Ucraina NU crede „o boabă” declarațiile Rusiei: „Este probabil o rotație a unităților individuale. Se reorganizează…”

Statul Major general al Forțelor Armate ale Ucrainei susține că „retragerea trupelor rusești” este probabil o rotație a unităților individuale și are ca scop inducerea în eroare a conducerii militare a Forțelor Armate ale Ucrainei, se arată într-un raport al instituției. În acest fel, susține Statul Major General, Rusia intenționează să producă o imagine falsă cu privire la refuzul Moscovei de a încercui Kievul. Conform raportului, citat de agenţia ucraineană Ukrinform, „unităţi separate ale forţelor armate ale Federaţiei Ruse continuă să se retragă din regiunile Kiev şi Cernigău. Există unele semnale că trupele ruse se regrupează pentru a-şi concentra eforturile în direcţia est”.

Deocamdată – transmite Statul Major ucrainean – aşa-zisa „retragere de trupe” poate fi o rotaţie a anumitor unităţi, care are ca obiectiv să păcălească liderii militari ai forţelor armate ale Ucrainei şi să lase impresia greşită că Rusia nu intenţionează să încercuiască Kievul. La întrevederea pe care delegaţiile ucraineană şi rusă au avut-o marţi la Istanbul, partea rusă a anunţat că trupele sale îşi vor reduce presiunea militară asupra Kievului şi a altor oraşe din Ucraina, în special la Cernigău (nord), la graniţa cu Belarus.

Cu scopul de a spori încrederea reciprocă şi a crea condiţiile necesare pentru continuarea negocierilor şi atingerea obiectivului de a ajunge la şi a semna un acord, Rusia a decis să-şi reducă semnificativ activitatea militară din jurul Kievului şi Cernigăului”, a declarat marţi ministrul adjunct al apărării din Rusia, Aleksandr Fomin.

Autorităţile ucrainene au declarat însă că este „prea devreme” pentru a confirma că ruşii şi-au respectat promisiunea de a reduce atacurile asupra oraşelor Kiev şi Cernigău.

Sirenele antiaeriene au sunat în aproape toată Ucraina în timpul nopţii, au avut loc bombardamente la Cernigău, în regiunea Hmelniţki, mai multe rachete au fost doborâte deasupra Kievului”, a anunţat Vadim Denisenko, consilier al Ministerului de Interne ucrainean, citat de agenţia Interfax-Ukraina. „Putem chiar spune că unele unităţi şi echipamente (ruseşti) intră pe teritoriul Belarusului. Aceasta este mai degrabă o rotaţie a trupelor pentru lingerea rănilor decât o suspendare reală a ostilităţilor”, a insistat el.

Guvernatorul Cernigăului, Viaceslav Ceaus, a declarat miercuri că nu a sesizat niciun respiro în ofensiva rusă, în pofida promisiunilor făcute de Moscova. „Oare noi chiar credem (această promisiune)? Evident că nu”, a scris Ceaus pe aplicaţia sa de Telegram, citat de Reuters. „Scăderea activităţii’ militare în regiunea Cernigău a fost manifestată de către duşman prin bombardarea (oraşului) Nijîn, inclusiv pe cale aeriană, şi toată noaptea au lovit (oraşul) Cernigău”, a explicat el.

Totodată, oficiali ucraineni au anunţat că s-au înregistrat bombardamente în jurul capitalei Kiev şi al oraşului Cernigău miercuri dimineaţa, în pofida promisiunilor ruşilor de a-şi reduce operaţiunile militare. Totuşi, capitala în sine nu a fost bombardată în timpul nopţii, a declarat viceprimarul Kievului, Mikola Povoroznilk, la postul naţional de televiziune. „Noaptea a trecut în relativă linişte, în sunetul sirenelor şi al schimburilor de focuri de pe câmpurile de luptă din jurul oraşului, dar oraşul în sine nu a fost bombardat”, a precizat el.

Şi guvernatorul regiunii Hmelniţki (vest), Serhii Hamalîi, a anunţat miercuri că în cursul nopţii forţele ruse au lovit trei situri industriale. Guvernatorul ucrainean nu a dat detalii cu privire la ţinte, dar a spus că incendiile izbucnite au fost „localizate” şi că se fac verificări pentru a stabili dacă s-au înregistrat victime.

