Un an de la declararea STĂRII DE URGENȚĂ. Bilanțul unui an de pandemie de coronavirus

În urmă cu exact un an, președintele Klaus Iohannis anunța că România intră în starea de urgență din data de 16 martie 2020. Anunțul venea la doar câteva zile după ce Organizația Mondială a Sănătății declarase pandemie de coronavirus. Era pentru prima dată din 1990 când în țara noastră era decretată starea de urgență.

Pentru a face posibilă această luptă cu toate instrumentele prevăzute de lege, am decis să decretez stare de urgență la începutul săptămânii viitoare. Această stare de urgență va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. Dar – dragi români, autoritățile își fac treaba, Guvernul și-a făcut treaba și până acum foarte bine – dar singuri nu vom reuși să facem decât o parte din treaba care trebuie făcută. Avem nevoie de voi, dragi români! Avem nevoie de voi să respectați îndrumările, indicațiile autorităților. Avem nevoie să respectați regulile de igienă care sunt transmise pe canalele publice. Și, da, avem nevoie să evitați contactele care nu sunt absolut necesare. Știu că acest lucru este puțin mai greu”, declara Klaus Iohannis pe 14 martie 2020.

Bilanțul anului de pandemie în România

Timp de două luni, mai multe drepturi fundamentale au fost îngrădite. Am ieșit din casă doar cu declarație pe propria răspundere, școlile au fost închise și învățământul s-a mutat în online; restaurantele, cafenelele, hotelurile au fost închise. În dimineața zilei de 14 martie, în țara noastră erau 97 de persoane infectate cu COVID-19. Numărul lor a crescut pe parcursul zilei, am depășit 100 de îmbolnăviri și am intrat astfel în scenariul 3. Acesta presupunea că se mărește capacitatea de răspuns la coronavirus și se începe un triaj la fiecare spital. Se prioritizau cazurile din epidemie și se amânau cele care nu erau urgențe medicale. Toate spitalele de boli infecțioase începeau să trateze doar cazuri de COVID-19, bolnavii cu alte afecțiuni erau transferați către alte centre medicale. Până la finalul zilei, numărul celor îmbolnăviți crescuse până la 123. Astfel, în 14 martie 2020, președintele anunța că în România va fi instaurată starea de urgență, din 16 martie pentru o perioadă de 30 de zile. Care a fost ulterior prelungită pentru încă o lună. În această perioadă au fost emise 12 ordonanțe militare care reglementau aspecte ale vieții de zi cu zi, activități care țineau de rutină ajungeau să fie interzise. Pentru a putea lupta cu pandemia, ne-au fost îngrădite mai multe drepturi. Până la finalul stării de urgență, în România muriseră peste 1.000 de persoane din cauza noului coronavirus și număram peste 16.000 de persoane infectate.

În 25 martie apărea modelul de declarație pe propria răspundere pe care trebuia să o completăm pentru a putea ieși din casă. Și erau doar câteva motive pentru care putea părăsi locuința: mersul la muncă, la magazin, la medic, pentru îngrijirea sau însoțirea copilului ori în scopul donării de sânge sau în scop umanitar. O altă restricție a fost introdusă în 9 noiembrie, când a fost restricționată circulația pe timp de noapte, între 23 și 5 dimineața. Iar din 14 martie 2021, ora 23:00 se modifică cu ora 22:00.

Învățământul a avut de suferit în tot acest an. Încă din 11 martie școlile fuseseră închise. Decizia inițială era valabilă pentru o săptămână, până în 21 martie. Starea de urgență a modificat planurile. Învățământul a trecut în online și în felul acesta a fost închis anul școlar. Autoritățile vorbeau de 250.000 de copii care nu aveau acces la Internet, studiile de 900.000. Răspunsul pe care îl așteptau toți părinții era legat de cum urma să înceapă școala în septembrie 2020. Iar în august președintele a anunțat 3 scenarii, calculate pe numărul de cazuri noi din ultimele 14 zile la mia de locuitori, în funcție de care se deschideau școlile sau nu. În 9 noiembrie, toții copiii au trecut la învățământ online din nou până anul acesta în februarie.

Industria HORECA a fost cel mai puternic afectată. Foarte multe afaceri nu au supraviețuit restricțiilor impuse de pandemie. Federațiile din domeniu vorbesc despre pierderi de 3 miliarde de euro într-un singur an, 120.000 de concedieri și 12.000 de unități închise.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *