VIDEO Iohannis, la Consiliul European: „Industria de apărare europeană trebuie îmbunătățită în complementaritate cu NATO. Nu e o catastrofă dacă nu ajungem la o înțelegere în privința sancțiunilor…”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni, la Bruxelles, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului European, a cărei agendă se va concentra pe situaţia de securitate şi consecinţele generate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, că România este de acord cu o îmbunătățire a industriei europene de apărare, însă acest lucru trebuie făcut în corelare cu NATO.

Avem o tema care va fi discutata maine, e vorba de securitate si aparare, noi dorim sa imbunatatim performanta industriei de aparare europene. Pentru acest lucru exista un plan disponibil, Romania e interesata sa fie parte din acest demers cu o mentiune: sa fie in complementaritate cu NATO”, a afirmat șeful statului.

El a adăugat că la reuniunea Consiliului European se va discuta și problema energiei: „Trebuie sa gasim solutii pentru a ne deconecta de resursele Federatiei Ruse dar să mentinem preturile la energie la un nivel competitiv si la un nivel pe care oamenii il pot plati”.

Președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit despre noul val de sancțiuni pe care Uniunea Europeană îl pregătește împotriva Rusiei, în privința unui embargo privind petrolul. Negocierile pare că bat pasul pe loc, având în vedere opoziția Ungariei în acest sens. Iohannis a explicat ce urmează dacă se ajunge la un blocaj.

În UE există interesul general, dar trebuie să admitem că există și cel național. În Consiliu nu se votează pe majoritate, ci se discută în conses. Dacă toată lumea e de acord, se ia decizia, Dacă nu, o să continuăm discuțiile și negocierile. Dacă nu se ajunge la un acord deocamdată nu se va întâmpla nimic. Negocierile o să fie continuate. În privința sancțiunilor vorbim de tehnicalități. Dacă azi și mâine nu se ajunge la o concluzie, se vor continua discuțiile. Nu e o catastrofă dacă nu ajungem la o înțelegere. Unitatea Uniunii Europene nu e zdruncinată. Speculațiile care spun că noi, în UE, ne vom despărți… nu e (n.r.: real). E mai mult o narativă a Rusiei”, a explicat președintele României.

Guvernul de la Budapesta a motivat că Ungaria, neavând ieşire la mare, nu are alternative de înlocuire a petrolului pe care-l importă din Rusia prin conducte, având mai întâi nevoie de extinderea capacităţii conductei ce trece prin Croaţia, iar rafinăriile ungare ar avea nevoie de până la patru ani pentru a-şi adapta procesele tehnologice astfel încât să poată prelucra petrol cu caracteristici diferite de cel extras din Rusia. Pentru toate acestea Budapesta a cerut Bruxellesului finanţări europene, respectiv circa 750 de milioane de euro pe termen scurt şi 18 miliarde de euro pe termen lung.

Însă o adoptare a acordului de principiu menţionat în proiectul de concluzii al summitului ar debloca aplicarea celorlalte elemente ale celui de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei pentru războiul asupra Ucrainei, respectiv excluderea celei mai mari bănci ruse, Sberkank, şi a altor două instituţii financiare ruseşti din sistemul SWIFT, precum şi interzicerea difuzării a trei posturi TV din Rusia.

Klaus Iohannis a vorbit despre securitatea alimentară mondială, generată de războiul din Ucraina.

„Avem o temă pe care am menționat-o deja, securitatea alimentară. Prin evoluțiile economiilor au apărut sincope în lanțurile de aprovizonare. E legată de faptul că Ucraina, prin blocajele de la port, nu mai are posibilitatea să exporte cereale, grâu în special. De aici începe un efect de domino, până în Africa. Temele sunt sensibile. România poate să ofere un sprijin semnificativ. Deja o parte importantă e exportant din Ucraina prin România. Cu ajutorul nostru, pentru că oferim scutiri. Trebuie făcut mult mai mult”,a  spus Iohannis”, a spus președintele României.

Ucraina încearcă cu disperare să îşi exporte stocurile mari de cereale pe cale rutieră, feroviară şi fluvială pentru a evita o criză alimentară mondială dar nu are nicio şansă să îşi atingă obiectivele dacă Rusia nu ridică blocada asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, a declarat joi un oficial guvernamental de la Kiev, transmite Reuters. Înainte de invazia rusească, ţara vecină avea capacitatea de a exporta până la şase milioane de tone de grâu, orz şi porumb în fiecare lună însă acum exporturile au scăzut până la 300.000 de tone în luna martie şi 1,1 milioane de tone în aprilie. Klaus Iohannis participă la reuniunea extraordinară a Consiliului European, unde se discută despre noi sancțiuni ce vor fi impuse Rusiei. Este cel de-al șaselea pachet pe care liderii UE îl pregătesc. Iohannis a anunțat că va insista ca în acest pachet să fie și o clauză de solidaritate și a dat exemplul României ce presupune ea.

Avem în această seară o temă foarte complicată, evident legată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, discutăm Ucraina din mai multe puncte de vedere, discutăm despre sprijinul umanitar pentru Ucraina, cât şi un sprijin bugetar. E vorba de a găsi căi pentru a sprijini economia Ucrainei, de exemplu pentru a înlesni exportul de grâu, cât şi o temă legată de securitatea alimentară, temă la care voi reveni imediat. Este vorba însă şi de deja aproape renumitul al şaselea pachet de sancţiuni, pachet despre care se discută la Bruxelles de câteva săptămâni. Sunt sacțiuni pe gaz și petrol, dar e foarte complicat pentru că multe națiuni depind de aceste materii prime. Suntem de acord să impunem noi sancțiuni. Ca să nu fim surprinși de evoluție impunem o clauză de solidaritate. Voi insista ca această clauză să rămână.  În cazul în care se întâmplă ceva, statele membre și Comisia să ia măsuri de urgență. De exemplu, în cazul nostru, când se întrerupe alimentarea pe calea Mării Negre.”, a spus Klaus Iohannis.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *