VIDEO Lupte grele în estul Ucrainei. Orașul Harkov este DISTRUS! Zelenski, din buncăr: „Dacă noi cădem, Rusia se va afla la fronterele unor state NATO!”

Orașele din prima linie Harkov, Sumy și Mariupol încă rezistă împotriva invaziei ruse. Harkovul a fost supus unui atac deosebit de puternic, mai ales în ultimele ore, pe fondul unor informații potrivit cărora parașutiștii se luptă în prezent cu soldații ucraineni la un spital militar regional, informează BBC. Armata rusă pare să fi cucerit centrul Hersonului, un oraș important din punct de vedere strategic la nord de peninsula Crimeea. Crimeea este deținută de Rusia de la anexare în 2014. Potrivit agenţiei de presă Ukrinform, în oraşul Herson, din sudul Ucrainei, tancurile ruseşti au tras asupra birourilor Serviciului de informaţii ucrainean SBU.

Anton Geraşcenko, consilier în cadrul Ministerului de Interne ucrainean, a evocat victime multiple în rândul civililor şi a spus că populaţia din Herson îşi apără oraşul folosind sticle incendiare. Conform presei locale, oraşul este încercuit de forţele inamice. Agenţia de presă UNIAN a informat că, în timpul confruntărilor, armata ucraineană a capturat şase tancuri ruseşti 5-80BWM.

Ministrul Apărării din Rusia, Serghei Șoigu, confirmă informațiile vehiculate pe rețelele de socializare și anunță faptul că rușii au preluat controlul asupra orașului Herson, din Ucraina. Orașul fusese înconjurat de importante trupe din cursul zilei de ieri.

Primarul orașului, Igor Kolyhav, a cerut guvernului central și organizațiilor umanitare să trimită de urgențe medicamente în oraș și mijloace de evacuare a răniților.

Capitala ucraineană Kiev a intrat marți sub focul de rachete, cu un memorial al Holocaustului și o clinică de maternitate lovite la câteva ore după ce armata rusă a avertizat cu privire la „lovituri de înaltă precizie” și le-a spus civililor din apropiere să fugă. Rachetele au scos și echipamentele de difuzare, stârnind temeri că Rusia încearcă să elimine infrastructura de comunicații a orașului, transmite CNN. ONU a spus că cel puțin 136 de persoane, inclusiv 13 copii, au fost ucise în Ucraina de la începutul invaziei, deși numărul adevărat este probabil mult mai mare. Ministerul de Interne al Ucrainei a raportat duminică cifre mai mari, spunând că 352 de civili au murit și 1.684 au fost răniți de la invazia rusă.

Harcov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, este una dintre principalele ținte ale Rusiei, iar aici atacul a fost cu adevărat dezlănțuit. În urma bombardamentelor, orașul este efectiv distrus, iar în urmă au rămas clădiri prăbușite, mașini arse și foarte multe pagube la nivel de infrastructură.

Armata ucraineană a anunţat că paraşutişti ruşi au aterizat la Harkov pentru a ocupa oraşul asediat. Potrivit armatei, atacul aerian a început exact în momentul în care sirenele de raid aerian s-au activat în Harkov şi în zona învecinată, relatează BBC. Mai mult decât atât, armata a mai menţionat că trupele ruse au atacat un spital militar regional, iar luptele sunt în desfăşurare. Harkov a fost în centrul mai multor atacuri violente lansate de ruşi în Ucraina pe parcursul ultimelor zile.

Marţi, o rachetă a lovit sediul administraţiei locale al Harkovului, al doilea oraş ca suprafaţă din Ucraina, în jurul orei 08:00, ora locală. Maşinile şi clădirile din proximitatea bombardamentului au fost avariate, iar peste 20 de persoane au fost rănite. Un alt bombardament a avut loc, în cursul zilei de marţi, într-unul dintre cartierele rezidenţiale din Harkov.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit atacul drept crimă de război. Cel puţin 17 persoane au fost ucise marţi la Harkov, iar alte zeci au fost rănite, potrivit Serviciului de Urgenţă al Ucrainei. Unii analişti au speculat că loviturile de artilerie asupra comunităţilor rezidenţiale ar putea fi un efort al Rusiei de a slăbi înverşunarea Ucrainei de a lupta, mai precizează sursa citată.

Dr. Maxim Vasiliev este medic chirurg la Spitalul de Urgenţă din Harkov. Oraşul a fost bombardat luni în zona centrală, a blocurilor de civili dar şi marţi dimineaţă, chiar în Piaţa Libertăţii, o rachetă lovind sediul clădirii administrative regionale, dar şi mai multe maşini aflate la acel moment în trafic. Medicul chirurg a povestit pentru News.ro cum face faţă unitatea sanitară în această perioadă dificilă. Deşi există multe săli de operaţie în spital, nu pot fi folosite toate în acelaşi timp pentru că nu sunt suficienţi anestezişti şi nici medicamente şi materiale sanitare.

„Lucrez la spitalul de urgenţă, situaţia este gravă, sunt mulţi pacienţi cu răni după atacul cu rachete, unii cu diferite răni provocate de armele de foc, foarte mulţi , situaţia este foarte gravă. Sunt chirurg. Primim cel mai mult pacienţi din rândul oamenilor din oraş, după atacul cu rachete şi bombe, de obicei într-o oră sau două avem foarte mulţi pacienţi care vin spre spital. Astăzi avem suficienţi medici dar nu ştiu ce va fi mâine. Unele lucruri se rezolvă cu ajutorul voluntarilor. De obicei, toate sălile de operaţie funcţionează. Avem astăzi de exemplu suficienţi medici, dar este pentru astăzi, nu ştiu ce va fi mâine pentru că situaţia se poate schimba, este foarte periculos să mergi prin oraş. Sunt probleme cu numărul asistenţilor, cu echipamentele medicale, medicamente, aceste probleme se mai rezolvă cu ajutorul voluntarilor, ei încearcă să ne ajute, de exemplu astăzi câţiva voluntari au venit la spital şi au adus medicamente şi alte materiale sanitare de care avem nevoie pentru operaţii, pentru tratamentul pacienţilor. Avem câteva blocuri de operaţii, de exemplu în cel aflat la primul etaj sunt 8 săli de operaţii, dar mai este un bloc de operaţii la etajul al 7-lea pentru operaţii din sfera neuro-chirurgiei, şi încă un bloc de operaţii la etajul 8. Dacă calculăm toate sălile de operaţii sunt mai mult 15 săli de operaţie. Nu putem opera simultan în toate sălile de operaţie, nu ai nevoie numai de spaţiu, ai nevoie de anestezişti, de asistente, şi de anestezie generală, ai nevoie de echipament special pentru anestezia generalşîă, aşa că nu putem opera simultan în toate sălile de operaţie. Avem numai un singur departament de neurochirurgie pentru copii, există posibilitatea să fie în spital şi copii. Noi în spital primim numai adulţi, avem numai un singur department de neurochirurgie pentru copii, este singurul department din spital destinat copiilor, dar sincer, există posibilitatea să fie în spital şi copii”, a explicat medicul.

Omul de dincolo de medic. Maxim spune că este foarte furios pentru tot ce se întâmplă şi că nu înţelege cum de s-a putut ajunge la o asemenea tragedie:

„Sunt furios, foarte furios legat de această situaţie pentru că….(oftează) nu pot găsi cuvinte să explic sau să înţeleg de ce s-a întâmplat asta. Nu pot să înţeleg gândurile celor care au decis să înceapă acest război. Nu există motive pentru acest război. Atacurile cu rachete asupra cetăţenilor sunt atât de periculoase şi sunt furios şi îmi este teamă şi mie de aceste atacuri, că nu este un sentiment prea plăcut să auzi explozii sau alte sunete care sunt în jurul tău, se simt ca şi cum sunt foarte, foarte aproape de tine.

„Deschizi fereastra şi vezi…nu pot să descriu în cuvinte ce lasă în urmă atacurile cu rachete”

„După aceea deschizi fereastra şi poţi să vezi, nu pot să descriu, ce lasă în urmă atacurile cu rachete. Este foarte periculos. Într-o casă de lângă casa mea este o altă casă şi acolo nu mai există ferestre din cauza atacurilor, deci, în două cuvinte sunt furios şi nu înţeleg de ce se întâmplă asta, nu văd niciun motiv pentru asta.

„O parte a medicilor au luat decizia să rămână la spital, iau masa şi dorm acolo, trăiesc acolo”

„Am putut să dorm puţin pentru că putem merge acasă să dormim. De exemplu, după ce -mi termin munca, pot merge acasă să mă odihnesc. O parte a medicilor însă a luat decizia să rămână la spital pentru o perioadă lungă de timp, pentru că, spun ei, este prea periculos să stea acasă. Ei iau masa şi dorm acolo, în spital, trăiesc acolo”, a spus doctorul.

Cel mai impresionant lucru pe care medicul Vasiliev l-a văzut în ultimele zile: atunci când în jur de 10-15 pacienţi răniţi de bombardament au ajuns simultan la spital:

„Cel mai mult m-a impresionat atunci când, în acelaşi timp, am primit la spital în jur de 10 – 15 pacienţi. Asta a fost cel mai impresionant, pacienţii aveau diferite răni, reale, asta a fost situaţia care m-a impresionat cel mai mult. Sincer, toate rănile ce duc la moartea pacienţilor sunt teribile. Din punctul meu de vedere de medic orice rană care duce la moarte e teribilă.”

„Am primit foarte mulţi pacienţi toată ziua şi toată noaptea”

„Am primit foarte mulţi pacienţi în spital şi nu numai în spitalul nostru, în toate spitalele care sunt în oraşul nostru au primit foarte mulţi toată ziua şi toată noaptea. Dar aici, în spital, am reuşit să-I salvăm pe cei mai mulţi dintre ei. Nu pe toţi, dar pe cei mai mulţi. Toate spitalele care au secţii de chirurgie sunt în jur de 12, nu am un număr exact, poate sunt mai multe”, a spus acesta.

Mobilizare exemplară a Serviciului de Ambulanţă din Harkov. Ambulanţele iau pacienţii sub atacul bombelor şi îi transportă la spitale

„Cei de la Serviciul de Ambulanţă, din punctul meu de vedere, chiar s-au descurcat bine, pentru că ei trebuie să ia pacienţi şi să-I transporte la spital sub căderea bombelor, merg sub bombardament şi după atac aduc pacienţii la spital, dar nu trebuie să uităm că în afară de aceste situaţii mai sunt şi alte probleme, care tin de chirurgie, sunt femei însărcinate, sunt probleme de sănătate precum apendicita sau alte afecţiuni, desigur, sunt mai puţine cazuri decât cele ale răniţilor, da rei trebuie să le acorde şi acestora ajutor medical, cred că s-au descurcat destul de bine în condiţiile date”, a precizat medicul.

Familia medicului, în pericol permanent. Oamenii nu sunt în siguranţă în oraş

„Nu pot să spun că suntem toţi în siguranţă acum în oraş, este imposibil să spunem că suntem în siguranţă când în fiecare zi eşti sub atacul bombelor şi al rachetelor. Nu ştiu ce se va întâmpla peste câteva ore, pe ce străzi vor fi atacuri, nu pot spune că suntem în siguranţă. Rudele mele stau cu mine în casă şi, când auzim alarma mergem undeva în oraş”, a explicat medicul chirurg care lucrează la Sptalul de Urgenţă din Harkov.

Ruşii au bombardat Memorialul Holocaustului din Kiev

Bombardamentele ruseşti asupra Kievului au lovit Memorialul Holocaustului Babîn Iar din capitala ucraineană, a declarat şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Yermak. Memorialul e situat în apropierea turnului de televiziune din Kiev, lovit şi el în cursul zilei de marţi, informează CNN.

„Încercarea lui Putin de a distorsiona şi de a se folosi de Holocaust pentru a-şi justifica invazia ilegală într-o ţară democrată şi suverană este absolut respingătoare. E simbolic faptul că a început atacul asupra Kievului prin bombardarea memorialului de la Babîn Iar, locul celui mai mare masacru comis de nazişti”, se arată într-un comunicat difuzat de Memorialul Holocaustului din Kiev. Reprezentanţii Memorialului au reamintit că oraşe precum Kiev, Harkov, Herson sau Mariupol au mai fost supuse bombardamentelor naziste în timpul celui De-al Doilea Război Mondial.

„Acum, ele ard sub loviturile armatei lui Putin, sub falsul şi scandalosul pretext al denazificării Ucrainei şi a poporului ucrainean”, se mai arată în comunicat.

Rabinul Şef al Ucrainei, Moshe Reuven, a condamnat atacul în care trei rachete au căzut în apropierea memorialului Babîn Iar, din Kiev.

„Aici se petrec crime de război”, a spus Moshe Reuven. „Armata rusă, care s-a luptat împotriva fasciştilor în 1941, bombardează acum civilii din Kiev, Harkov, Odesa”, a adăugat rabinul şef al Ucrainei. „Babîn Iar e un loc simbolic, unde se odihnesc 200.000 de vârstnici, femei şi copii nevinovaţi”.

Catastrofă culturală – Muzeul Ivankiv de la nord de Kiev şi colecţia sa de artă naivă tranformate în scrum

Muzeul de istorie locală din Ivankiv, aflat la 80 de kilometri nord-vest de capitala Kiev, a fost făcut scrum. Autorităţile sunt pesimiste în privinţa celor 25 de tablouri ale pictoriţei ucrainene Maria Prymachenko pe care le găzduia, potrivit Le Figaro. În a şasea zi a invaziei de către trupele ruse în Ucraina, emoţia i-a copleşit pe conservatorii şi amatorii de artă văzând imaginile din Ivankiv, aflat pe drumul către frontieră şi Kiev. Situat la 80 de kilometri nord-vest de Kiev, muzeul local, înfiinţat în 1981 şi recent renovat, a fost incendiat de trupele ruse.

Informaţia a fost confirmată de Muzeul de istorie naturală din Virginia, datorită imaginilor satelitare din laboratorul său care „supraveghează siturile patrimoniului cultural aflat în pericol”, precizează The New York Times.

Cele mai mari îngrijorări se referă la soarta lucrărilor expuse în această instituţie.

„Ca urmare a invaziei, în jur de 25 de opere ale excepţionalei artiste Maria Prymachenko au fost arse”, a declarat un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, într-un comunicat publicat pe Twitter chiar în seara incendiului. Acesta a elogiat-o pe artistă, pe care o consideră creatoare de „capodopere renumite la nivel mondial”.

Reprezentantă a artei naive, Maria Prymachenko (1908-1997) a fost o artistă autodidactă apreciată în ţara sa şi în străinătate. De-a lungul carierei sale, ea a lucrat pe diferite suporturi, pânze, broderii şi ceramici în culori vii, inspirându-se din artele populare locale pentru a recompune o operă personală. Ea reprezenta animale şi alte bestii fantastice precum cai inaripaţi sau pui cu două capete. Marcată de folclorul ucrainean, opera ei a fost apreciată de Pablo Picasso şi recompensată cu premiul naţional „Taras Şevcenko”, cea mai înaltă distincţie artistică a ţării. În 1960, artista a primit Ordinul sovietic al Insignei de Onoare.

Distrugerea muzeului a stârnit reacţii. Începând cu ministrul ucrainean al Culturii, care a anunţat că a făcut o cerere către Unesco de revocare a calităţii de membru al organizaţiei Rusiei. „Pierderea este incomensurabilă”, a scris Oksana Lyniv, dirijor din vestul ţării, care vara trecută a devenit prima femeie care a dirijat o operă la festivalul german de la Bayreuth. „Neavând cultură proprie, ei distrug toată moştenirea altor naţiuni”, a criticat Emine Dhzeppar pe contul său de Twitter.

„O catastrofă culturală în curs”

„Printre numeroasele atrocităţi comise în Ucraina în ultimele ziel, forţele ruse au început să distrugă patrimoniul cultural ucrainean”, a spus James Cuno pentru Los Angeles Times, directorul Muzeului J. Paul Getty Trust, situat la Los Angeles. O adevărată „catastrofă culturală este în curs”, potrivit profesorilor universitari americani, aminteşte ziarul.

„În Ucraina, milioane de opere de artă şi de monumente sunt în pericol, inclusiv monumente reprezentând secole de istorie, din perioada bizantină până la cea barocă, precum şi situri ale patrimoniului mondial al UNESCO”, a continuat James Cuno, înainte de a concluziona: „Moştenirea culturală materială a lumii este patrimoniul nostru comun, identitatea şi inspiraţia întregii umanităţi. Patrimoniul cultural are puterea de a ne uni şi este esenţial pentru asigurarea păcii. Este prea adesea ţintă în război, un alt fel de a distruge şi de a şterge memoria unei societăţi”.

Zelenski, interviu din buncăr: Este foarte grav, nu sunt într-un film! Ucraina este inima Europei

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acordat un interviu pentru CNN direct dintr-un buncăr. Zelenski nu se arată prea încrezător în negocierile cu Rusia și arată că Ucraina este simbolul întregii lumi în lupta pentru libertate și democrație.

„Ei au decis să înceapă să vorbească despre această situația și eu am cerut, în primul rând, ca toată lumea să se oprească. ‘Nu mai luptați, întoarceți-vă până în punctul de unde a început (invazia) acum cinci, șase zile în urmă. Cred că sunt lucruri pe care le puteți face și că acest moment foarte important. Dacă veți face asta și dacă partea (rusă) este pregătită, înseamnă că ei sunt pregătiți pentru pace’. Dacă nu sunt pregătiți, înseamnă că doar ne pierdem timpul.”, a spus Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru CNN.

„Este foarte grav… nu sunt într-un film”, a declarat Zelenski, un fost actor de comedie, pentru CNN. „Nu sunt iconic, cred că Ucraina este iconică… Ucraina este inima Europei, iar acum cred că Europa vede că Ucraina este ceva special pentru această lume. De aceea, lumea nu poate pierde acest ceva special”, a mai spus preşedintele Ucrainei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se declară, într-un interviu acordat Reuters, „foarte recunoascător” omologului său american Joe Biden şi liderilor ONU, însă apreciază că aceştia nu l-au „auzit”.

„Este important să se ştie că, dacă Ucraina cade, toate aceste trupe se vor afla la frontiere ale unor membri NATO, ale Lituaniei, Poloniei”, declară Zelenski. „Şi va exista aceeaşi problemă acolo şi va avea loc o a doua serie de teste, pentru că vor exista, de asemenea, provocări”, avertizează Zelenski.

Înalt oficial ucrainean spune că armata este depășită de aviația rusă

Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a declarat marți la CNN că forțele aeriene ale țării încearcă să lovească coloanele militare ruse care se îndreaptă spre orașele ucrainene, însă rușii au superioritate aeriană.

„Folosim forțele noastre aeriene pentru a distruge coloanele care se îndreaptă spre orașele noastre”, a spus Kuleba. „Problema este că Rusia domină cerul. Piloții noștri se luptă acerb, dar avem pierderi”, a adăugat acesta.

Oficialul ucrainean a explicat că acesta este motivul pentru care Kievul cere ajutorul NATO pentru a trmite forțe de apărare aeriană.

„Luptăm în aer, dar Rusia are mai multe avioane decât noi”, a precizat Kuleba.

Ucraina anunță că armata rusă a intrat în Herson

Forţele ruse au intrat în oraşul Herson din sudul Ucrainei, dar autorităţile ucrainene controlează în continuare clădirea administraţiei municipale, a declarat marţi la televiziune un consilier în cadrul Ministerului de Interne ucrainean, Vadim Denisenko, potrivit Reuters. De la Kiev, leagănul istoric al civilizaţiei slave, la portul stategic Mariupol de la Marea Azov, ofensiva rusă s-a concentrat în special asupra a cinci oraşe din Ucraina începând de joi, informează AFP.

