Victorie pentru aleșii locali: Parlamentul a adoptat Codul Administrativ! Șefii administrațiilor locale vor avea pensii speciale, opoziția merge la CCR

A fost o „zi obișnuită“ luni, 9 iulie, în Parlament. Aleșii s-au certat, și-au adresat cuvinte grele și s-au purtat negocieri intense, care au durat mai mult ca de obicei. Subiectule nu au fost unele banale. Printre proiectele grele care au văzut lumina votului final se numără deja celebrul Con Administrativ, gândit de actuala coaliție de guvernare și așteptat de toată suflarea din administrația publică centrală și locală. Redactat de către fostul ministru al Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh, proiectul noului Cod Administrativ a fost dezbătut și votat luni în Camera Deputaților, care este și for decizional în acest caz.

Presați de primarii lor să voteze acest proiect, liberalii și-au arogat câteva merite la adoptarea acestui proiect.
„PNL și-a adus aportul la acest cod cu 45 de amendamente admise, PNL este promotorul amendamentului care pentru redevențe, care, pentru prima dată, rămân la comunitățile locale: bani pentru investiții, dezvoltare… În proporție de 40% acești bani se întorc la consilii județene, la primării! Amendamentul întoarce 5 miliarde către autoritățile locale, adică ce s-a luat cu revoluția fiscală. Este un pas înainte dar și unul înapoi, pentru că PSD nu a dorit descentralizarea și ne întoarcem în vremurile lui Octav Cozmâncă“, a afirmat deputatul PNL Florin Roman.

În replică, pemepistul Marius Pașcan a spus:
„Văzând cât interes îl manifestați mulți pentru votul pe care nu știți pentru ce l-ați dat: iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac! Ați făcut una dintre cele mai mari greșeli pe care le puteați face, mai ales pentru viitorul Transilvaniei… ați pus în balanță interesul egoist al unor primari, prin trocul făcut din nou cu UDMR s-au diluat prevederile constituționale. (…) Ați eliminat prevederea prin care prefectul era garantul ordinii publice! Prin aceasta ați blocat orice demers al prefectului în contextul inițiativelor primarilor maghiari din Ținutul Secuiesc! (…) Ați aruncat în aer liniștea noastră în Ardeal! Prefectul va sta în birou ca un ficus! Mai departe, ați transformat secretarii, care erau un factor de stabilitate, în simpli consilieri, care pot fi schimbați, la fel și arhitectul șef, ați creat oaze de oligarhie! Facem tot posibilul să sesizăm CCR cu colegii din USR și cei care sunt români în această țară!“, a afirmat Marius Pașcan (PMP), căruia președintele de ședință, Florin Iordache i-a tăiat constant microfonul.

Împotriva proiectului au fost și cei de la USR.
„E foarte potrivit că ajungem să ne explicăm votul cu o sală goală! Ați fugit… E o zi foarte neagră pentru România și votul este bomboana peste coliva statului. Transformați primarii în niște boieri și funcționarii niște iobagi, lăsând cetățenii la discreția primarilor, care nu vor mai fi controlați în nici un fel! (…) Este trocul mizer făcut de Liviu Dragnea pentru a controla complet statul românesc! (…) Statul român nu se duce în comunism, ci în feudalism! USR și PMP vor ataca la CCR!“, a afirmat Tudor Benga USR.

Pe de altă parte, după ce și-au văzut sacii în căruță, cărora li s-a aprobat proiectul privind eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, cei de la UDMR au jubilat la microfon.

„Mulțumesc celor care au votat acest Cod, care are un atu extraordinar, reușește să întrunească ce însemna legislația administrativă, simplifică modalitatea de a realiza un act administrativ. În loc de 17 legi, avem una singură. Merge pe descentralizare, atribuie autorităților locale atribuții pe care nu le-au avut! Redevențe vor ajunge la bugetele locale, cei care vor ataca la CCR vor ataca și acest aspect! (…) Se face o descentralizare și un pas spre această descentralizare, în rest se realizează o colaborare la nivel local, nu se schimbă praguri, nu se realizează fantasmagorii ale unor colegi care doresc să reînvie stafiile lui Vadim Tudor, dar sunt doar o copie proastă!“, a subliniat Ödön Szabo – UDMR.

Ce prevede Codul?

Trecând dincolo de discuțiile și înțelegerile pe sub masă din Parlament, noul Cod Administrativ aduce o serie de modificări radicale în viața administrațiilor locale. Poate cea mai importantă face referire la acordarea primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, aleşi după 1992, a unei indemnizații speciale, în limta a trei mandate.

„Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acodră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“, prevede actul normativ.

Aceste indemnizații, numite popular și pensii speciale, au făcut obiectul multor discuții în Parlament, ba chiar a existat și o tentativă a PSD de a introduce aceste pensii speciale, dar ruptă din față de Curtea Constituțională a României, care a decis, la începutul anului 2016, că legea prin care se introducea pensii pentru aleși este neconstituţională, admiţând astfel sesizarea înaintată de Guvernul Cioloș. Actuala coaliție de guvernare a reluat subiectul și l-a transpus în noul Cod Administrativ, de către Comisia specială înființată pentru elaborarea acestui act normativ.