În fine, guvernatorul din Lugansk (est), Serghii Gaidai, a postat pe aplicaţia Telegram că zone rezidenţiale din oraşul Lisiceansk au fost bombardate de artilerie miercuri dimineaţa. „Mai multe clădiri înalte au fost avariate. Informaţiile privind victimele sunt verificate. Multe clădiri s-au prăbuşit. Serviciile de urgenţă încearcă să-i salveze pe cei care mai sunt în viaţă”, a transmis el, citat de Reuters.

În acelaşi timp, guvernatorul regiunii Doneţk (est), Pavlo Kirilenko, a declarat că forţele ruse bombardează aproape toate oraşele de-a lungul liniei de front ce separă teritoriul aflat sub controlul guvernului ucrainean de zonele controlate de separatiştii proruşi din această regiune. Kirilenko a avertizat la televiziunea de stat ucraineană că situaţia s-ar putea înrăutăţi pe măsură ce forţele ruse îşi concentrează eforturile pentru a ataca regiunea Doneţk. Potrivit raportului de miercuri dimineaţă al Statului Major ucrainean, trupele ruse „încearcă să menţină frontierele capturate” şi nu realizează „acţiuni ofensive active”. De exemplu, în Sloviansk, oraş în regiunea Doneţk (est), „trupele ruse se regrupează şi se aprovizionează”, în timp ce continuă „atacurile aeriene şi cu rachete în Kreminna şi Mariupol”.

În apropiere de Novokarlivka şi Luhivske, la nord de Mariupol, „duşmanul continuă să amplaseze întăriri în interiorul poziţiilor capturate şi să creeze bariere de mine”, în regiunea Zaporojie continuă bombardamentele, iar în zonele operative de la Marea Neagră şi Marea Azov „nu s-au înregistrat schimbări semnificative”, potrivit Statului Major ucrainean.

Totodată, vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a declarat că 1.665 de persoane au fost evacuate în ultimele ore din oraşul asediat Mariupol, din sudul Ucrainei, şi din alte localităţi din apropiere, graţie coridoarelor umanitare deschise de autorităţile de la Kiev.

1.665 de persoane au fost evacuate din Mariupol şi din mai multe oraşe din regiunea Zaporojie de-a lungul celor trei coridoare umanitare agreate” cu ruşii, a explicat Vereşciuk, care a adăugat că evacuările au putut fi duse la bun sfârşit, cu autoturisme personale ale cetăţenilor.

Potrivit oficialului ucrainean, 936 de persoane au reuşit să iasă din Mariupol şi alte 729 din regiunea Zaporojie, „care include oraşele Berdiansk, Melitopol, Enerhodar, Polohi, Orihiv, Huliaipole şi Vasilivka”. În această ultimă localitate, trupele ruse au reuşit să blocheze mai multe coloane de autobuze şi camioane cu ajutoare umanitare, care în cele din urmă au fost trimise către alte oraşe, a mai spus Vereşciuk, care a menţionat că, potrivit datelor primăriei din Mariupol, circa 75.000 de locuitori ai oraşului au putut fi evacuaţi până acum către Zaporojie.

Oraşul-port Mariupol, care înainte de război avea o populaţie de circa jumătate de milion de locuitori, a fost una dintre cele mai greu lovite localităţi ucrainene, supusă atacurilor constante ale armatei ruse.

Occidentul vede cu scepticism ultimele mutări și își aduce aminte de războiul rece

Rusia a insistat săptămâni întregi când a masat peste 100.000 de militari la frontierele Ucrainei că nu are de gând să o invadeze. Apoi a făcut-o. Așa că nu este surprinzător faptul că Occidentul vede într-un scepticism profund anunțul de marți al unei ofensive reduse, relatează CNN într-o analiză.

SUA – ca toată lumea – sunt disperate pentru o detensionare a atacului Moscovei, din motive umanitare și pentru că ar putea ușura temerile legate de un război american cu Rusia. Dar experiența minciunilor și propagandei anterioare a președintelui Vladimir Putin, precum și a brutalității sale, a umbrit primele semne de progres între negociatorii ucraineni și ruși din Turcia. Calea trădătoare cu care s-ar confrunta orice acord de încetare a focului sau de pace, mai întâi pentru a fi pusă în aplicare și apoi pentru a deveni permanentă, a temperat, de asemenea, optimismul în Occident și Ucraina.

În Timpul Războiului Rece, celebra mantră americană după acordurile de reducere a armelor nucleare cu Kremlinul a fost „încredere, dar verificată”. În acest conflict, abordarea este exact opusul – verificare și neîncredere, relatează sursa citată. Schimbarea reflectă suspiciunea puternică față de președintele rus după cele două decenii de viziuni anti-Vest.

Ministerul Apărării din Marea Britanie: „Rușii se întorc în Belarus pentru reorganizare și realimentare

Forțele Kremlinului se întorc în Belarus și Rusia pentru „reorganizare și realimentare”, afirmă Ministerul britanic al Apărării, conform Sky News.

În timp ce războiul din Ucraina intră în cea de-a 35-a zi, trupele de la Kremlin se întorc în Belarus și Rusia, într-o mișcare care pune „și mai multă presiune” asupra logisticii lor.

Cea mai recentă analiză vine după ce armata rusă a declarat că va reduce „drastic” operațiunile din apropierea Kievului și a Moscovei în timpul negocierilor de pace de ieri de la Istanbul.

Într-o declarație, Ministerul Apărării a spus: „Unitățile ruse care au suferit pierderi grele au fost forțate să se întoarcă în Belarus și Rusia pentru a se reorganiza și a se realimenta. O astfel de activitate pune și mai multă presiune asupra logisticii deja tensionate a Rusiei și demonstrează dificultățile pe care Rusia le are în reorganizarea unităților sale în zonele înaintate din Ucraina. Rusia va continua probabil să compenseze capacitatea sa redusă de manevră terestră prin lovituri masive de artilerie și rachete.”

Germania, SUA, Franta, Marea Britanie și Italia îl somează pe Putin să accepte un acord de încetare a focului

Cancelarul german, Olaf Scholz, preşedintele SUA, Joseph Biden, şi liderii Franţei, Italiei şi Marii Britanii au cerut Rusiei, marţi seară, să oprească operaţiunile militare din Ucraina şi să retragă trupele, anunţă Guvernul de la Berlin.

Cancelarul Scholz a discutat marţi cu preşedintele SUA, Joe Biden, cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cu premierul britanic, Boris Johnson, şi cu premierul Italiei, Mario Draghi, în cadrul unei teleconferinţe pe tema acţiunilor comune în contextul continuării atacurilor militare ruse împotriva Ucrainei. Şefii de stat şi de guvern au convenit să continue susţinerea Ucrainei în mod activ”, a comunicat Guvernul Germaniei, potrivit unui comunicat postat pe site-ul propriu.

Liderii l-au somat din nou pe preşedintele Vladimir Putin să accepte un acord de încetare a focului, să înceteze operaţiunile combatante, să retragă militarii ruşi din Ucraina şi să permită găsirea unei soluţii diplomatice la criză”, precizează Guvernul de la Berlin.

Liderii Germaniei, Statelor Unite, Franţei, Italiei şi Marii Britanii cer Rusiei să permită accesul organizaţiilor umanitare în zonele de confruntări militare şi să faciliteze evacuarea civililor, în special din oraşul Mariupol. „Liderii au stabilit să menţină presiunile sancţiunilor asupra Rusiei. De asemenea, s-au consultat în privinţa măsurilor în sensul garantării securităţii energetice şi pentru contracararea tarifelor mari la energie”, subliniază Guvernul Germaniei.

Casa Albă a comunicat că preşedintele SUA, Joseph Biden, şi liderii Franţei, Germaniei, Italiei şi Marii Britanii au reafirmat, marţi, determinarea de a continua să impună costuri suplimentare Rusiei şi au discutat despre modalităţi de stabilizare a pieţelor energiei, afectate de sancţiunile impuse Moscovei. „Liderii au afirmat determinarea de a continua să impună costuri suplimentare Rusiei din cauza atacurilor brutale din Ucraina, dar şi de a continua să furnizeze Ucrainei asistenţă în materie de securitate pentru a se apăra de atacul militar nejustificat şi neprovocat”, a anunţat Preşedinţia SUA.

Guvernul Italiei a comunicat, în cursul nopţii, că premierul Mario Draghi şi liderii din SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie „au confirmat importanţa coordonării strânse a acţiunilor de asistenţă destinate populaţiei şi instituţiilor ucrainene”, în principal prin crearea de coridoare umanitare. „În centrul discuţiilor a fost şi tema diversificării surselor de aprovizionare cu energie”, a transmis Guvernul de la Roma.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.