Parlamentul European a adoptat, miercuri, un pachet de legi care consolidează setul de instrumente al UE pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Noile legi garantează că persoanele cu un interes legitim, inclusiv jurnaliştii, profesioniştii din domeniul mass-mediei, organizaţiile societăţii civile, autorităţile competente şi organismele de supraveghere, vor avea acces „imediat, nefiltrat, direct şi liber” la informaţiile privind beneficiarii reali deţinute în registrele naţionale şi interconectate la nivelul UE. Pe lângă informaţiile actuale, registrele vor include, de asemenea, date vechi de cel puţin cinci ani. De asemenea, normele includ o limită de 10.000 euro pentru plăţile mari în numerar în UE, obligaţii de diligenţă aplicabile cluburilor şi agenţilor de fotbal începând cu 2029 şi o nouă agenţie a UE care supraveghează în mod direct entităţile cu cele mai mari riscuri. Totodată, legile conferă unităţilor de informaţii financiare (FIU) mai multe competenţe pentru a analiza şi detecta cazurile de spălare de bani şi de finanţare a terorismului, precum şi pentru a suspenda tranzacţiile suspecte, mai arată comunicatul de presă al Parlamentului European.
Noile legi includ măsuri de diligenţă sporită şi verificări privind identitatea clienţilor, prin care aşa-numitele entităţi obligate (de exemplu, bănci, administratori de active şi criptoactive sau agenţi imobiliari şi virtuali) trebuie să raporteze activităţile suspecte către unităţile de informaţii financiare şi alte autorităţi competente. Începând cu 2029, cluburile de fotbal profesioniste de top implicate în tranzacţii financiare importante cu investitori sau sponsori, inclusiv activităţi de publicitate şi transferuri de jucători, vor trebui, de asemenea, să verifice identitatea clienţilor, să monitorizeze tranzacţiile şi să raporteze orice tranzacţie suspectă către unităţile de informaţii financiare.
Legislaţia conţine, de asemenea, dispoziţii privind vigilenţa sporită în ceea ce priveşte persoanele foarte bogate (cu o avere totală în valoare de cel puţin 50.000.000 euro, excluzând reşedinţa lor principală), o limită de 10.000 euro la nivelul UE pentru plăţile în numerar, cu excepţia persoanelor fizice într-un context neprofesional, şi măsuri de asigurare a respectării sancţiunilor financiare specifice şi de evitare a eludării sancţiunilor.
Pentru a supraveghea noile norme privind combaterea spălării banilor, o nouă Autoritate pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (AMLA) va fi înfiinţată la Frankfurt. AMLA va avea sarcina de a supraveghea direct entităţile financiare cu cel mai mare risc, de a interveni în cazul în care constată deficienţe în materie de supraveghere, de a juca un rol central pentru autorităţile de supraveghere şi de a media litigiile dintre acestea. AMLA va supraveghea, de asemenea, punerea în aplicare a sancţiunilor financiare specifice.
Pachetul privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (AML/CFT) include cea de-a şasea directivă privind combaterea spălării banilor (AML) (adoptată cu 513 voturi pentru, 25 împotrivă şi 33 abţineri), regulamentul UE privind „cadrul unic de reglementare” (adoptat cu 479 voturi pentru, 61 împotrivă şi 32 abţineri) şi regulamentul privind Autoritatea pentru combaterea spălării banilor (AMLA) (adoptat cu 482 voturi pentru, 47 împotrivă şi 38 abţineri).
Legile trebuie să fie adoptate oficial şi de către Consiliu, înainte de a fi publicate în Jurnalul Oficial al UE. Prin adoptarea lor, Parlamentul răspunde solicitărilor cetăţenilor prezentate în concluziile Conferinţei privind viitorul Europei, în special propunerea 16 alineatele (1) şi (2) privind prevenirea evaziunii fiscale şi cooperarea în domeniul impozitării societăţilor.
Adio pliculețe de zahăr sau sticluțe de șampon
Parlamentul European a adoptat miercuri noi măsuri pentru a face ambalajele mai sustenabile și pentru a reduce cantitatea deșeurilor de ambalaje din UE. Regulamentul urmărește să găsească soluții la problema reprezentată de creșterea volumului de deșeuri, să armonizeze normele privind piața internă și să impulsioneze economia circulară. Textul a fost aprobat cu 476 voturi „pentru”, 129 „împotrivă” și 24 abțineri.
Normele au fost convenite provizoriu cu Consiliul şi includ obiective de reducere a cantităţii de ambalaje (5% până în 2030, 10% până în 2035 şi 15% până în 2040), mai arată comunicatul de presă al Parlamentului European.
Ţările Uniunii Europene vor avea obligaţia să reducă în special cantitatea de deşeuri de ambalaje din plastic. Pentru a reduce din ambalajele care nu sunt necesare, textul stabileşte o pondere maximă de 50% pentru spaţiul gol din ambalajele grupate sau folosite pentru transport ori în comerţul electronic. Producătorii şi importatorii vor trebui şi să se asigure că greutatea şi volumul ambalajelor sunt reduse la minimum, potrivit News.ro.
Unele tipuri de ambalaje din plastic de unică folosinţă vor fi interzise începând din 1 ianuarie 2030. Ele includ ambalajele pentru fructele şi legumele proaspete neprocesate, ambalajele pentru alimente şi băuturi servite şi consumate în cafenele şi restaurante, porţiile individuale (de exemplu, condimente, sosuri, lapte pentru cafea, zahăr), ambalajele miniaturale pentru produse de igienă din hoteluri şi pungile de transport din plastic foarte subţire (sub 15 microni).
Pentru a preveni efectele adverse asupra sănătăţii, textul interzice utilizarea aşa-numitelor „substanţe chimice eterne” (substanţe perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate, sau PFAS) peste anumite limite în ambalajele care intră în contact cu alimentele.
Sunt prevăzute obiective specifice în materie de reutilizare pentru 2030 în cazul ambalajelor folosite pentru băuturile alcoolice şi nealcoolice (cu unele excepţii, cum ar fi laptele, vinul, vinul aromatizat sau băuturile spirtoase), ambalajele folosite la transport şi ambalajele de vânzare, precum şi ambalajele grupate. În anumite condiţii, statele membre pot acorda o derogare de cinci ani de la aceste cerinţe.
Distribuitorii finali de băuturi şi de alimente la pachet vor avea obligaţia de a le oferi consumatorilor opţiunea de a-şi folosi propriul recipient, dar şi de a încerca să propună spre vânzare 10% dintre produsele lor într-un format de ambalaje reutilizabile până în 2030.
Potrivit noilor norme, toate ambalajele (cu excepţia celor fabricate din lemn uşor, plută, materiale textile, cauciuc, ceramică, porţelan şi ceară) vor trebui să fie reciclabile prin îndeplinirea unor criterii stricte.
Măsurile includ şi obiective minime privind conţinutul reciclat al ambalajelor din plastic şi obiective minime de reciclare în funcţie de greutatea deşeurilor de ambalaje.
Până în 2029, 90% din plasticul de unică folosinţă şi din recipientele din metal pentru băuturi (de până la trei litri) va trebui colectat separat (prin sisteme de garanţie-returnare sau prin alte soluţii care asigură îndeplinirea obiectivului de colectare).
„Pentru prima dată într-o legislaţie de mediu, UE stabileşte obiective de reducere a ambalajelor, indiferent de materialul utilizat. Noile norme încurajează inovarea şi includ scutiri pentru microîntreprinderi. Interzicerea substanţelor chimice eterne în ambalajele alimentare este o mare victorie pentru sănătatea consumatorilor europeni. Solicităm acum tuturor sectoarelor industriale, ţărilor UE şi consumatorilor să contribuie la lupta împotriva excesului de ambalaje”, a declarat raportoarea Frédérique Ries (Renew, Belgia), conform sursei citate.
Pentru ca acordul să poată intra în vigoare, Consiliul trebuie să îl aprobe oficial.
În 2018, piaţa ambalajelor a generat o cifră de afaceri de 355 de miliarde euro în UE. Acestea reprezintă o sursă din ce în ce mai mare de deşeuri; totalul UE a crescut de la 66 de milioane de tone în 2009 la 84 de milioane de tone în 2021. Europenii au generat 188,7 kg de deşeuri de ambalaje pe persoană în 2021, o cifră care se preconizează că va creşte la 209 kg în 2030, dacă nu se iau măsuri suplimentare. Adoptând această legislaţie, Parlamentul răspunde la aşteptările cetăţenilor de a construi o economie circulară, de a evita generarea de deşeuri, de a elimina treptat ambalajele nesustenabile şi de a reduce folosirea ambalajelor din plastic de unică folosinţă. Aceste aşteptări se regăsesc în concluziile Conferinţei privind viitorul Europei la propunerea 5 punctele 1, 3, 4 şi 5, la propunerea 11 punctele 1 şi 4 şi la propunerea 20 punctul 3.
Directiva privind aşa-numitul „drept la reparare” pentru consumatori
Parlamentul European a adoptat, marţi, directiva privind aşa-numitul „drept la reparare” pentru consumatori, cu 584 voturi „pentru”, trei „împotrivă” şi 14 abţineri. Normele clarifică obligaţiile producătorilor de a repara bunurile şi încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viaţă al produselor reparându-le. Astfel, producătorul va avea obligaţia să repare produsul la un preţ rezonabil, într-un termen rezonabil după perioada de garanţie legală, consumatorii vor avea acces la piese de schimb, ustensile şi informaţii despre cum pot fi reparate produsele. De asemenea, consumatorii vor fi încurajaţi să opteze pentru reparare, prin stimulente ca vouchere şi fonduri pentru reparaţi, iar platforme online vor ajuta consumatorii să găsească ateliere locale de reparaţii şi magazine care comercializează produse recondiţionate. După ce directiva va fi aprobată oficial de Consiliu Uniunii Europene şi publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziţie 24 de luni pentru a o transpune în legislaţia naţională.
Noile norme prevăd că producătorii au obligaţia să furnizeze servicii de reparaţii în timp util şi la costuri accesibile şi să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanţie vor beneficia de o prelungire de un an a garanţiei legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajaţi şi mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască, arată comunicatul de presă al Parlamentului European.
După ce expiră perioada de garanţie, producătorii vor avea în continuare obligaţia să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislaţiei Uniunii. În această categorie intră maşinile de spălat, aspiratoarele şi chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiţionat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.
Consumatorii pot primi un formular european de informaţii privind repararea, care îi va ajuta să evalueze şi să compare serviciile de reparare. Formularul va include detalii despre preţul şi durata reparării, în funcţie de defectul constatat. Pentru a uşura procesul de reparare, va fi creată o platformă europeană online, cu secţiuni pentru fiecare ţară. Accesând-o, consumatorii vor găsi cu uşurinţă ateliere locale de reparaţii, vânzători de bunuri recondiţionate, cumpărători de bunuri defecte sau iniţiative de reparare din cadrul comunităţilor, ca de pildă aşa-numitele „cafenele de reparaţii”.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google