„Ordinea mondială este moartă.” Declarația-șoc vine de la Mario Draghi, fost premier al Italiei și fost șef al BCE, care avertizează că Europa riscă să devină irelevantă pe scena globală dacă nu face pasul decisiv: transformarea Uniunii Europene într-o federație capabilă să concureze cu SUA și China.
„Ordinea mondială, aflată acum în dezintegrare, obligă Europa să facă o alegere: dacă vrea să fie o putere și să concureze în peisajul global multipolar emergent, atunci trebuie să devină o federație”, a afirmat fostul prim-ministru Mario Draghi, în discursul pe care l-a rostit luni, la Universitatea KU Leuven din Belgia, care i-a conferit titlul de doctor honoris causa.
Premisa discursului rostit de fostul președinte al Băncii Centrale Europene a fost că doar Europa, printre toate cele prinse astăzi între Statele Unite și China, are opțiunea de a deveni ea însăși o adevărată putere. Prin urmare, „trebuie să decidem: rămânem pur și simplu o piață mare, supusă priorităților altora? Sau facem pașii necesari pentru a deveni o putere?” La urma urmei, continuă Draghi, acolo unde Europa s-a federalizat – și anume, în ceea ce privește comerțul, concurența, piața unică și politica monetară – „suntem respectați ca putere și negociem ca o singură entitate”, dovadă în acest sens fiind „acordurile comerciale de succes negociate cu India și America Latină”, potrivit Avvenire, titrează Rador Radio România.
Necesitatea de a ne federaliza, susține fostul prim-ministru italian, provine din incertitudinea privind echilibrul viitor al geopoliticii globale, deoarece amenințarea în sine nu este prăbușirea ordinii care a dominat peisajul internațional până acum și faptul că Europa ar putea să se adapteze, ci „adevărata amenințare este ceea ce o va înlocui. Există premisele necesare unui rezultat de succes. Uitați-vă doar la cazul Groenlandei, care a obligat Uniunea să își cartografieze pârghiile, să își identifice instrumentele și să reflecteze asupra consecințelor escaladării. Uniți în fața unei amenințări directe, europenii au descoperit o solidaritate care înainte, părea de neatins, observă Draghi. Această determinare comună a găsit în opinia publică un ecou pe care niciun comunicat final al summitului nu l-ar fi putut realiza.
Este clar, însă, că este necesară o schimbare structurală, deoarece riscul ca Europa să fie „subjugată” și să rămână „subordonată” marilor puteri este real. Există o mulțime de semne care indică această direcție: Statele Unite, în poziția lor actuală, urmăresc dominația prin parteneriat și o fac facilitând fragmentarea UE. Între timp, China își susține modelul de creștere exportând costurile către alții. Ambele consideră fragmentarea politică europeană utilă propriilor interese. Cu toate acestea, confruntată cu aceste provocări, UE își poate spune cuvântul, dar în moduri specifice: Integrarea europeană se construiește diferit: nu pe forță, ci pe voință comună. Nu pe supunere, ci pe beneficiu comun.
Evident, viziunea politică necesară nu trebuie să pună în pericol calea deja parcursă pe frontul comercial: Cea mai bună cale pentru Europa este cea pe care o urmează deja, insistă fostul șef al BCE, încheind acorduri cu parteneri cu aceleași viziuni care oferă diversificare și consolidează poziția noastră în lanțurile de aprovizionare unde suntem deja esențiali. Prin urmare, avansând în integrarea comercială, în urma acordurilor Mercosur și a acordurilor cu India: Aici își exercită astăzi puterea Europa. În 2023, UE era cel mai mare exportator și importator de bunuri și servicii din lume, importurile din restul lumii însumându-se 3,6 trilioane de euro. De asemenea, este principalul partener comercial al peste 70 de țări. Deținem poziții cheie în mai multe industrii strategice. Companiile europene controlează 100% din litografia ultravioletă extremă, tehnologia necesară pentru a produce cipuri avansate, a precizat Mario Draghi.
Se naște un lider pe sistem american și se elimină dreptul de veto
Liderii PPE, cea mai mare și mai puternică familie politică din Europa, propun o serie de măsuri care ar genera un adevărat cutremur în Europa. Liderul PPE, Manfred Weber, susținut de cancelarul german Friederich Merz, propune unificarea funcțiilor de președinte al Consiliului European și cea de șef al Comisiei Europene, în așa fel încât Europa să aibă o singură voce puternică. De asemenea, Weber a cerut ca în sistemul de luare a deciziilor în Uniunea Europeană să se trecă la votul majoritar și să nu mai existe un drept de veto, o măsură împotriva unor voci precum Ungaria sau Slovacia, țări care au blocat anumite măsuri ale UE, informează Politico.
Reformarea structurii de conducere a UE nu ar necesita modificări ale tratatelor blocului, a susținut Weber. Asta ar însemna pur și simplu ca o singură persoană să ocupe ambele funcții. El a afirmat că acest lucru s-ar putea întâmpla după următoarele alegeri europene, în 2029.
„Suntem blocați, suntem muți, nu avem voce, nu avem niciun cuvânt de spus pe scena mondială, iar acest lucru trebuie să înceteze”, a declarat Weber, președintele celei mai mari familii politice din Europa.
Această diviziune fragmentată a puterii nu este „la înălțimea sarcinii” într-o perioadă de incertitudine geopolitică, a afirmat Weber, în contextul în care administrația americană a lui Donald Trump a dat peste cap ordinea internațională. În discursul său, Weber a mai spus că țările UE ar trebui să treacă la votul cu majoritate calificată în chestiunile de politică externă și de securitate, în loc de unanimitate.
Această idee a fost vehiculată de ani de zile, dar unii lideri guvernamentali se opun ferm unei integrări europene mai profunde, printre aceștia numărându-se Viktor Orbán din Ungaria și Robert Fico din Slovacia.Dacă o astfel de reformă nu este posibilă, deoarece ar necesita sprijinul tuturor membrilor actuali, țările dispuse să avanseze în procesul de integrare „ar trebui să meargă mai departe cu un tratat special de suveranitate” în materie de politică externă, a afirmat Weber.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google