Spread the love

Un Congres al USR şi o Convenţie extraordinară a PLUS au avut loc sâmbătă dimineaţă, iar după-amiază s-a desfășurat un congres online reunit USR şi PLUS, în vederea fuzionării celor două partide. Dan Barna şi Dacian Cioloş ar urma să fie co-preşedinţi ai noii formaţiuni, iar numele va fi USRPLUS, scris legat, însă va fi un proces de durată, având în vedere că noul partid va trebui înscris şi validat de Tribunal.

Partidul Uniunea Salvaţi România a fost înregistrat oficial de Tribunalul Bucureşti la data de 23 iunie 2016. Două luni mai târziu, la 21 august, a avut loc, la Bucureşti, congresul de fuziune dintre USR, Uniunea Salvaţi Bucureştiul şi Uniunea pentru Codlea (UPC), noua formaţiune având numele Uniunea Salvaţi România. Uniunea Salvaţi Bucureştiul a devenit filiala Bucureşti a USR. În cadrul congresului, a fost ales Biroul Naţional al USR, format din 11 persoane. Nicuşor Dan a fost ales preşedinte, iar cei cinci vicepreşedinţi au fost: Cristian Ghica, Clotilde Armand, Roxana Wring, Dumitru Dobrev şi Erwin Albu. Partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul fusese înregistrat prin decizie definitivă la Tribunalul Bucureşti în data de 27 noiembrie 2015. În 2017, Barna a ieșit câștigător din lupta internă a USR, în care apele se despărțiseră între tabăra Nicușor Dan și tabăra Ghinea-Barna. Nicușor Dan și-a dat demisia din partid, iar Dan Barna a fost ales președintele USR. În vara lui 2019, Dan Barna a fost desemnat candidatul Alianței USR-PLUS la președinție, urmând să formeze un tandem cu Dacian Cioloș pentru funcția de premier, deși acesta este ales europarlamentar la Bruxelles. Pe 20 noiembrie 2019, după un eșec la alegerile prezidențiale, Dan Barna a fost reales președinte al partidului.

Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (abreviat PLUS) a fost înfiinţat la 26 octombrie 2018 prin Hotărârea Tribunalului Bucureşti nr. 58 DEC/P. Preşedintele formaţiunii este Dacian Cioloş, fost prim-ministru al României (17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017), ales la şefia PLUS la 26 ianuarie 2019, în cadrul primei Convenţii Naţionale (congres). Partidul îşi are originea în Mişcarea România Împreună, proiect la care a renunţat din cauza tergiversării înfiinţării formaţiunii în instanţă. La 7 decembrie 2019, Dacian Cioloş a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al PLUS la Convenţia Naţională Extraordinară, în timp ce Dragoş Tudorache a fost ales preşedinte executiv. Dacian Cioloş a fost unicul candidat. Biroul Naţional este organul executiv al PLUS şi este compus din 10 membri şi din preşedintele partidului, care prezidează şedinţele Biroului Naţional, având drept de vot. Mandatul membrilor Biroului Naţional este egal, ca durată, cu mandatul preşedintelui partidului. Formaţiunile USR şi PLUS au realizat alianţe electorale în vederea alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale din anul 2019, precum şi o alianţă politică în vederea alegerilor locale din 2020.

Cele două partide au solicitat, în 2019, înregistrarea ca alianţă politică, cererea lor fiind admisă de Tribunalul Bucureşti la data de 24 iunie 2020.

USR și PLUS în… era tehnologiei: Congrese online

Într-o primă etapă, cele două formaţiuni au organizat câte un Congres separat pentru a vota protocolul de fuziune, urmate de o reuniune comună, la care au luat parte câte 1.600 de delegaţi din partea fiecărui partid. Congresul s-a desfășurat online, procesul de votare – online, pe o platformă electronică. Dezbaterile au avut loc pe acea platformă: cu program, cu luări de cuvânt, cu voturi şi aşa mai departe, ca la orice Congres.

Congresul USR a aprobat fuziunea cu PLUS, a anunțat Dan Barna:

„Împreună suntem și mai hotârâți să luptăm pentru idelurile și principiile noastre. În urmă cu puțin timp Congresul USR a aprobat fuziunea cu PLUS. Am fost împreună de la început, am fost puternici în alianță, unirea este un pas firesc. Este ceea ce și-au dorit membrii noștri, este ceea ce ne-a cerut electoratul. Vechile partide au avut timp de 30 de ani șansa să dovedească ce pot să facă. Acum e rândul generației noastre să decidă cum va arăta această țară”, a transmis Barna.

În timpul Congresului, Barna le-a explicat membrilor formaţiunii politice pe care o conduce că fuziunea cu PLUS, partidul înfiinţat de fostul prim-ministru Dacian Cioloş, are o miză „mult mai mare” decât mizele personale ale membrilor USR. Barna susţine că fuziunea cu USR a fost „un proces complicat”, iar „surplusul de păr alb” pe care îl are este „cea mai elocventă dovadă fizică” în acest sens.

„Din sondaje oamenii ne spun că vor să fim împreună, fuziunea este, pe cale de consecinţă, firească, decizie matură şi decizie corectă. (…) Că e complicată fuziunea? Da! Ultimele luni din activitatea mea şi surplusul de grizon, de păr alb, e cea mai elocventă dovadă fizică că e un proces foarte complicat. Şi ştiu că pentru mulţi dintre voi s-au strâns enorm de multe frustrări, le înţeleg, şi sunt umane, şi sunt fireşti şi multe dintre ele le-am experimentat şi eu pentru că fiecare dintre voi aţi muncit în aceşti patru ani de istorie politică pe care USR a făcut-o în România şi în aceste alegeri locale unii dintre voi sau dintre colegii voştri au făcut un pas în lateral pentru a construi aceste alianţe cu care mergem acum la locale. Tot ceea ce pot însă să vă spun este că acest sacrificiu de etapă merită şi va da roade pe termen lung. Nu ne-am speriat nici când ne-am luptat cu Dragnea şi cu toate abuzurile PSD şi nu o să ne fie teamă nici de perioada care urmează în perioada următoare, dar pentru asta trebuie să fim cât de puternici se poate”, le-a spus Barna membrilor USR.

Obiectiv politic: Câștigarea electoratului PNL

După ce USR a votat pro fuziune, preşedintele PLUS, Dacian Cioloş, a anunţat că membrii PLUS au votat în proporţie de peste 80% fuziunea.

„Au votat 1.557 de delegaţi din 1.835 de delegaţi acreditaţi. Din cei care au votat, au votat pentru „Da” 1.299, ceea ce reprezintă 83,43%. Au votat „Nu” 240, ceea ce reprezintă 15,41% şi s-au abţinut 18 colegi, ceea ce reprezintă 1,16% din cei care au votat. Deci avem, practic, fuziunea aprobată cu 83,43% din cei care au votat”, a anunţat Dacian Cioloş.

Cioloş a afirmat, sâmbătă, în cadrul Convenţiei formaţiunii, că a propus fuziunea cu USR pentru că ea corespunde ideii „împreună” şi se substituie aceluiaşi scop pentru care a muncit în ultimii patru ani.

„Uniunea cu USR se substituie pentru mine aceluiaşi scop pentru care am muncit de 4 ani de zile încoace. Acum, în campania pentru alegerile locale şi înainte cu câteva luni de alegerile generale cred că trebuie să arătăm că uniţi putem învinge resemnarea şi evitarea, pentru că acestea sunt lucruri care riscă să se înrădăcineze încet-încet nu doar în rândul membrilor din partid, dar mai ales în rândul votanţilor, celor pe care i-am avut în 2019 la vot şi pe care trebuie să îi avem la vot în 2020. Fuziunea n-am decis să v-o propunem pentru că e un proiect uşor şi nici pentru că e un proiect cu rezultat simplu. Am propus fuziunea pentru că ea corespunde ideii de împreună cu care am pornit la acest drum. Dacă n-o să putem construi ceea ce visăm împreună cu cei pe care în mod natural ne simţim mai apropiaţi ca şi crez, ca şi obiective, ca şi viziune, cum o să putem construi cu cei care sunt mai departe de viziune a pe care o avem noi? Va fi nevoie de cât mai mulţi, noi trebuie să ne adresăm în primul rând României, tuturor românilor tuturor cetăţenilor români dacă vrem să fim credibili şi dacă vrem să facem schimbarea asta şi va trebui să convingem pe cât mai mulţi, nu doar înainte de alegeri să ne voteze, dar şi după aceea dacă ajungem la guvernare. Cumva, fuziunea este şi un proiect test, pentru că dacă nu reuşim să ne aliniem noi între noi, ne va fi foarte greu s-o facem cu oameni care sunt mult mai departe, în momentul de faţă, de noi în ceea ce priveşte felul în care vedem lucrurile”, a spus Cioloș.

Cioloș a mai subliniat că „testul” pentru USR şi PLUS va fi să câştige încrederea electoratului care ar fi tentat să voteze PNL pentru că are experienţă la guvernare şi să convingă acest electorat că USR şi PLUS au capacitatea de a guverna.

După cele două sesiuni de vot, a avut loc sesiunea comună a forurilor de conducere ale USR şi PLUS pentru validarea Protocolului de fuziune dintre cele două formaţiuni. În cadrul acestei întrevederi, Barna a criticat în termeni duri partidele politice vechi de pe scena politică românească, spunând că acestea şi „aripile” care s-au desprins din ele au arătat ceea ce pot face pentru România.

„Vechea clasă politică nu mai are ce să ofere în momentul de faţă. Vorbim de o generaţie politică expirată şi de o Românie care merită şi aşteaptă mai mult. Majoritatea oamenilor aşteaptă o forţă politică care să aibă curajul să se rupă de trecut, iar această forţă politică nu poate să fie astăzi decât USR-PLUS. (…) Vedem corupţie foarte multă în jur pentru că mulţi dintre noi am ajuns în această poveste care se cheamă USR-PLUS tocmai din dorinţa de a lupta cu corupţia care risipeşte fondurile publice. România de mult timp nu mai are o problemă de bani. Lipsa autostrăzilor sau a unor spitale performante nu e din cauza banilor. E din cauza corupţiei. Fericiţi în România sunt în realitate doar clienţii vechilor partide. (…) Dacă ne uităm înainte şi dacă ne uităm la noi, la ce a fost USR-ul, la ce a fost PLUS-ul, vedem foarte mult potenţial, încredere şi vedem dorinţa de a face bine. (….) Proiectul acesta se întâmplă astăzi nu dintr-un orgoliu de moment, ci din faptul că suntem foarte conştienţi de faptul că e nevoie de USR-PLUS. (…) Vechea clasă politică nu mai are ce să ofere în momentul de faţă. Vorbim de o generaţie politică expirată şi de o Românie care merită şi aşteaptă mai mult. În trei ani şi un pic Liviu Dragnea ne-a dovedit cât de fragilă e democraţia noastră. (…) De asta cumva cred că s-a întâmplat să fim noi generaţia care spune „Ajunge!”, şi care spune nu se mai poate aşa. Alianţa a fost un pas, fuziunea este firescul, pasul următor. În opoziţie am fost aliaţi, la putere însă trebuie să fim uniţi, aceasta este provocarea căreia trebuie să-i facem faţă. Nu vreau să fim şi noi cei care au încercat, vreau ca noi să fim aceia care au reuşit uniţi USR-PLUS salvăm această ţară”, a spus Dan Barna.

Cele două partide, după fuziune, vor funcţiona ca un singur partid, USR PLUS, în care conducerile vor fi reunite, de la nivel central până la nivel local. Asta ca perioadă de tranziţie, până ce protocolul va rămâne definitiv în Tribunal. După rămânerea definitivă la Tribunal, va avea loc un Congres în care vom alege noua conducere a partidului şi se va desfăşura aceeaşi procedură în fiecare filială judeţeană şi locală. În ceea ce privește voturile de astăzi și organizațiile județene de la Constanța, președintele USR Constanța, Remus Negoi, ne-a precizat că fuziunea celor două partide reprezintă un pas în plus pentru… intrarea la guvernare, întrucât aveam oamenii, ne mai trebuia instrumentul:

Procedural, am avut Congresul USR, concomitent cu Congresl PLUS, pentru votarea procesului de fuziune. Cu aproape 80% fiecare din cele două Congrese au votat pentru fuziune. Apoi, am avut Congresul USR – PLUS, cu aproape 3.000 de delegați. Pentru prima dată în istoria politicii românești, am avut Congrese online! În momentul acesta, pentru că e vorba de un proces de durată medie, până la ieșirea deciziei definitive a instanței, care probabil va fi în câteva luni, noi vom funcționa ca două unități, dar alipite, astfel încât de la nivel național – birouri unite, până la nivel județean, unde vom avea conduceri bicefale. Conform protocolului, în maxim 3 luni de la data ieșirii definitive a instanței, vom organiza alegeri pentru conducere unică. Politic, ne-am propus să devenim un partid mare, care să conteze și care să guverneze. Aveam oamenii, ne mai trebuia instrumentul. Contrar frământărilor, nu înseamnă că îi considerăm pe cei de la PNL ca nefiind parteneri. Nu vedem altfel de parteneri. Pe dreapta, vom putea să dăm soluții de guvernare, la nivel național și la nivel județean”, a spus Remus Negoi, pentru TOMIS NEWS.

Alianţa USR PLUS şi PNL au decis să susţină candidaţi comuni pentru primăriile din Bucureşti, astfel: Clotilde Armand (USR PLUS, Sectorul 1), Radu Mihaiu (USR PLUS, Sectorul 2), Adrian Moraru (PNL, Sectorul 3), Simona Spătaru (USR PLUS, Sectorul 4), Cristian Băcanu (PNL, Sectorul 5), Ciprian Ciucu (PNL, Sectorul 6) şi Nicuşor Dan (independent, Primăria Capitalei).

PE ACELAȘI SUBIECT:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *