UE va propune achiziţii comune de gaze naturale. Iohannis vrea „evitarea distorsionării pieței interne de energie”

Comisia Europeană va propune un sistem în cadrul căruia statele membre UE vor putea achiziţiona, la comun, gaze naturale pentru a forma rezerve strategice. Proiectul vine ca răspuns la creşterea preţurilor la energie, potrivit unuo document trimis spre consultare ţărilor UE înaintea summitului de săptămâna aceasta. Preţurile europene la gaze naturale şi electricitate au atins valori record în luna octombrie, pe fondul livrărilor limitate şi al cererii crescute de energie apărute după ce economiile din întreaga lume şi-au revenit după pandemie. Între timp, preţurile au mai scăzut ușor, însă în ultimele săptămâni au crescut din nou odată cu temperaturile reduse şi importurile mai mici decât se preconiza din Rusia, relatează Reuters.

Creşterea preţurilor la energie a determinat guvernele din statele membre UE să recurgă la subvenţii şi reduceri de taxe, pentru a-i proteja pe consumatori de facturile mari, iar unele ţări au propus chiar un sistem comun de achiziţii de gaze naturale la nivelul UE. Potrivit documentului consultat de Reuters, o propunere de revizuire a regulilor de pe piaţa europeană a gazelor, ce urmează a fi publicată miercuri de Comisia Europeană, prevede tocmai înfiinţarea unui sistem comun de achiziţii de gaze naturale.

Propunerea va include un cadru pentru achiziţionarea comună de stocuri strategice de gaze de către entităţile reglementate, pe o bază voluntară”, se precizează în documentul trimis de Comisie către statele membre, înaintea summitului de joi al liderilor UE. Acest sistem „va contribui la măsuri coordonate la nivelul UE, în situaţiile în care există o urgenţă la nivelul întregii Uniuni”, se precizează în document.

Reuters precizează că proiectul de document nu specifică cum anume va funcţiona în practică sistemul de achiziţii comune, dar arată că face parte din încercarea Bruxelles-ului de a întări sistemul de stocare a gazelor din UE.

Statele membre, printr-o cooperare comună la nivel regional, ar trebui să se poată baza pe depozitele din alte ţări, în caz de nevoie”, se mai arată în document. Depozitele de gaze ar urma să devină parte a „evaluării riscurilor la adresa securităţii aprovizionării cu gaze, inclusiv riscurile care au legătură cu deţinerea infrastructurii de stocării de către entităţi străine” de către ţările UE.

Livrările de gaze sub aşteptări din Rusia au determinat unele ţări şi pe unii parlamentari europeni să ceară demararea unei anchete cu privire la posibilitatea ca Gazprom să fi limitat intenţionat livrările pentru a provoca o majorare a preţurilor pe piaţa europeană a gazelor în ultimele luni. În perioada octombrie-noiembrie anul curent, importurile de gaze din Rusia în UE au fost cu 25% mai mici decât în perioada similară a anului trecut, în timp ce facilităţile de depozitare a gazelor deţinute de Gazprom pe teritoriul UE sunt la un nivel semnificativ mai scăzut comparativ cu perioada similară a anului trecut. Bruxelles-ul susţine că soluţia pe termen lung la preţurile ridicate la combustibilii fosili o reprezintă o tranziţie mai rapidă la energia regenerabilă produsă local, aşa cum se preconizează în strategia europeană vizând schimbările climatice.

Klaus Iohannis a participat, luni, la videoconferinţa cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi un grup de lideri europeni, în pregătirea Summitului Parteneriatului Estic şi Consiliului European din 15-16 decembrie, a transmis Administraţia Prezidenţială. Printre subiectele abordate se numără măsurile pentru gestionarea pandemiei şi încurajarea campaniei de vaccinarea la nivel european, preţurile la energie, securitatea şi apărarea UE, aspectele externe ale migraţiei şi, respectiv, relaţiile externe ale Uniunii, cu accent pe situaţia de la graniţele cu Ucraina şi cu Belarus.

Principalele subiecte abordate în cadrul videoconferinţei au vizat temele aflate pe agenda Consiliului European, respectiv coordonarea europeană în contextul pandemiei de COVID-19, gestionarea situaţiilor de criză şi rezilienţa la acestea, preţurile la energie, securitatea şi apărarea Uniunii Europene, aspectele externe ale migraţiei şi, respectiv, relaţiile externe ale Uniunii, cu accent pe situaţia de la graniţele cu Ucraina şi cu Belarus. În cadrul intervenţiei sale, Preşedintele României s-a pronunţat pentru continuarea coordonării strânse a statelor membre UE, bazate pe date ştiinţifice, inclusiv în ceea ce priveşte noua variantă a virusului SARS-CoV-2. Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat progresele care se fac pentru adaptarea vaccinurilor şi accesul rapid al statelor membre la acestea”, arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă.

În ceea ce priveşte creşterea semnificativă a preţurilor la energie din ultima perioadă, Klaus Iohannis a subliniat necesitatea ca acest subiect să rămână prioritar pe agenda instituţiilor europene şi s-a pronunţat pentru o analiză atentă a funcţionării pieţei interne de energie, astfel încât să fie evitate distorsionări ale acesteia, conform sursei citate. Preşedintele Klaus Iohannis a reamintit, totodată, necesitatea găsirii de soluţii pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi a evidenţiat importanţa corelării acestei discuţii cu obiectivele Uniunii în materie de schimbări climatice.

Şeful statului a reiterat susţinerea ţării noastre pentru energia nucleară şi gazul natural, ca opţiuni pentru o tranziţie energetică accesibilă, inclusiv în contextul pregătirii unor noi propuneri legislative ale Comisiei Europene. Referitor la securitate şi apărare, Klaus Iohannis a accentuat ideea consolidării rolului Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării, în strânsă cooperare şi complementaritate cu NATO, prin consolidarea relaţiei transatlantice, mai transmite Administraţia Prezidenţială. În context, preşedintele Iohannis a evocat convorbirea avută recent cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, în format B9 şi a evidenţiat importanţa coordonării şi a unităţii atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în cadrul NATO faţă de acţiunile Rusiei din Vecinătatea Estică.

„În cadrul discuţiilor legate de pregătirile Summitului Parteneriatului Estic (PaE), Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că este nevoie ca Uniunea Europeană să aibă un nivel de ambiţie ridicat prin Declaraţia comună ce ar urma să fie adoptată cu acest prilej, care să conţină o viziune strategică pentru perioada post-2020 a Parteneriatului. Totodată, Preşedintele României a reiterat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană a partenerilor care îşi doresc şi se află angajaţi ferm pe calea reformelor, precum Republica Moldova, a cărei conducere este orientată spre reformă şi un angajament european puternic”, conchide sursa menţionată.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *