zaporojie, plină de refugiați, a fost bombardată

Oraşul ucrainean Zaporojie – cruţat în mare parte de ofensiva rusă şi care este refugiul ucrainenilor care fug din oraşul asediat Mariupol, a fost vizat miercuri de atacuri vizând una dintre gări, anunţă autorităţile locale, relatează AFP.

„Instalaţii civile de la Zaporojie au fost bombardate pentru prima oară”, anunţă într-o postare pe Telegram guvernatorul regional Oleksandr Staruh. „Proiectile au căzut în zona Gării Zaporojie 2. Potrivit primelor date, nimeni nu a fost ucis”, anunţă el, precizând că un proiectil a căzut în grădina botanică.

Zaporojie este destinaţia culoarului umanitar pe care fug sute de mii de locuitori ai oraşului portuar Mariupol, asediat de forţe ruse. Acest oraş se află în apropierea unei centrale nucleare – bombardată la 4 martie şi ocupată de către ruşi. Populaţia din Zaporojie duce lipsă de apă şi hrană şi se ascunde în pivniţe de mai multe zile. În urma unei serii de eşecuri, în lipsa unui armistiţiu ruso-ucrainean, evacuări de la Mariupol s-au accelerat marţi. Preşedinţia ucraineană a anunţat că aproximativ 20.000 de persoane au părăsit Mariupolul.

Oraşul Mariupol, situat la 55 km de frontiera cu Rusia şi la 85 km de fieful separatist prorus Doneţk, este cel mai mare oraş care se mai află pe mâna forţelor ucrainene în Donbas, unde se află regiunile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, recunoscute de Moscova înaintea invaziei Ucrainei. O cucerire de către Rusia a Mariupolului, care avea înainte de război 450.000 de locuitori şi care se află pe malul Mării Azov, ar reprezenta o cotitură importantă în invazia rusă a Ucrainei. Ea ar permite o joncţiune între forţe ruse care au intrat în Ucraina din Crimeea anexată şi care au cucerit deja porturile Berdiansk şi Herson, şi trupe separatiste proruse din Donbas. Pe de altă parte, explozii puternice s-au auzit miercuri dimineaţa la Kiev, urmate de coloane de fum negru, a constatat AFP, în contextul în care armata rusă şi-a intensificat în ultimele zile tirul împotriva oraşelor ucrainene.

Cel puţin trei explozii puternice au răsunat, către ora locală 7.00 (şi ora României) în vestul Kievului, vizat deja marţi şi în care s-a impus o interdicţie de circulaţie de 35 de ore, până joi dimineaţa. O serie de coloane de fum aufost observate pe cerul Kievului, la fel ca marţi, când mai multe atacuri ruse au atins imobile locuite. Alte explozii au fost auzite miercuri dimineaţa. Niciun bilanţ sau precizări nu au fost oferite imediat de către autorităţile locale. Presa nu este autorizată să circule în capitala ucraineană pe timpul interdicţiei de circulaţie.

Cel puţin patru persoane au fost ucise, iar alte 40 au fost salvate marţi dintr-un bloc, în cartierul Sviatoşin, în vestul Kievului, într-un atac rus care a cauzat un incendiu, potrivit autorităţilor locale. Cel puţin alte două atacuri s-au soldat cu numeroşi răniţi la Kiev.

Armata rusă şi-a intensificat în ultimele zile tirurile, la trei săptămâni după ce a invadat Ucraina, vizând oraşele Harkov (nord), periferia Kievului, Mariupolul (sud), dar şi vestul ţării.

Precizie rusească: Două treimi din cele aproape 1.000 de rachete lansate de Rusia au lovit clădiri civile

Autorităţile ucrainene au denunţat miercuri că două treimi dintre rachetele lansate de trupele ruse în cursul invaziei din Ucraina au lovit clădiri civile, lăsând să se înţeleagă că acest lucru nu se datorează neapărat calculelor greşite ale armatei ruse, potrivit EFE. Marţi seara, forţele ruse au lansat „rachete din bombardiere strategice şi rachete balistice Iskander deasupra Ucrainei. Ca rezultat, multe ţinte civile au fost avariate, ceea ce, din păcate, a devenit semnul distinctiv al armatei ruse, considerată ‘a doua cea mai puternică armată din lume'”, a declarat consilierul prezidenţial Oleksii Arestovici într-o conferinţă de presă, potrivit Ukrinform.

Forţele ucrainene, potrivit acestuia, au doborât „cel puţin trei avioane, un elicopter şi au interceptat mai multe rachete de croazieră” ruseşti, împotriva cărora forţele ucrainene au răspuns prin lansări de rachete. „Propaganda de la Moscova susţine că armata rusă acţionează cu precizie chirurgicală, dar două treimi dintre rachete au lovit ţinte civile şi, aparent, acest lucru se face în mod deliberat”, a spus Arestovici.

Conform estimărilor Pentagonului, armata rusă a lansat „peste 900 de rachete de diferite tipuri şi dimensiuni” de la începutul invaziei în Ucraina, la 24 februarie, şi până luni, a indicat marţi un responsabil al Ministerului american al Apărării, menţionând că tirurile cu rază lungă de acţiune s-au intensificat recent asupra oraşelor Mariupol, Kiev, Harkov, Cernigov, precum şi asupra altor centre urbane.

„Ceea ce vedem pe teren este un efort militar continuu de a îngenunchea aceste localităţi şi acest lucru se face acum tot mai violent, recurgându-se la tiruri de la mare distanţă, din ce în ce mai nediscriminatorii, dacă ne uităm la obiectivele lovite”, a afirmat oficialul citat, sub rezerva anonimatului.

La rândul său, Statul Major al forţelor armate ucrainene a dat publicităţii miercuri un nou bilanţ al confruntărilor, indicând pe pagina sa de Facebook că armata rusă a pierdut 13.800 de soldaţi, 430 de tancuri, 1.375 de vehicule blindate, 190 de sisteme de artilerie, 70 lansatoare de rachete, 43 de unităţi de apărare aeriană, 84 de avioane, 108 elicoptere, 819 vehicule şi trei nave, 60 de camioane cisternă şi 11 drone. Dar aceste cifre trebuie privite cu prudenţă, apreciază unii experţi, precizând că, pe timp de război, fiecare parte beligerantă exagerează pierderile provocate adversarului pentru demoralizarea acestuia.

Cum au reușit rușii să ocolească radarele si sistemele ucrainene anti-rachetă

Temutele sisteme de rachete balistice rusești Iskander folosesc o muniție surprinzătoare în Ucraina: momeli care să eludeze radarele și păcălească rachetele ghidate cu infraroșu, scrie The New York Times. Dispozitivele au o lungime de aproximativ 33 de centimetri, forma unei săgeți și o coadă portocalie, potrivit unui oficial american din serviciile de informații. Potrivit acestuia, ele sunt dispersate de rachetele balistice cu rază scurtă Iskander lansate de forțele armate rusești asupra Ucrainei.

Fiecare dintre dispozitive este dotat cu o componentă electronică ce produce semnale radio care să blocheze sau deruteze radarele inamice care încearcă să depisteze rachetele Iskander și conține o sursă de căldură care să atragă rachetele îndreptate împotriva lor.

momeala racheta iskander

Imagini cu dispozitivele de momeală au început să fie distribuite pe platformele social media în urmă cu două săptămâni, scopul lor lăsându-i perplecși pe numeroși specialiști și analiști din domeniul apărării și informațiilor.

Richard Stevens, un fost militar din armata Marii Britanii, a declarat însă pentru Insider că acestea seamănă cu dispozitivele folosite în perioada Războiului Rece pentru a proteja rachetele balistice de sistemele antirachetă dar că „nimeni nu a avut ocazia să vadă așa ceva în ultimii 10-15 ani”.

Ce sunt rachetele Iskander folosite de Rusia

Iskander este un sistem mobil de rachete balistice cu rază scurtă ce poate lovi ținte aflate la o distanță de până la 500 de kilometri. Folosind un lansator TEL și vehicule de susținere, sistemul poate lansa și rachete de croazieră. Forțele armate ruse au folosit pentru prima dată rachetele Iskander în invazia Georgiei din 2008. Kremlinul a trimis de asemenea o unitate și în Siria în 2016 dar ea nu a fost folosită. De asemenea, Rusia a trimis cu regularitate sisteme Iskander în enclava Kaliningrad, de unde pot lovi forțe NATO din Polonia și statele baltice, dar și Finlanda sau Suedia, pe care le-a amenințat vineri cu „consecințe militare grave” dacă vor încerca să se alăture Alianței Nord-Atlantice.

Stadiile inițiale ale invaziei rusești din Ucraina au inclus bombardamente strategice ale unor ținte ucrainene cu rachete de croazieră și rachete Iskander. Astfel de sisteme au fost transferate de Rusia în Belarus ca parte a „exercițiilor militare comune” anunțate de Moscova și Minsk înainte de atacarea Ucrainei.

Rapoartele sugerează că, până pe 1 martie, Rusia a lansat până la 320 de rachete asupra Ucrainei, majoritatea fiind rachete balistice cu rază scurtă Iskander – făcând din atac cel mai mare și intens bombardament cu rachete cu rază scurtă ce a avut loc vreodată între două state.

Primarul și viceprimarul unui oraș din Ucraina au fost răpiți

Primarul și viceprimarul orașului port Skadovsk ar fi fost răpiți miercuri, au anunțat reprezentanții Ministerului de Externe din Ucraina. Primarul Oleksandr Yakovlyev și viceprimarul Yurii Palyukh ar fi fost răpiți miercuri, susține ministerul ucrainean, potrivit Sky News. Skadovsk este un oraș port la Marea Neagră din regiunea Herson.

Nu este prima dată când se anunță că oficiali ucraineni au fost răpiți. Din momentul începerii războiului, Yevheniy Matvieyev, primarul orașului Dniprorudne, și Ivan Fedorov, primarul din Melitopol, ar fi fost răpiți.

În prezent, Rusia controlează întreaga regiune Herson.

Primarul orașului Melitopol, reținut vineri de ruși, a fost eliberat

Primarul orașului Melitopol, care a fost reținut săptămâna trecută de militari ruși, este acum liber, transmite Sky News.

„Primarul Melitopolului, Ivan Fedorov, a fost eliberat din captivitatea rusă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Andriy Yermak, într-o postare online.

Ucraina a transmis că Fedorov a fost răpit de forțele ruse vinerea trecută. Imaginile surprise de camerele de supraveghere l-au arătat că era scos din primărie, aparent înconjurat de soldați ruși. Deși declarația a folosit cuvântul eliberat, rămâne neclar modul în care acesta a ajuns din nou în libertate – cu o serie de alte rapoarte care indică că a fost salvat de forțele ucrainene.

Se spune că Ivan Fedorov a fost eliberat într-o „operație specială” de către forțele ucrainene. În orice caz, acum au apărut filmări care îl arată pe Volodimir Zelenski vorbind cu el la telefon.

Nu le abandonăm pe ale noastre”, îi spune domnul Zelenskyy.

Deși Sky News nu a verificat această traducere, președinte ucrainean îi spune zâmbind lui Fedorov că poate avea „doar o zi liberă”.

Acuzații grave la adresa Rusiei: Angajații de la Cernobîl sunt ținuți captivi ca în lagăre de concentrare

La Slavutici, mic oraş ucrainean unde locuiesc angajaţii centralei nucleare de la Cernobîl, circa 50 de persoane – bărbaţi, femei şi copii – au ieşit duminică să protesteze. „Ucraina nu are nevoie de un al doilea Cernobîl”,Salvaţi-ne rudele!”, scandau ei. Pentru că, după ce situl nuclear a fost preluat de armata rusă, pe 24 februarie, chiar în primele momente de război, în jur de o sută de tehnicieni, care ar fi trebuit să-şi încheie serviciul noaptea, nu au fost autorizaţi să se întoarcă acasă, relatează miercuri AFP.

Tura de zi nu a putut să-i înlocuiască pe cei ţinuţi ostatici în munca de la centrală, potrivit mărturiilor unor rude, făcute sub acoperirea anonimatului pentru agenţia de presă franceză. Astfel, în condiţii sanitare degradate, captivii de la Cernobîl încearcă de trei săptămâni să asigure mentenanţa sitului, acum inactiv, care a cunoscut pe 26 aprilie 1986 cea mai gravă catastrofă nucleară din istoria omenirii. Să asigure mentenanţa, înconjuraţi de arme şi militari ruşi, povestesc apropiaţi al lor. „Băieţii noştri nu sunt doar ostatici, ci prizonieri ai unui lagăr de concentrare rus”, a denunţat o femeie cu faţa gravă în timpul manifestaţiei de la Slavutici, filmată de o televiziune locală.

Anturajul lor povesteşte nu doar despre viaţa lor zilnică, ci şi despre riscurile pe care această situaţie le comportă pentru o centrală cu o securitate, potrivit loc, puternic compromisă. „Fizic şi moral, ei sunt extenuaţi”, spune soţia unui tehnician. „Ei se gândesc că nimeni nu se mai interesează de ei, nici guvernul rus, nici guvernul ucrainean”, a adăugat ea. Ei primesc câte două mese pe zi, compuse din „porţii mici, prost gătite, pot face duş, însă fără săpun şi fără şampon”, nu au acces la niciun medicament şi dorm „pe jos, sub birouri sau pe scaune”.

Într-un comunicat emis marţi, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi-a exprimat îngrijorarea pentru aceşti angajaţi care trăiesc „într-un stres enorm şi fără odihna necesară„, ceea ce „pune în pericol”, potrivit AIEA, unul dintre „pilonii” securităţii nucleare, acela ca personalul „să poată lua decizii fără presiune indusă”. Cu atât mai mult cu cât angajaţii simt că sunt „în prima linie dacă se produce un accident”, o eventualitate deloc de neglijat, în condiţiile în care liniile care aprovizionează Cernobîlul cu electricitate au fost tăiate timp de mai multe zile săptămâna trecută, a explicat o ingineră de la Cernobîl pentru AFP. Potrivit acesteia, piscina de stocare a deşeurilor nucleare este „în supracapacitate de 40%” şi toate „bazinele de siguranţă sunt pline”, ceea ce „contravine regulilor de securitate nucleară” internaţionale în caz de accident, şi-a exprimat ea profunda îngrijorare.

Însă, pe 9 martie, AIEA a dat asigurări că, dată fiind perioada care s-a scurs după accidentul din 1986, „încărcătura termică a piscinei şi volumul de apă de răcire sunt suficiente pentru a asigura o evacuare eficientă a căldurii fără electricitate”.

Reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat în 1986, cauzând cea mai gravă catastrofă nucleară civilă din istorie. În prezent reactorul este acoperit cu un sarcofag dublu, unul construit de sovietici şi deja avariat, altul, mai modern, inaugurat în 2019. Celelalte trei reactoare ale centralei au fost închise progresiv după catastrofă, ultimul în anul 2000. Însă un sistem de alimentare cu energie electrică este în continuare necesar pentru a răci cele 20.000 de ansambluri de combustibil stocaţi în piscina sitului.

Propagandă nebunească de la Moscova: ucrainenii vând organele soldaților răniți grav

Războiul din Ucraina se duce și informațional, fiecare parte încercând să lase impresia că este „forța binelui”. Rușii acuză ucrainenii că fac trafic de organe de la soldați, o informație extrem de greu de crezut, dar care este rostogolită cu toate forțele de Moscova.

Președintele Partidului Comunist din Rusia, Gennady Zyuganov, susține că ucrainenii prelevează organele soldaților răniți foarte grav sau care au fost uciși de curând și apoi le vând mai departe. Informația este una destul de greu de crezut și numai pentru faptul că prelevarea de organe pe front s-ar putea face în condiții extrem de dificile, iar ulterior transportul special nu poate fi asigurat în condiții de război.

Ucraina anunță dezastrul armatei ruse – Rusia ar fi pierdut 40% din forţele de invazie

Cartierul general al armatei ucrainene a afirmat miercuri că Rusia a pierdut până la 40% din forţele de invazie, transmite dpa. Unităţi ruse fie au fost nimicite, fie şi-au pierdut capacitatea de luptă, arată un ordin de zi, fără a preciza alte cifre. Agenţia dpa nu a reuşit să verifice informaţiile în mod independent.

În Ucraina, cea mai gravă situaţie este în continuare cea din zona oraşului-port Mariupol de la Marea Azov, unde militarii ruşi încearcă să instaleze o blocadă dinspre periferiile de vest şi de est. Comunicatul ucrainean afirmă că ruşii suferă „pierderi grele” în zonă.

Autorităţile ucrainene afirmă că marţi au reuşit să se refugieze în zone sigure circa 20.000 de locuitori din Mariupol şi 30.000 de civili în total din zonele ameninţate. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că trupele ruse blochează în continuare ajutoarele umanitare trimise către Mariupol. În regiunea Odesa, nave militare ruseşti bombardează coasta, însă potrivit ministrului de interne ucrainean Anton Gheraşcenko nu a avut loc nicio încercare de debarcare.

Negocierile ruso-ucrainene urmau să se reia miercuri. Zelenski a apreciat că cererile încep să fie mai realiste, dar a avertizat că va mai dura până când partea ucraineană va fi satisfăcută de rezultatele tratativelor. Marţi, prim-miniştrii polonez, ceh şi sloven au făcut împreună o vizită la Kiev, ca un gest de solidaritate cu Ucraina, şi l-au asigurat pe Zelenski de sprijinul lor.

Marea problemă a lui Putin: Forțele armate ruse au nevoie de oameni și provizii, se apelează la militari din Siberia și Pacific

Putin are o problemă. Invazia sa din Ucraina, intenționată ca o operațiune de câteva zile, se apropie acum de a treia săptămână și devine o baie de sânge. Atacurile din toată țara sunt blocate pe fondul previziunilor că Rusia se va lupta în curând să păstreze teritoriul pe care l-a ocupat – cu atât mai puțin să captureze noi teritorii. Pe scurt: are nevoie de mai mulți militari pentru ca mașinăria de război să funcționeze, se arată într-o analiză publicată de Daily Mail. Dar unde să le găsesc acești militari? America estimează că Rusia a angajat între jumătate și trei sferturi din totalul forțelor sale terestre în Ucraina și toți sunt deja implicați în lupte. Unele unități „de rezervă” vor fi implicate în misiuni active în altă parte, în timp ce altele sunt destinate apărării teritoriale – lăsând țara vulnerabilă la orice atac dacă sunt trimise în străinătate.

Această enigmă a forțat Kremlinul să se îndrepte departe de primele linii în căutarea militarilor, potrivit Ministerului Apărării britanic, care spune că acum se aduc întăriri din locuri îndepărtate, precum Siberia de Est, Flota Pacificului și Armenia. Aceste trupe se adaugă luptătorilor sirieni și mercenarilor – sute de membri ai grupului Wagner – care au fost deja implicați în luptă.

Marea Britanie crede că astfel de întăriri vor fi probabil folosite pentru a menține teritoriul ucrainean deja capturat de Rusia, ceea ce ar elibera apoi unități obișnuite pentru noi atacuri – aproape sigur vizând orașe importante precum Kiev, Harkov, Odesa și Cernihiv. Un alt obiectiv ar fi probabil încercuirea unui număr mare de forțe ucrainene în Donbass, răspândite de-a lungul vechii linii de front cu grupuri rebele susținute de ruși. Dar nu este clar dacă aceste întăriri vor fi eficiente. Ar putea dura săptămâni pentru ca unele unități să ajungă pe front, în timp ce mercenarii sirieni sunt probabil slab pregătiți și neobișnuiți cu terenul și clima din Europa de Est. Între timp, Ucraina susține că îi contraatacă cu succes pe oamenii lui Putin și „schimbă radical” câmpul de luptă.

content-image

Există, de asemenea, temeri că Rusia ar putea folosi recrutarea în masă pentru a inversa soarta bătăliei în favoarea sa. Astfel de temeri au stârnit zvonuri în urmă cu două săptămâni că Putin era pe cale să declare legea marțială pentru a împiedica bărbații să părăsească țara înainte de a-i pune în serviciul militar în Ucraina. Liderul rus a negat ulterior orice astfel de planuri, spunând că nu erau trimiși pe front recruți – deși la scurt timp după aceea, armata a fost nevoită să admită contrariul. În timp ce recrutarea în masă pare puțin probabilă, recruții obișnuiți ar putea fi încă folosiți.

Ben Hodges, un general pensionar al SUA, care scrie pentru Centrul pentru Analiza Politicii Europene, subliniază că următoarea rundă de recrutare este programată pe 1 aprilie, când aproximativ 130.000 de tineri vor fi introduși în forțele armate. De asemenea, Rusia a schimbat regulile de recrutare pentru a face încorporarea mai greu de refuzat. Estimările exacte ale victimelor rușilor din prima linie sunt aproape imposibil de găsit. Ucraina spune că 13.800 de bărbați au fost uciși, în timp ce SUA și Europa au scăzut cifra – până la 6.000. Moscova însăși a recunoscut doar 500 de victime, o cifră pe care nu a actualizat-o de săptămâni întregi.

Presupunând că de trei ori mai mulți au fost răniți, capturați sau abandonați – pe baza tendințelor istorice -, asta ar putea însemna că între 24.000 și 55.200 de soldați ruși sunt în afara acțiunii. Sau, altfel spus, între o cincime și o treime din totalul de 150.000 de militari pe care Putin i-a adunat înainte de a ataca. Acest lucru i-a determinat pe unii să prezică că invazia lui Putin ar putea fi în curând consumată. Ieri, surse ale apărării din Marea Britanie au declarat că „punctul culminant” pentru armata rusă este probabil să vină în următoarele 14 zile – adică punctul în care puterea forțelor ucrainene va depăși puterea atacatorilor.

Rusia ar risca să piardă teritoriu din cauza contraatacurilor ucrainene cu semne de fisuri care apar deja. În weekend, Ucraina a declarat că a atacat cu succes orașul Volnovakha, la nord de Mariupol, luptele fiind în desfășurare acolo marți. Vestea atacului a venit chiar înainte ca civilii să înceapă să evacueze cu succes orașul, fiind opriți de atacurile rusești cu mai mult de o săptămână înainte. Aproximativ 2.500 au reușit să fugă în 160 de vehicule luni, înainte ca alți 25.000 să fugă în 2.000 de vehicule ieri. Deși Ucraina nu și-a corelat atacul cu evacuările, însuși faptul că acestea merg înainte sugerează că orașul – deși încă înconjurat de forțele ruse – nu mai este pe deplin asediat.

Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui Volodymyr Zelensky, a postat miercuri dimineață, de asemenea, pe Twitter că Ucraina contraataca în „mai multe zone operaționale”, despre care a spus că „schimbă radical pozițiile părților” – fără a oferi alte detalii.

Serviciile secrete americane prezintă o imagine similară cu cea a britanicilor, deși au fost mai precaute. O actualizare de marți seara a recunoscut că progresele rusești sunt aproape de stagnare și au arătat că SUA au văzut „indicii” că Kremlinul știe că va fi nevoie de mai mulți oameni. Rusia ar putea crede că are nevoie de mai multe trupe și provizii decât are la îndemână în țară și ia în considerare modalități de a aduce resurse, a spus oficialul, dar a adăugat că nu a existat nicio mișcare efectivă a trupelor de întărire în Rusia, care să intre în Ucraina. Potrivit oficialului, forțele terestre rusești se află încă la aproximativ 9-12 mile nord-vest de Kiev și 12-19 mile est de oraș, care este din ce în ce mai afectat de lovituri cu rază lungă de acțiune. Oficialul a spus că trupele ucrainene continuă să opună rezistență fermă în Harkov și în alte zone.

Cel puțin o parte din proviziile de care Rusia are nevoie este probabil să provină din China, au avertizat SUA, dezvăluind săptămâna aceasta că Moscova a contactat Beijing pentru ajutor și că Beijingul „deja a decis” să ofere ajutor – deși acesta va fi limitat. Pentagonul a spus că Rusia a cerut pachete de rații pentru a-și hrăni trupele, dronele, vehiculele blindate, vehiculele logistice și echipamentele de informații. Între timp, estimările privind pierderile ucrainene sunt și mai greu de găsit. Președintele Zelensky a recunoscut că 1.300 de soldați au fost uciși, deși bilanțul real este probabil mult mai mare. Pierderile vor fi probabil cele mai mari în sudul Ucrainei, unde armata rusă a capturat cel mai mult teritoriu.

Fără a cunoaște dimensiunea forței ucrainene – care a început cu în jur de 250.000 de militari – este greu de știut cât mai poate rezista țara sau care este capacitatea sa de a contraataca. Cu siguranță, Kievul se confruntă și cu probleme de forță de luptă. Acest lucru este clar din apelul lui Zelensky la luptătorii de peste mări să se alăture legiunii străine ucrainene, rugând ca oricine cu experiență militară să se înscrie și să lupte – cu promisiunea cetățeniei la sfârșit.

Ucraina susține că aproximativ 20.000 de oameni și-au manifestat interesul, iar luptătorii străini sunt deja cunoscuti că sunt pe linia frontului, în timp ce alții se antrenează pentru război în baze din vestul țării – dintre care una a fost lovită de rachete în weekend. Printre aceștia se numără soldați din SUA, Marea Britanie, Canada, Israel, Polonia și Croația. Zelensky a chemat, de asemenea, întregul corp al rezerviștilor Ucrainei – estimați la aproximativ 220.000 de bărbați – și a pus în aplicare legi care împiedică orice bărbat cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani să părăsească țara în cazul în care trebuie să fie recrutat în armată. De asemenea, Ucraina a cerut Occidentului să trimită mai multe echipamente – în special avioane de luptă. Planul ca Polonia să-și doneze întreaga flotă de MiG forțelor Kievului și să le înlocuiască cu F-16 a căzut pe fondul temerilor că ar putea determina Rusia să escaladeze conflictul, spre frustrarea ucrainenilor.

Kievul a cerut, de asemenea, mai multe drone armate, rachete antinavă, echipamente electronice de bruiaj și rachete sol-aer care pot lovi avioanele și rachetele la altitudine mare pentru a ajuta la protejarea împotriva bombardamentelor rusești care vizează tot mai mult orașele.

Pe măsură ce ambele părți se confruntă spre un impas militar, s-au dezvoltat discuții despre „progres semnificativ” în discuțiile de pace – consilierii lui Zelensky spunând că un acord pentru a pune capăt luptei ar putea fi încheiat în câteva săptămâni. Zelensky a spus miercuri că discuțiile de pace cu Rusia sună „mai realist”, dar este nevoie de mai mult timp pentru ca orice acord să fie în interesul Ucrainei.

Zelensky a făcut declarația de dimineață după ce echipa sa a declarat că un acord de pace care va pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei va fi încheiat cu Vladimir Putin în decurs de una sau două săptămâni, deoarece forțele ruse vor rămâne fără trupe și provizii noi până atunci.

Soldații ruși mor pe capete: Cel mai recent bilanț anunțat de ucraineni

Oficialii ucraineni au actualizat pierderile armatei ruse în războiul din Ucraina. Potrivit acestora, numărul deceselor este în creștere, iar armata lui Vladimir Putin înregistrează pierderi din ce în ce mai mari la capitolul echipamente militare. Potrivit oficialilor ucraineni, în jur de 13.800 de militari ruși au murit în timpul conflictului. Este o cifră care nu a fost confirmată și din alte surse. De asemenea, Forțele Armate ale Ucrainei indică o creștere importantă a pierderilor de echipament militar în tabăra rusă. Partea ucraineană susține că pe lista cu pierderi ale rușilor sunt 84 de avioane, 108 elicoptere, 430 de tancuri, 1.375 de mașini blindate, 190 de sisteme de artilerie, 60 de rezervoare de combustibil, 2 ambarcațiuni și 819 vehicule. Pierderile au fost înregistrate în perioada 24 februarie- 16 martie.

SUA: Generalii ruși sunt în criză de timp, muniție și forță de muncă

În următoarele 10 zile se va devide soarta războiului din Ucraina, potrivit generalului american în retragere Ben Hodges. Scriind pentru Centre for European Policy Analysis, generalul-locotenent Ben Hodges a concluzionat că „rușii sunt în dificultate și ei știu acest lucru”, potrivit Sky News. „Generalii ruși sunt în criză de timp, muniție și forță de muncă”, a apreciat el.

Rușii se confruntă cu lipsa de muniție. Trecerea lor la războiul de uzură duce la creșterea ratelor de consum dincolo de ceea ce au planificat și de ceea ce pot susține”, a mai spus generalul în retragere. Generalul-locotenent Hodges a fost comandantul Armatei SUA în Europa între 2014-2017. El a fost extrem de bine văzut de colegii britanici și de alți colegi din NATO.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.