UDMR vrea ca minorităţile să aibă mai multă putere în stat. „E nevoie de MODIFICAREA Constituției!”

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a pledat pentru revizuirea Constituției și pentru trecerea la o republică parlamentară. Momentul a avut loc luni, în Parlament, la ședința solemnă dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Legii fundamentale. Tot atunci, parlamentarul s-a arătat de părere că minoritățile naționale trebuie să devină „factori constitutivi ai statului român”. De altfel, președintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, anunțase încă de la învestirea noului Cabinet că el și formațiunea sa le vor propune partenerilor de coaliție o astfel de soluție.

Adoptarea Constituţiei în anul 1991 a fost un pas foarte important pe drumul făuririi unei societăţi democratice după decenii de totalitarism. Sigur, acea Constituţie de la 1991 a reflectat atât momentul politic, cât şi majoritatea parlamentară existentă sau majoritatea din Adunarea constituantă, dar a reflectat şi acea euforie pentru că oamenii în sfârşit erau liberi să spună opinia liber în această ţară. (…) S-a mers pe ideea unei republici semiprezidenţiale, care nu e similar nici cu Franţa, nici cu Statele Unite. La noi premierul nu este subordonat, dar Preşedintele desemnează candidatul la funcţia de premier şi dacă ne uităm în ultimii 15 ani a existat un conflict major (…), mai ales când vorbim politic, de coabitare între Preşedinte şi premier, şi cred că acest conflict permanent care a existat în puterea executivă nu a făcut cinste României. Din acest punct de vedere, cred că avem nevoie de o modificare a Constituţiei să lămurim anumite chestiuni”, a declarat liderul deputaților UDMR.

Modificarea Constituției, susține el, trebuie să vizeze și Parlamentul. „Noi propunem să menţinem acest sistem bicameral, dar cu atribuţii separate pentru Senat şi Camera Deputaţilor și ne putem gândi şi la un sistem distinct de alegere a Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Sigur că prin Constituţia de la 1991 s-a instituit şi un mecanism de protecţie şi echilibru, care în multe cazuri a funcţionat, în multe cazuri nu a funcţionat”, a mai afirmat Csoma Botond.

Potrivit deputatului, trebuie luat în discuție și statutul minorităților din România. Csoma Botond susține că anumite în anumite documente adoptate de CSAT și de alte instituții „minorităţile naţionale de multe ori reprezintă un factor de risc la adresa securităţii naţionale”.

Cred că după 30 de ani a venit timpul ca să existe o relaţie de încredere între statul român şi minorităţile naţionale care trăiesc pe teritoriul statului român şi în această privinţă s-ar impune, stimaţi colegi, ca minorităţile naţionale să devină factor constitutivi ai statului român. Cred că după 30 de ani şi în România se poate realiza acest lucru. Dacă vorbim de modificarea Constituţiei, cred că o reaşezare în sânul puterii executive am putea realiza şi prin trecerea la o republică parlamentară. (…) În Uniunea Europeană în majoritatea ţărilor membre există republică parlamentară”, a mai afirmat Csoma Botond.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.