Ucrainenii ne dau voie să măsurăm adâncimea canalului Bâstroe, dar cu bărcile și aparatura lor

Ucraina și-a dat acordul ca partea română să facă măsurători pe canalul Bâstroe, dar nu avem voie cu navele și echipamentele noastre, ci cu ale ucrainenilor, informează B1 TV.

„Am fost informat de surse apropiate acestei comisii trilaterale legate de tot ce însemană măsurători pe canalul Bâstroe că am bătut palma cu ucrainenii și, după trei săptămâni, vom intra să măsurăm canalul Bâstroe. În urma acestor discuții și negocieri, s-a stabilit că măsurătorile pe Bâstroe și Solomonov, tot din partea ucraineană, vor fi efectuate cu bărci, aparatură aparținând părții vecine. Deci specialiștii din România vor intra să măsoare adâncimea canalului Bâstroe cu aparatură și bărci din Ucraina. E o discuție între cele trei părți implicate și probabil de mâine-poimâine se va intra pe Bâstroe pentru măsurători. Circa 60 de kilometri însemană aceste măsurători, canalul Bâstroe, canalul Solomonov, e tot în partea ucraineană, și restul din canalul brațului Chilia, unde nu a fost primit acest acord până în prezent. Vom afla zilele următoare care e adâncimea canalului Bâstroe”, a informat postul TV.

Pe 16 martie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), declarase că Ucraina a dat un acord parțial pentru începerea măsurătorilor pe brațul Chilia, începând de vineri, 17 martie.

„Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces și pe celelalte sectoare ale brațului Chilia (între km 11 și km 22), dar și pe canalul Bâstroe. În condițiile în care inclusiv reprezentanții Comisiei Europene au susținut solicitările României”, a transmis Grindeanu atunci.

De asemenea, ministrul Mediului, Tanczos Barna (UDMR), anunțase tot săptămâna trecută că Ucraina a oprit toate lucrările de dragare pe canalul Bâstroe: „Partea ucraineană a suspendat toate lucrările de dragare, şi pe cele de adâncire, dacă au fost, şi pe cele de întreţinere. Deci, în momentul de faţă, conform declaraţiilor părţii ucrainene, declaraţii şi decizii asumate, inclusiv în faţa Comisiei Europene, au fost oprite toate lucrările de dragare”.

Scandalul Bâstroe a fost reaprins după ce mai mulți politicieni de la București au reclamat că lucrări făcute de ucraineni pe canal ar putea afecta flora și fauna din Delta Dunării. Au urmat apoi discuții între partea română și cea ucraineană, precum și declarații contradictorii în ambele tabere. Bucureștiul s-a inflamat mai ales după ieșiri cu tentă naționalistă ale mai multor politicieni care au acuzat că Delta va fi distrusă de lucrările ucrainenilor, care vor să adâncească Bâstroe cu până la 9 metri. Numai că date oficiale arată că adâncimile naturale ale acestui canal ajung chiar și până la 14 metri. Un document oficial din 2005 arată că adâncimile naturale ale canalului Bâstroe sunt de până la 14 metri.

Iar un raport al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) dă cifre similare: „Brațul Bâstroe e unul dintre canalele naturale ale Dunării. Adâncimile naturale variază între 12 și 14 metri și adâncimea e mai mult decât suficientă (8,5 metri) pentru navigație”.

În plus, un studiu al Administrației Naționale Apele Române chiar de anul acesta vorbește despre adâncimi de peste 10 metri în mai multe zone: „Adâncimile se reduc de la 24 m în zona Chilia Veche la 15,5 m aval de ostrovul Maican. Acestea ajung la 9,3 m imediat aval de br Oceakov. Mai departe, adâncimile cresc până la 12,2 amonte de br. Bâstroe”.

„Nu au fost identificate modificări majore între măsurătorile din anul 2017 și cele din 2023, mai ales în zona talvegului (la adâncimi maxime)”, se mai arată în documentul Apelor Române.

Amintim că scandalul s-a reaprins după ce Sorin Grindeanu, ministrul PSD la Transporturilor, a declarat că a primit de la structurile teritoriale ale Ministerului informații conform cărora ucrainenii au început lucrări pe canal, lucrări care ar putea afecta flora și fauna din Delta Dunării. El a spus apoi că Ministerul de Externe și cel al Mediului ar trebui să intervină pentru că situația e mai mult de competența lor.

„Vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi vorbim de un posibil impact pe care lucrările de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”, a punctat Grindeanu.

El avea ulterior să spună că, în fapt, primise informații de la Ministerul de Interne, condus de Lucian Bode (PNL): „Ce ar trebui să facă un ministru când are informări de acest tip, și când e întrebat de presă? Ce, trebuia să mint? (…) Eu nici nu am mers cu barca să ma dau pe Bâstroe sau pe Chilia”.

În fața acuzațiilor că face jocurile Rusiei, alimentând tensiuni cu Ucraina, Sorin Grindeanu s-a apărat: „Asta este o prostie cu propaganda rusă, am văzut că se tot duce cu putiniştii. Sunt două lucruri separate şi eu cred că am dovedit şi eu şi Ministerul Transporturilor, şi România în acest an că suntem total de partea de Ucrainei. (…) Ce ar fi trebuit să fac? Trebuia să mint că nu am văzut?”.

Reacția cea mai dură pe subiect a venit de la Marcel Ciolacu, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților, care practic a acuzat Ucraina că minte și manipulează.

„România nu permite sub nicio formă distrugerea #Deltei Dunării! Lucrările de pe Canalul #Bâstroe trebuie să înceteze ACUM! Statul și poporul român au fost solidari și au ajutat, la greu, Ucraina. Poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării! Vreau să fiu foarte clar: minciunile, manipulările și minimalizarea problemei trebuie să înceteze!”, scrisese Ciolacu, într-o postare pe Facebook.

De atunci s-au purtat mai multe discuții între cele două părți ca specialiștii români să facă măsurători pe Bâstroe, pentru a vedea ce adâncime are acum canalul. Joi, 16 martie, Grindeanu a anunțat că Ucraina a dat un acord parțial pentru începerea măsurătorilor, dar pe brațul Chilia. Marți, 21 martie, surse B1 TV informau că ucrainenii ne permit să măsurăm adâncimea canalului Bâstroe, dar cu bărcile și aparatura lor.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google