Site icon TOMIS NEWS

Ungaria a luat foc după ce șeful NATO a cerut 41 de miliarde de euro pentru Ucraina. Viktor Orban: „Suntem la câțiva centimetri de distrugere”

viktor orban 1

Europa se pregătește de război cu Rusia, susține premierul maghiar Viktor Orban. Liderul maghiar crede că etapa discuțiilor a fost depășită și că țările au început pregătirile. Suntem la câțiva centimetri de distrugere, a avertizat Orban. Viktor Orban, care are legături strânse cu Vladimir Putin, a spus că există din ce în ce mai multe semne că Europa se pregătește pentru acțiuni militare, potrivit Sky News.

„Drumul către război nu se parcurge într-un singur pas. Sunt trei etape: discuție, pregătire și distrugere. Acum terminăm discuția și suntem în stadiul de pregătire. Suntem la câțiva centimetri de distrugere”, a spus Orban pentru Kossuth Radio.

Deși a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, Orban a încercat să consolideze relațiile bilaterale cu Moscova. El s-a opus unor inițiative ale UE de a sprijini Ucraina și l-a felicitat pe Putin după câștigarea alegerilor din Rusia.

„E o așteptare greșită”

NATO a propus să se aloce Kievului câte 40 de miliarde de euro pe an, acest lucru contravine regulilor Alianței, întrucât Ucraina nu fac parte din această organizație, a declarat ministrul de externe și pentru relații de comerț exterior al Ungariei, Péter Szijjártó. „Conducerea NATO lucrează la angajamentele financiare pe termen lung. Acum propunerea este să se strângă anual câte 16 mii de miliarde de forinți (aproximativ 41 de miliarde de euro – n. RIA – Novosti).”

„Motivul invocat este faptul că pentru realizarea păcii trebuie asumate angajamente militare pe termen lung. Ceilalți cred că Rusia, văzând că Europa și-a asumat angajamente pe termen lung, va pune capăt războiului”, a spus Szijjártó după ședința de la Praga a șefilor ministerelor de externe ai țărilor membre NATO. Potrivit afirmațiilor sale, ultimii doi ani și întreaga istorie demonstrează că aceasta este o așteptare greșită și nejustificată. „Bineînțeles, am spus că Ungaria va accepta angajamente financiare numai dacă acestea se referă la funcția principală a NATO în conformitate cu Tratatul de la Washington, iar strângerea de bani pentru sporirea pregătirii Ucrainei nu are legătură cu principalele obiective ale NATO. NATO este o alianță de apărare și nimeni nu a atacat-o, așa că nu există un scop defensiv. Acesta este deja un scop de a ataca, care nu aparține funcțiilor de bază ale NATO”, a remarcat ministrul ungar de externe.

„De la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, aliaţii au furnizat aproximativ 40 de miliarde de euro pe an ca ajutor militar pentru Ucraina. Trebuie să menţinem cel puţin acest nivel de sprijin în fiecare an, oricât timp va fi necesar„, a indicat Jens Stoltenberg în declaraţii acordate presei la finalul unei reuniuni informale a miniştrilor de externe din statele NATO, potrivit Agerpres.

Este vorba despre „bani noi”, a adăugat Stoltenberg, care propusese anterior, în aprilie, un angajament financiar al aliaţilor pentru Ucraina în războiul cu Rusia de 100 de miliarde de euro pentru următorii cinci ani, aşadar 20 de miliarde de euro pe an. El şi-a revizuit acum în creştere propunerea, în sensul ca acest ajutor pentru Kiev să fie menţinut pe termen nelimitat cel puţin la nivelul acordat de la începutul invaziei ruse.

Ajutorul militar oferit Ucrainei de statele NATO trebuie să atingă cel puţin 40 de miliarde de euro pe an, atât timp cât va fi necesar în războiul cu Rusia, a declarat vineri la Praga secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Referindu-se la finanţarea ajutorului militar pentru Ucraina, Stoltenberg le-a cerut de asemenea aliaţilor „să împartă povara în mod echitabil”. „PIB-ul a fost folosit în trecut, este o opţiune”, a sugerat el despre împărţirea acestei contribuţii între ţările NATO.

Mai multe ţări membre ale Alianţei sunt favorabile menţinerii unui nivel ridicat al ajutorului militar pentru Ucraina, a cărei armată se află în dificultate pe câmpul de luptă, o cauză fiind livrările întârziate şi insuficiente de arme şi muniţii occidentale.

Pe de altă parte, Jens Stoltenberg a apreciat că folosirea de către Ucraina a armelor primite ca ajutor militar pentru atacarea unor ţinte în Rusia nu implică o escaladare a conflictului. „Ucraina se apără în faţa brutalităţii ruse atroce, aşa că daţi-mi voie să fiu clar: autoapărarea nu înseamnă escaladare”, a argumentat el, după ce numeroase state membre ale NATO au acceptat cererea sa de a permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează.

SUA şi Germania, principalele furnizoare de ajutor militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, până joi reticente, au acceptat şi ele în cele din urmă să autorizeze condiţionat Kievul să atace ţinte din Rusia cu armele incluse în acest ajutor, anunţul în acest sens din partea Washingtonului venind deocamdată doar din partea unor responsabili, fără un anunţ oficial al Casei Albe.

Întrebat despre acest anunţ, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Ucraina oricum deja a încercat să lovească teritoriul rus cu arme furnizate de SUA, fără a da detalii. El a vorbit în schimb despre o atmosferă pro-război care domneşte în Europa şi care a ajuns până la o „isterie pre-război”.

De partea sa, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la o conferinţă de presă la Stockholm că folosirea de către Ucraina a armelor occidentale pentru a lovi teritoriul rus „este doar o chestiune de timp” şi a salutat ca „un pas înainte” acordul în acest sens dat de Washington.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Exit mobile version