Kiev

Leagăn al ortodoxiei slavilor estici şi celebru pentru frumuseţea bisericilor sale cu cupole aurite, oraşul Kiev, situat pe malurile fluviului Nipru în nordul ţării, are o populaţie de aproape 2,9 milioane de locuitori. De-a lungul secolelor, capitala ucraineană, care a sărbătorit în 2001 împlinirea a 1.500 de ani de existenţă, s-a înzestrat cu veritabile perle arhitecturale, dintre care cele mai cunoscute sunt mănăstirea Lavra Percevska şi catedrala Sfânta Sofia, ambele datând din secolul al XI-lea şi înscrise pe lista patrimoniului UNESCO. În total, în Kiev se află 85 de biserici şi 17 mănăstiri, cele mai multe dintre ele fiind ortodoxe. Înaintea ofensivei ruse, Kievul redevenise un mare oraş european, cu bulevarde comerciale animate. Vasta Piaţă a Independenţei, denumită şi „Maidan”, a devenit simbolul mişcărilor contestatare în timpul Revoluţiei Portocalii din 2004, înainte de a constitui în 2014 epicentrul mitingurilor pro-europene. Unele personalităţi locale militează pentru redenumirea capitalei prin atribuirea numelui său ucrainean Kyiv, întrucât „Kiev” este asociat cu rusificarea Ucrainei.

Harkov

Harkov, al cărui centru a fost lovit de un bombardament rus marţi, este al doilea oraş ca mărime din Ucraina şi are o populaţie estimată la 1,4 milioane de locuitori, conform unor statistici publicate de ONU în 2018. Situat în estul ţării, în proximitatea graniţei ruse, acest oraş, în mare parte rusofon, este vizat de forţele ruse de la începutul asaltului lansat pe 24 februarie. Oraş universitar şi industrial, presărat cu spaţii verzi, Harkov a fost, înaintea Kievului, prima capitală a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene şi, totodată, ţinta unor distrugeri masive în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Din 2014, oraşul găzduieşte sute de mii de persoane strămutate în urma luptelor pe care separatiştii pro-ruşi şi autorităţile de la Kiev le poartă în regiunea Donbas.

Mariupol

Oraş industrial strategic din sud-estul Ucrainei, Mariupol este principalul port ucrainean la Marea Azov, în regiunea Doneţk. La fel ca portul Berdiansk, acest oraş cu 441.000 de locuitori (statistici ONU, 2018) are o importanţă crucială pentru exporturile de cereale şi de oţel produse în estul ţării. Mariupol se află între Crimea anexată de Moscova şi teritoriile controlate de separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Ultimul mare oraş din sud-estul Ucrainei rămas încă sub controlul Kievului, Mariupol a fost ocupat pentru o scurtă perioadă de separatiştii pro-ruşi la începutul conflictelor din 2014, înainte de a fi recucerit de trupele guvernamentale ucrainene.

Berdiansk

Armata rusă a revendicat luni controlul asupra oraşului Berdiansk, situat la o distanţă de 90 de kilometri de Mariupol. Această staţiune balneară cu 115.000 de locuitori, cunoscută pentru plajele şi băile sale de nămol, este de obicei o destinaţie turistică foarte apreciată, care primeşte peste 500.000 de vizitatori pe an. Berdiansk este totodată un oraş industrial, un port specializat în comerţ şi pescuit, precum şi un important nod feroviar.

Herson

Herson – asediat de forţele ruse din Crimeea – este un port de mare importanţă strategică de pe malul vestic al fluviului Nipru, care controlează accesul în Peninsula Crimeea, anexată de Moscova. Fostă bază a flotei ruseşti din Marea Neagră, Herson deschide accesul către Crimeea, la est, Odesa, la vest, şi, apoi, spre frontierele cu Republica Moldova şi cu România, ţară membră în NATO. Oraş specializat în construcţia navală, Herson are o populaţie de aproximativ 287.000 de locuitori.

Kiev, Harkov și Herson sunt orașele Ucrainei asupra cărora se concentrează acum principalele eforturi ale Rusiei și ale trupelor Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat marți seara Aleksey Arestovich, consilier al președintelui Zelenski, informând despre situația operațională cu ofensiva rusă, potrivit agenției ucrainene UNIAN.

„Acum sunt trei puncte cele mai fierbinți. Acestea sunt periferiile de nord ale Kievului – acolo, la o distanță de 20-30 km în regiunea Makarov, pe autostrada Jytomyr, există o acumulare de trupe inamice, la care lucrăm cu artileria acum, ca să nu se acumuleze. Al doilea punct fierbinte este Harkov. Luptele de artilerie au loc acolo acum, avioanele inamice lucrează, armata noastră ripostează”, a spus Arestovich.

El a remarcat că astăzi nu au existat „mesaje fierbinți” de la Mariupol.

„Și Kherson. Lupte de stradă. Acestea sunt punctele pe care se concentrează principalele eforturi. Atât ale noastre, cât și ale inamicului”, a rezumat Arestovich.

Referitor la debarcarea trupelor inamice la Odesa, despre care s-a discutat în ultimele zile, el a explicat: „Furtună pe Marea Neagră. Chiar și vremea ne ajută. Și nu pot efectua debarcarea doar din motive meteorologice.”

Imagini terifiante în gara din Kiev: Mii de oameni se bat pentru un loc în trenul spre vestul Europei

Ministerul rus al Apărării a emis, marţi după-amiază, un avertisment adresat populaţiei civile privind planul de a efectua atacuri punctuale asupra unor obiective militare şi ale serviciilor secrete din Kiev. Ulterior anunțului, principala gară din Kiev a fost luată cu asalt de locuitorii capitalei ucrainene, potrivit înregistrărilor video publicate de presa internațională. Din imagini se vede cum mii de femei, multe dintre ele cu copii în brațe, se înghesuie pentru a ajunge în trenul care i-ar scoate în afara zonei de război. În tot acest timp, în spatele celor care încercau să urce în tren, pe fundal se aud exploziile puternice din Kiev, oraș care a fost bombardat puternic în cursul nopții.

Ministerul rus al Apărării a emis, marţi după-amiază, un avertisment adresat populaţiei civile privind planul de a efectua atacuri punctuale asupra unor obiective militare şi ale serviciilor secrete din Kiev. Ulterior anunțului, principala gară din Kiev a fost luată cu asalt de locuitorii capitalei ucrainene, potrivit înregistrărilor video publicate de presa internațională.

„Pregătim atacuri de mare precizie asupra centrelor tehnologice ale Serviciului Ucrainean de Securitate (SBU) şi asupra Bazei 72 pentru operaţiuni de război psihologic din Kiev”, anunţă Ministerul rus al Apărării, conform unui comunicat citat de postul BBC News.

„Îi îndemnăm pe cetăţenii ucraineni care sunt folosiţi de naţionalişti pentru a lansa provocări asupra Rusiei, precum şi pe locuitorii Kievului care sunt în apropierea centrelor vizate să îşi părăsească locuinţele. Scopul operaţiunii este de a opri atacurile informaţionale împotriva Rusiei”, a subliniat Ministerul rus al Apărării.

În înregistrările video se pot observa grupuri mari de persoane care aleargă și încearcă să urce în trenuri, inclusiv familii cu copii mici.

BILANȚ

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că soldații săi, dar și civilii care au decis să se alăture luptei din Ucraina au ucis mii de soldați ruși. Aproape 6000 de ruși au fost uciși pe pământul ucrainean până acum, a anunțat Zelenski. Ucraina continuă să primească întăriri constând în tehnică militară din toate statele UE.

Ucraina va primi mai multe rachete Stinger şi Javelin din alte ţări, precum şi un nou transport de drone din Turcia, a anunţat miercuri ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov, informează Reuters. Mai multe ţări occidentale s-au angajat să furnizeze arme Ucrainei pentru a o ajuta să lupte împotriva invaziei ruse.