Piața imobiliară din România oferă o perspectivă surprinzătoare atunci când este privită prin prisma datelor statistice europene, contrazicând parțial percepția generală a cumpărătorilor privind scumpirile din ultimii ani. Potrivit celui mai recent raport publicat de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la capitolul creșterii accesibilității locuințelor în raport cu veniturile populației, înregistrând o evoluție considerabil mai favorabilă decât media blocului comunitar.
Analiza realizată pentru perioada 2015–2025 arată că indicatorul care măsoară raportul dintre prețurile locuințelor și veniturile gospodăriilor a scăzut în România cu 42,8%. Această contracție masivă a poziționat țara noastră pe prima treaptă a podiumului european, fiind urmată la distanță de Finlanda, unde indicatorul a scăzut cu 25,2%, și de Bulgaria, cu o reducere de 16,2%. Practic, datele statistice oficiale indică faptul că, în ultimul deceniu, veniturile populației din România au crescut într-un ritm per ansamblu mai accelerat decât prețurile proprietăților imobiliare, spre deosebire de direcția urmată de majoritatea statelor membre. În timp ce România și alte câteva state au marcat îmbunătățiri ale accesibilității, pe ansamblul Uniunii Europene tendința a fost exact inversă. În anul 2025, raportul mediu dintre prețul locuințelor și venituri era cu 6,8% mai ridicat comparativ cu nivelul înregistrat în 2015. Aceasta înseamnă că, în cele mai multe țări europene, achiziția unei locuințe a devenit o provocare mai mare pentru cetățeni, prețurile imobiliare devansând creșterea veniturilor.
Dinamica la nivel european a fost extrem de polarizată în intervalul de zece ani analizat de Eurostat. Pe de o parte, raportul dintre prețuri și venituri a crescut în 17 state membre, cel mai grav deficit de accesibilitate fiind raportat în Portugalia, unde indicatorul a explodat cu 60,8%. Creșteri substanțiale au fost consemnate și în Țările de Jos (34,3%), Ungaria (26,5%), Cehia (25,8%) sau Spania (24,5%). Pe de altă parte, doar 10 țări din Uniune au reușit să scadă acest indicator, România detașându-se net prin amploarea corecției pozitive. Pentru a înțelege această evoluție, este esențial de știut că indicatorul Eurostat urmărește raportul dintre prețurile proprietăților și venitul disponibil pe cap de locuitor al gospodăriilor. Atunci când imobiliarele cresc mai repede decât salariile, indicele urcă, semnalând un blocaj, în timp ce o scădere a sa reflectă o putere de cumpărare mai avantajoasă raportat la piața locuințelor.
Privind în perspectivă istorică, metodologia standardizată a evidențiat două momente de șoc și dezechilibru major în economia europeană: anul 2007, situat chiar înainte de izbucnirea crizei financiare globale, când indicatorul depășea media pe termen lung cu 7,9%, și anul 2022, când acesta se afla cu 7,4% peste media istorică calculată din anul 2000. După vârful atins în 2022, piața a traversat o perioadă de corecții descendente în 2023 și 2024, pentru ca în 2025 să revină milimetric deasupra mediei istorice pe termen lung, cu o depășire de numai 0,03%. În acest peisaj macroeconomic marcat de volatilitate, parcursul României demonstrează o atenuare a decalajului dintre valoarea locuințelor și puterea reală de cumpărare a gospodăriilor, conturând o piață care, în spiteul scumpirilor nominale recente, a reușit să absoarbă șocurile prin creșterea veniturilor dintr-un deceniu marcat de transformări economice profunde.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google