Calculele arată că un primar care are cel puțin un mandat ar urma să primească 1.250 de lei. Această propunere a revoltat multă lume pe rețelele de socializare, spunând că nu e normal ca un ales să primească pensie specială. O altă modificare care a iritat opinia publică face referire la faptul că Codul le va permite aleșilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Cu alte cuvinte, vor putea să facă și afaceri în timp ce conduce administrația.

Altă prevedere din noul Cod Administrativ include politizarea funcției de prefect. Concret, actuala putere a impus ca funcțiile de prefect și subprefect să fie asumate politic. La articolul 89 se precizează că „funcțiile de prefect și de subprefect sunt funcții de demnitate publică, asimilate din punct de vedere al drepturilor și obligațiilor cu funcțiile de secretar de stat, respectiv de subsecretar de stat“.

„Prin aplicarea noii reglementări ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică. Noua modalitate de numire a prefecţilor şi a subprefecţilor ţine seama de situaţia de fapt din întreaga perioadă care a urmat anului 1989 şi anume că au fost numiţi în aceste funcţii persoane care aveau un anumit statut profesional dar, în acelaşi timp, aveau şi sprijinul politic al partidului (sau coaliţiei) care a constituit Guvernul. Noua reglementare accentuează responsabilitatea Guvernului cu privire la numirea în funcţiile de prefect şi subprefect a persoanelor care îndeplinesc cerinţele privind competența şi integritatea necesare exercitării acestor funcţii iar rezultatele activităţii desfăşurate de prefecţi şi de subprefecţi pot deveni aspecte relevante pentru angajarea răspunderii politice a Guvernului, în condiţiile proiectului Codului administrativ“, se arată în expunerea de motive al noului Cod Administrativ, publicată pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Până în prezent, cel puțin la nivel declarativ, prefecții trebuiau să fie apolitici și desemnați din rândul înalților funcționari publici. Practic, însă, după cum bine se știe, aproape toți au avut legături puternice în formațiuni politice ori au fost membri de partid. Pentru a nu mai păcăli populația, actuala coaliție de guvernare s-a gândit să schimbe legislația, astfel încât reprezentanții Guvernului în teritoriu să fie numiți și oficial pe linie politică. O altă modificare în noul Cod Administrativ face referire la procedura de validare a mandatelor consilierilor locali aleși, care, deși câștigaseră voturile cetățenilor, puteau să rămână fără funcție printr-un simplu vot atunci când se constituia consiliul local.

„A fost reglementată procedura validării mandatelor consilierilor locali aleși prin hotărâre a instanţei (și nu a unei comisii de validare formată din consilieri aleși nevalidați), cu un rol limitat al instituţiei prefectului cu privire la organizarea ședinței privind ceremonia de constituire a consiliului local şi la organizarea depunerii jurământului de către cei declaraţi aleşi. De asemenea, sunt enumerate condiţiile care trebuie să fie îndeplinite pentru validarea mandatelor“, se mai arată în expunerea de motive.

Printre prevederile proiectului legislativ se mai numără și eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, punct atât de hulit de parlamentarii opoziției, dar cerut de UDMR în schimbul susținerii coaliției majoritare.

Proiectul Codului Administrativ a fost votat cu 175 de voturi „pentru“, 33 „împotrivă“ și 15 „abțineri“. Camera Deputaţilor este for decizional, urmând ca, după soluţionarea contestaţiilor depuse la Curtea Constituţională, proiectul să ajungă la președinte pentru promulgare.

Ce spun primarii din Asociația Orașelor din România

Subiectul noului Cod Administrativ a fost discutat și la ședința Asociației Orașelor din România, care a avut loc luni, 9 iulie, la Năvodari. Primarul orașului Năvodari, Florin Chelaru, spune că părerea majorității edililor din România, în ceea ce privește Codul Administrativ, este similară cu cea a PSD – ALDE.

„Toată lumea își dorea acest Cod. Știu că există o nemulțumire din partea unei părți a societății legate de indemnizațiile speciale pe care ar urma să le primească primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene. Eu nu le-aș spune indemnizații speciale, pentru că termenul este total eronat. Nimeni nu vorbește despre faptul că anii petrecuți de un primar în exercițiul funcțiunii nu sunt considerați vechime în muncă. Eu o consider o pensie normală. Nu e posibil ca un primar, după mai multe mandate, să nu ia nimic. Problema denumirii e a legiuitorului, eu o văd ca pe o pensie normală“, a spus Chelaru, pentru TOMIS NEWS.

CITEȘTE ȘI:

Parlamentul înființează Comisie specială pentru elaborarea Codului Administrativ. Prefecții, asumați politic în mod oficial!?

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*