Ungaria are un interes întemeiat în menţinerea parteneriatului strategic cu România, care este esenţial pentru evitarea recesiunii, pentru securitatea energetică şi gestionarea valului migrator, a declarat marţi ministrul ungar de externe Peter Szijjarto la o conferinţă de presă la Budapesta după o întrevedere cu omologul său român Bogdan Aurescu, relatează agenţia MTI şi hirado.hu.
„Există întotdeauna interese contrare, există întotdeauna elemente perturbatoare care fac zgomot pentru a părea că sunt majoritare. Dar obiectivul guvernelor celor două ţări este de a menţine parteneriatul strategic pentru că acesta este în interesul naţiunilor noastre”, a subliniat Szijjarto.
Ministrul ungar a amintit că guvernul de la Budapesta consideră minorităţile etnice ale fiecărei ţări ca fiind o resursă pentru relaţiile bilaterale. Acest lucru este demonstrat şi de faptul că sprijinul bugetar alocat minorităţii naţionale româneşti din Ungaria a crescut de şase ori din 2010 încoace, iar sprijinul acordat Bisericii Ortodoxe a crescut de şapte ori, a adăugat şeful diplomaţiei ungare. Peter Szijjarto a evidenţiat că parteneriatul strategic este de mare ajutor în abordarea cu succes a trei dintre cele mai importante provocări ale timpului prezent: cea economică, cea energetică şi cea a migraţiei.
„Uniunea Europeană se îndreaptă în prezent cu paşi repezi spre recesiune’‘, a cărei contracarare este ajutată de performanţa atingerii unui volum record de circa 10 miliarde de euro în schimburile comerciale româno-ungare anul trecut, iar anul acesta comerţul bilateral a crescut cu încă 29%, a remarcat şeful diplomaţiei ungare.
El a reamintit că România este a treia cea mai importantă piaţă de export pentru economia ungară, o piaţă pe care mai multe companii ungare importante îşi sporesc constant prezenţa, cum ar fi Mol cu 245 de benzinării, OTP cu 97 de sucursale bancare şi Richter cu peste 600 de angajaţi. România joacă de asemenea un rol esenţial în diversificarea aprovizionării Ungariei cu gaz natural, facilitată de extinderea capacităţii de interconectare între cele două ţări de la 1,75 la 2,5 miliarde de metri cubi pe an. De asemenea, în curând va fi semnat un acord cvadripartit, care va permite Ungariei să importe electricitate verde din Azerbaidjan, prin Georgia şi România.
Potrivit lui Peter Szijjarto, România şi Ungaria cooperează de asemenea în gestionarea migraţiei ilegale la frontiere, iar eficacitatea autorităţilor române face posibil pentru Ungaria să se concentreze asupra frontierei sale sudice, unde autorităţile ungare au împiedicat numai anul acesta circa 250.000 de tentative de intrări ilegale.
„Aşadar, acestea sunt trei provocări foarte importante, cu care ne confruntăm astăzi: evitarea recesiunii economice, crearea securităţii energetice şi menţinerea migranţilor în afara ţării. Parteneriatul strategic cu România ne va ajuta în aceste trei chestiuni importante, prin urmare suntem clar interesaţi în menţinerea acestui parteneriat”, a rezumat Peter Szijjarto.
Dat fiind că la graniţa Ungariei cu România nu există presiune migraţionistă, toate argumentele sunt în favoarea faptului că Bucureştiul a îndeplinit condiţiile aderării la spaţiul Schengen, a apreciat ministrul ungar. Condiţiile prealabile ale aderării României la spaţiul Schengen sunt stipulate clar în legislaţie, deci aderarea nu este o problemă politică, ci una practică, a mai menţionat el la conferinţa de presă, răspunzând întrebării unui jurnalist.
„Decizia nu trebuie adoptată pe baza unei ficţiuni ştiinţifice, ci în urma unei analize fondate pe fapte (…) Nu ne place să abordăm astfel de probleme pe baze ideologice şi politice”, a explicat ministrul ungar. „Nu pot decât să sper că nu numai aderarea României la Schengen, ci toate problemele din Uniunea Europeană în general vor fi soluţionate pe baza faptelor şi a performanţei reale. Sunt naiv, desigur, pentru că, dacă ar fi fost aşa, Ungaria ar fi primit deja acces la toate fondurile europene”, a adăugat el, potrivit hirado.hu.
Răspunzând unei alte întrebări, Peter Szijjarto a menţionat că unii politicieni din UE, inclusiv şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, spun deja că sancţiunile împotriva Rusiei nu au fost menite să pună capăt războiului din Ucraina, ceea ce în opinia ministrului ungar dovedeşte că aceste măsuri nu funcţionează şi că este timpul să fie revizuite. La reuniunea de luni a Consiliului Afacerilor Externe al UE, „o parte din discuţii s-au desfăşurat într-un mod care a lăsat puţin spaţiu minţii lucide şi dezbaterii calme”, a remarcat şeful diplomaţiei ungare.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat, marţi, că investiţiile ungare în România nu trebuie să se raporteze doar la zona locuită de comunitatea maghiară, ci să se extindă în tot teritoriul ţării. Ministrul Aurescu s-a aflat, marţi, în vizită oficială la Budapesta, context în care a acordat şi o declaraţie pentru presa de limbă română din Ungaria.
„Este nevoie de mai multe investiţii româneşti în Ungaria şi am avut astăzi şi o întâlnire cu reprezentanţii principalelor companii din România care au afaceri în Ungaria, pentru a vedea ce putem face împreună, pentru a creşte nivelul investiţiilor româneşti aici. Pe de altă parte, aşa cum am discutat şi cu prim-ministrul Orban, este important ca investiţiile ungare în România să nu se raporteze doar la zona locuită de comunitatea maghiară din România, ci să meargă în tot teritoriul României, pentru că există oportunităţi foarte bune de business peste tot în România”, a declarat Bogdan Aurescu, potrivit MAE.
În cadrul întrevederii cu reprezentanţii minorităţii române, Aurescu a prezentat rezultatele discuţiilor cu omologul ungar, Peter Szijjarto, şi cu premierul Viktor Orban referitoare la obiectivele prioritare de pe agenda bilaterală, cu accent pe protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ungaria.
„Am reamintit momentul de acum 20 de ani: am participat atunci la negocierea şi la semnarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic pentru Europa secolului XXI şi îmi aduc aminte de atmosfera din acel moment, o atmosferă care era pozitivă şi care evoca faptul că reconcilierea dintre România şi Ungaria trebuie să ducă la construcţia unui adevărat parteneriat strategic, în beneficiul cetăţenilor români şi ungari, oricare ar fi originea lor etnică”, a arătat ministrul, pentru mass media de limbă română.
Potrivit MAE, el a amintit principale preocupări ale părţii române: necesitatea creşterii calităţii învăţământului în limba română, asigurarea unei finanţări adecvate pentru mass-media de limba română, dar şi pentru proiectele instituţiilor de cultură reprezentative pentru etnicii români din Ungaria (alături de necesitatea unor măsuri ferme din partea autorităţilor ungare, în vederea eliminării fenomenului de etno-business care afectează autoguvernările minorităţii române).
„Referindu-ne strict la educaţie, într-adevăr, principala problemă pe care o are în momentul de faţă comunitatea se referă la numărul insuficient de cadre didactice care predau în limba română. Credem că este necesar să găsim soluţii pentru formarea de noi cadre didactice pentru trimiterea din România, aşa cum s-a făcut deja – există deja proiecte pilot în acest sens, de cadre didactice care să predea în limba română şi să găsim formule de acordare de cât mai multe burse pentru a încuraja elevii români să înveţe în limba română în şcolile cu predare în limba română sau cu predare bilingvă din Ungaria”, a precizat Bogdan Aurescu.
Oficialul român a vorbit şi despre „necesitatea de a arunca un ochi foarte atent, analitic, asupra curriculei din şcolile cu predare în limba română din Ungaria, în aşa fel încât numărul de cursuri care sunt predate în limba română să crească, în aşa fel încât să permită elevilor români să îşi păstreze cât mai bine identitatea românească”.
„În acelaşi timp, cu păstrarea preocupării pentru asigurarea integrării comunităţii româneşti în societatea din Ungaria, fără însă ca ei să îşi piardă identitatea românească. Deci cel mai important lucru este să găsim împreună cel mai bun raport între realizarea acestor două obiective”, a completat ministrul.
Acesta s-a referit la cele mai recente evoluţii legate de activitatea Comitetului de specialitate româno-ungar de cooperare în domeniul minorităţilor naţionale, respectiv întâlnirea recentă de la Bucureşti a copreşedinţilor acestui for, ce a prilejuit stabilirea parametrilor de acţiune ai comitetului pe viitor, în scopul creşterii eficienţei, coerenţei şi predictibilităţii activităţii sale, precizează MAE. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat şi nivelul de dezvoltare „fără precedent” al schimburilor comerciale bilaterale – 11 miliarde de euro în 2021, în creştere şi în acest an cu peste 32%, potrivit sursei citate.
În Ungaria activează aproximativ 7.700 de companii cu capital românesc, cu investiţii de aproximativ 280 de milioane de euro, „una dintre cele mai consistente şi diversificate prezenţe investiţionale româneşti în plan extern”, arată MAE.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google