Spread the love

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, alături de Cultul eroilor „Regina Maria” filiala Constanța și Muzeul Militar Național „Ferdinand I” filiala Constanța au organizat luni, la sediul MINAC, simpozionul intitulat „75 DE ANI DE LA ALĂTURAREA ROMÂNIEI LA COALIȚIA NAȚIUNILOR UNITE. PRINOSUL MILITARILOR CONSTĂNȚENI. PENTRU ELIBERAREA NORD-VESTULUI TRANSILVANIEI”.

CITEȘTE ȘI:

Au ținut discursuri despre acest important eveniment al istoriei României col. (r) Remus Macovei, în calitate de președinte al Asociației Cultul eroilor „Regina Maria”, dr. Lavinia Dumitrașcu, muzeograf MINAC; Ana Maria Scurtu, nimeni alta decât fiica lui Costin Scurtu, directorul Muzeului Naţional Militar „Regele Ferdinand I“ Filiala Constanţa; comandor dr. Ion Damaschin, iar invitat de onoare a fost viceamiralul Petre Zamfir.

„Ceea ce s-a întâmplat la 23 august, că a fost insurecție, că nu a fost sau cum Dumnezeu se mai numește… eu cred că a fost de fapt un pic. Suntem mult prea focusați pe o poziție sau alta, iar faptul de a nu permite expunerea unei statui a lui Ion Antonescu și discuții… spune că suntem obtuzi și mulți dintre cei care decid se află într-o altă tabără decât cea a românilor. Să scriem și despre fostul rege Mihai, este normal, să aibă și el un bust, este normal, dar nu putem să ștergem o parte a istoriei noastre. Bineînțeles, istoria nu operează cu „dacă” sau „poate”!”, a spus dr. Lavinia Dumitrașcu, în deschiderea evenimentului.

CITEȘTE ȘI:

România a întors armele, rușii ne-au arestat militarii

După proclamația către țară a Regelui Mihai, din 23 august 1944, orele 22:00, parcursul României s-a schimbat iremedial: România a ieșit din alianța cu puterile Axei, a întors armele, s-a alăturat Coaliției Națiunilor Unite, însă marea problemă o reprezintă faptul că decizia de la Palatul Regal a fost una unanimă, Regele neavând nici o discuție, nici un angajament cu Națiunile Unite, iar URSS, fără nici un acord, a procedat la arestarea a cel puțin 150.000 de militari români. Ordinul regelui către militari a fost de încetare a luptelor, militarii s-au conformat, însă sovieticii au profitat și au administrat o lovitură grea Armatei Române.

„Evenimente care, pe nedrept, sunt uitate. A trecut 23 august, nu prea am văzut evenimente organizate la nivel național, care să marcheze momentul de cotitură din istoria României. Va trece toată toamna aceasta și mă tem că autoritățile române nu vor face nimic pentru a scoate în evidență ceea ce au făcut militarii români, în mod deosebit pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei. 23 august 1944 este un eveniment care încă nu a fost redat în adevărata lui desfășurare. Fiecare dintre participanți, cei de la Casa Regală, Armata, politicienii, au de multe ori puncta de vedere total diferite față de organizarea și desfășurarea evenimentului. Importante rămân documentele și documentul fundamental este proclamația Regelui Mihai, care se încheia: „Vom acționa pentru ca România să fie liberă, puternică și fericită”. Evoluția ulterioară a evenimentelor a arătat că numai așa nu s-a întâmplat! Tot din proclamație înțelegem că am încetat acțiunile împotriva armatei sovietice, toți militarii au executat ordinul Regelui, dar din păcate în perioada 24 august – 9 septembrie 1944 aproximativ 150.00 de militari români au fost luați prizonieri. Prin Convenția care s-a încheiat abia la 12 septembrie se arăta că România a încetat acțiunile la 24 august, la ora 04:00. Nimeni din delegația românească nu a pus problema: ce se întâmplă cu cei 150.000 de prizonieri? (…) În această perioadă, 202 militari constănțeni au fost luați prizonieri: 13 ofițeri, 9 subofițeri, 1 elev TR și 179 de gradați soldați. Din aceștia s-au întors acasă doar 48, care au revenit în perioada 1945 – 1951, după ani grei petrecuți în lagărele sovietice. 154 sunt morți, nu se știe în ce împrejurări. Anul acesta, prin eforturile ambasadorului din Rusia și a echipei sale s-au dat publicității numele a 11.000 de militari care și-au pierdut viața în lagărele sovietice, cu nume și prenume și lagărul în care și-a pierdut viața. Din păcate, nu sunt date alte detalii care să permită mai ușoara identificare: unitatea de care a aparținut sau măcar județul, dar este un pas înainte, printr-o cercetare istorică se pot determina dacă printre cei 11.000 de militari sunt și constănțeni”, a spus Remus Macovei.

col. (r) Remus Macovei

După actul de la 23 august, potrivit Convenției de Armistițiu, semnată abia la 12 septembrie, Națiunile Unite recunoșteau drepturile României asupra nord-vestului Transilvaniei, pierdut în vara anului 1940. Alături de armata sovietică, militarii români au eliberat provincia, ultimul oraș eliberat fiind Carei:

Ana Maria Scurtu a prezentat situația militară din Dobrogea în preajma actului de la 23 august.

Ana Maria Scurtu

Potrivit lui Ion Damaschin, actul de la 23 august a venit la doar trei zile de la cea mai mare lovitură pe care marina militară românească a primit-o pe parcursul războiului:

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *