VIDEO + FOTO Congresul Reîntregirii Neamului. Primarul Chirica: „Profităm de momentele istorice pe care le trăim, pentru a spune tinerei generații istoria adevărată”

Marșul Centenarului care are loc în această vară pe traseul Alba-Iulia Chișinău presupune în ultimele etape și Congresul Reîntregirii Neamului, care s-a desfășurat sâmbătă și duminică, la Iași. Având ca gazdă chiar Primăria acestui oraș istoric, sute de unioniști au participat la lucrările Congresului, ultimul mare eveniment înainte de a trece Prutul, în cadrul căruia s-au dezbătut subiecte legate de Unirea României cu Republica Moldova ca proiect de țară, protejarea drepturilor populației românești din jurul granițelor, precum și proiecte urgente de infrastructură ca autostrada Chișinău – Iași – Târgu Mureș ș.a.m.d.

Chirica: „Nu facem autostrăzi, ca să nu meargă tancurile rusești pe ele. Asta arată, de fapt, incompetența!”

Congresul de înaltă încărcătură emoțională a fost deschis chiar de primarul Iașiului, Mihai Chirica. De altfel, în aceste zile Iașiul a fost plin de evenimente, în paralel cu Congresul Reîntregirii având loc și reuniunea Tinerilor Ortodocși din Moldova. În cuvântul de deschidere a lucrărilor Congresului, primarul Mihai Chirica a punctat necesitatea adunării  la aceeași masă pentru discuta Unirea Republicii Moldova cu România ca proiect de țară, protejarea drepturilor populației românești din jurul granițelor, dar a adus aminte și de o mare problemă cu care Moldova din dreapta Prutului și, implicit Iași, se confruntă: absența autostrăzilor. Despre acest ultim deziderat, Chirica a precizat că se impune urgentarea proiectului de infrastructură: autostrada Târgu-Mureș – Iași – Chișinău.

„Asistăm de aproape 30 de ani la o încercare continuă de a răspândi în rândurile tinerelor generații dorința de reunificare a teritoriilor românești. A pornit, așa cum a fost acum 100 de ani, tot de pe teritoriul Basarabiei, de la primele poduri de flori peste Prut, de la manifestările culturale și adunările publice pe care basarabenii unioniști le-au făcut de fiecare dată în încercarea de a atrage atenția opiniei publice naționale și internaționale, acest curent a pătruns și pe teritoriul românesc. S-a încercat aducerea unei platforme care să poată determina clasa politică din România și din Basarabia să pună umărul în comun, pentru ca dezideratul unificării celor două țări să fie realizabil. Nu ne-a fost ușor și, de altfel, nici nu am reușit mare lucru până în momentul de față, pentru că politica sau politicile interne și internaționale nu ne-au fost favorabile. Anul 2018, ca An Centenar, a adus mai mult în atenția opiniei publice românești de pe ambele maluri ale Prutului și din nordul Bucovinei această necesitate. Am profitat de momentele istorice pe care le trăim, pentru a putea să aducem în atenția tinerei generații istoria cea adevărată, care a adunat de-a lungul timpului energii creatoare. (…) De fiecare dată, incompetența unor guvernări au adus în discuție că nu fac autostradă, ca să nu vină tancurile rusești pe ele. Nu este adevărat, este o măsură a unei scuze care demonstrează nivelul de incompetență. Avem nevoie de autostradă între Republica Moldova și restul țării nu pentru a ne plimba, ci pentru a facilita o comunicare directă și într-un număr cât mai mare a cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. (…) Noi trebuie să avem forța să gândim un plan coerent, bine punctat, îmbrăcat sub toate aspectele sale: juridice, diplomatice, istorice, astfel încât să rămânem credibili, să înduplecăm clasa politică să o facem la fel de credibilă în fața celor din afara țării când vor negocia aceste lucruri”, a spus primarul Mihai Chirica.

La Congres au mai participat și primari din Republica Moldova care au avut curajul să demareze valul declarațiilor de Unire cu Țara la începutul acestui an, diverse asociații civice și lideri regionali ai Alianței pentru Centenar, fostul senator Dorin Dobra sau parlamentarii Daniel Gheorghe (PNL) și Andi Grosaru (minoritatea italiană).

George Simion: „Trebuie să înghițim în sec de multe ori când ni se închid ușile. Toți de aici știm cât de greu este să lupți pentru națiunea ta”

Președintele platformei unioniste Acțiunea 2012, cea care a inițiat, consolidat și coordonează Alianța pentru Centenar, George Simion, moderatorul lucrărilor Congresului, în cuvântul de deschidere a precizat că, prin muncă, ne putem apropia de momentul în care nu va mai exista graniță la Prut.

„Suntem astăzi, aici, pentru a vedea căile concrete prin care putem ajunge să nu mai avem graniță la Prut. Chiar și mâine putem să nu mai avem granița într-un context pe care să ni-l dea Dumnezeu cum ni l-a dat și acum 100 de ani. Totodată, trebuie să fim pragmatici, să muncim, să înghițim în sec de multe ori când suntem refuzați în demersurile noastre, când ni se închid toate ușile și cred că toți din sală știu cât de greu e să fii român, să te lupți pentru identitatea ta, pentru națiunea ta. Cred cu tărie că împreună putem reprezenta o forță și energiile, ideile și resursele de care dispunem fiecare dintre noi pot constitui această forță necesară să realizăm Unirea”, a spus George Simion.

La Buzău se reabilitează imaginea lui Alexandru Marghiloman

Impresia general valabilă despre momentele critice din Primul Război Mondial, culminate cu îndeplinirea idealului național prin Marea Unire, este că unul din actorii principali ai influenței Puterilor Centrale, Alexandru Marghiloman, a fost, tocmai prin această asociere, un trădător. Într-adevăr, politician de mare calibru, dar filo-german în acele vremuri tulburi, Marghiloman a fost omul pe care Germania s-a bazat după ocuparea unei mari părți a teritoriului național. Complicațiile vieții politice l-au pus pe politicianul român în postura ingrată de a conduce un teritoriu ocupat, însă patriotismul acestuia nu poate fi pus la îndoială, mai ales dacă vorbim despre aportul acestuia la Unirea cu Basarabia. Astfel, cu prilejul Centenarului Marii Uniri, primarul orașului Buzău, Constantin Toma, prezent la Congresul de la Iași, a vorbit despre cele 100 de evenimente care au loc pentru reabilitarea imaginii lui Marghiloman.

„În acest an am încercat să aducem și Buzăul pe această hartă a reîntregirii naționale, astfel încât în cadrul evenimentelor de Centenar orașul și-a propus să aibă 100 de evenimente, din care 20 au fost închinate zilei de 27 martie 1918. Această Unire a Basarabiei cu România s-a făcut din partea română de un buzoian: Alexandru Marghiloman, prim-ministru la acea dată. A avut un curaj extraordinar, în condițiile în care în România mai erau patru județe, în Moldova și a primit sarcina din partea regelui Ferdinand I să apere țara, armata, pentru că se retrăseseră un milion de soldați ruși, majoritatea bolșevizați. A făcut toate acestea, a intrat în istoria neamului ca trădător și nu a fost o treabă corectă. Anul acesta au fost cele mai solide acțiuni de reabilitare a acestui mare patriot român. Mă bucur că sunt în sală primari din Moldova care au declarat Unirea cu România. La rândul meu, am inițiat un proiect de consiliu local și am fost primul oraș din România care a declarat Unirea României cu Basarabia”, a spus Constantin Toma.

Lucrările Congresului au intrat în ritmul stabilit, fiind continuate cu discuții legate de spațiul informațional comun între România și Republica Moldova, moderate de Iulia Modiga din partea Acțiunii 2012 (foto jos); apoi de discuții legate de mediul asociativ, pentru ca finalul primei zile să fie despre expertiză și diplomație, moderator fiind prof. univ. Radu Baltasiu.

Concluzii: Reîntregirea teritoriului românesc este un proiect de țară pe care trebuie să ni-l asumăm fiecare

Duminică dimineață a avut loc plenul reunit al Congresului Reîntregirii, în cadrul căruia, printre altele, s-au tras concluziile lucrărilor și s-a semnat Declarația solemnă, potrivit căreia „participanții și arată disponibilitatea de implicare pentru dezvoltarea economică, socială, culturală și pentru perpetuarea valorilor spirituale românești”. Evident, primul semnatar a fost primarul Mihai Chirica, cel care, în cuvântul de final, a mulțumit participanților pentru prezența la Congres, punctând faptul că „alcătuim un amestec care definește națiunea română, din toate colțurile ei, de pretutindeni”.

Spre finalul Congresului, George Simion a amintit că Marșul Centenar s-ar putea confrunta cu probleme în etapa finală, întrucât, deși autoritățile de la frontieră română sunt de acord cu trecerea Prutului pe jos, cele din Republica Moldova au altă părere și au anunțat că din motive de dispozitive nu pot autoriza o asemenea acțiune.

La finalul Congresului, în sediul Primăriei municipiului Iași s-au strâns zeci de unioniști care se pregăteau să plece în Marșul Centenar, apoi a avut loc o poză de grup în fața Catedralei Mitropolitane. Primarul Chirica a mers în fruntea militanților spre Palatul Culturii, practic punctul final al evenimentelor de la Iași.

Zeci de unioniști au plecat în marș, pe jos, din Iași spre Ungheni, unde trebuie să ajungă în jurul orei 18:00. TOMIS NEWS participă la Marșul Centenarului de pe teritoriul României până la Ungheni, unioniștii continuându-și apoi ultima etapă, în Republica Moldova, pe traseul Călărași – Sadova – Lozova – Căpriana – Strășeni – Chișinău.

DISTRIBUIE
error0

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*