Uniunea Europeană a decis să suspende acordarea unui împrumut de aproximativ 16 miliarde de euro destinat Ungariei pentru reînarmare, pe fondul tensiunilor generate de poziția fermă a Budapestei împotriva sprijinului financiar pentru Ucraina. Decizia vine după ce guvernul condus de Viktor Orbán a blocat un pachet mult mai amplu, în valoare de 90 de miliarde de euro, care ar urma să fie acordat Kievului.
Oficialii europeni consideră dificilă aprobarea unor fonduri consistente pentru Ungaria, în condițiile în care aceasta împiedică susținerea unei țări aflate în conflict cu Rusia. Programul SAFE, prin care UE oferă finanțare avantajoasă pentru achiziția de armament, a atras interesul a 19 state membre. Dintre acestea, doar planul Ungariei nu a fost încă aprobat, potrivit surselor diplomatice. Între timp, proiectele depuse de Franța și Cehia au primit undă verde. Deși suma estimată pentru Budapesta se ridică la aproximativ 16,2 miliarde de euro, procesul de analiză este încă în desfășurare. Reprezentanții Comisiei Europene susțin că decizia finală va fi luată după finalizarea evaluării. Ungaria și-a arătat interesul pentru aceste fonduri, solicitând chiar o alocare mai mare decât cea propusă inițial de Bruxelles. Totuși, poziția sa fermă privind Ucraina rămâne principalul obstacol. Anterior, Viktor Orbán a declarat că nu va susține nicio inițiativă favorabilă Kievului până când nu va fi reluat tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba.
Ministrul ungar al afacerilor externe și comerțului exterior, Péter Szijjártó, a declarat joi că este complet inacceptabil ca Ucraina să fi transformat practic Ungaria într-o zonă de operații ale serviciilor de informații, în contextul aproprierii alegerilor parlamentare din luna aprilie. Șeful diplomației ungare a calificat această situație drept un atac extrem de grav la adresa suveranității țării. Szijjártó a enumerat o serie de acuzații:
Un jurnalist maghiar care cooperează cu un serviciu de informații străin
Interceptarea repetată a ministrului ungar de externe
Instruirea informaticienilor Partidului Tisza de către ucraineni
Ministrul a subliniat importanța scrutinului din 12 aprilie, afirmând că atunci trebuie luată o decizie care să asigure ca Ungaria să rămână o țară a păcii și securității. „Nu vom permite serviciilor străine să impună interese externe în Ungaria, nu vom permite să fim atrași în război, să fie aduși migranți sau să fie transferate resursele noastre către Ucraina. Pe 12 aprilie, fiecare trebuie să fie prezent la vot,” a concluzionat Szijjártó.
Miercuri, ministrul Afacerilor Europene, János Bóka, a declarat că în Ungaria se desfășoară o operațiune coordonată a serviciilor externe de informații, care are ca scop influențarea alegerilor și aducerea la putere a partidului Tisza. Conform demnitarului, agenți străini care au activat anterior în Ungaria – reprezentând, între altele, interese ucrainene – s-ar fi infiltrat ulterior în partidul Tisza, inclusiv în sistemele informatice ale acestuia. Potrivit ministrului, în aceste condiții, partidul Tisza nu mai poate fi considerat doar o „construcție politică externă”, ci o formațiune creată în cadrul unei operațiuni de informații. El a subliniat că, în acest context, alegătorii din Ungaria ar avea de ales între un guvern național suveran și un „guvern-marionete”.
Referitor la presupusa interceptare a convorbirilor ministrului afacerilor externe Péter Szijjártó, János Bóka a declarat că nu constituie o problemă conținutul discuțiilor, așa cum susține Bruxellesul, ci faptul că ministrul de externe al unui stat membru al Uniunii Europene ar fi fost interceptat de serviciile de informații ale unui alt stat european.
Washington Post, citând mai mulți oficiali europeni actuali și foști din domeniul securității, a descoperit că guvernul maghiar condus de Viktor Orbán oferă de mult timp Moscovei acces la discuțiile sensibile din cadrul Uniunii Europene. Ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, sună în mod regulat în pauzele reuniunilor Consiliului UE pentru a-i furniza omologului său rus, Serghei Lavrov, „rapoarte directe despre ceea ce s-a discutat” și posibile soluții. Szijjártó a declarat că discută cu omologii săi din Rusia, Serbia, Israel, Statele Unite și Turcia atât înainte, cât și după reuniunile UE pe teme de politică externă.
Conflictul dintre Ungaria și UE-Ucraina reflectă o rupere profundă în coeziunea europeană pe chestiuni de securitate și geopolitică. Suspendarea finanțării pentru reînarmare marchează o escaladare a tensiunilor, în timp ce acuzațiile de ingerință ucraineană în alegerile ungare adaugă o dimensiune electorală și de securitate internă conflictului. Alegerile din 12 aprilie 2026 vor fi cruciale pentru determinarea direcției politice a Ungariei și, implicit, pentru relațiile acesteia cu UE și NATO.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google