Ucraina cere NATO să își respecte angajamentul făcut la București și să o apere: Biden l-a sunat pe Putin! Rusia a TRANSFERAT nave de luptă în Marea Neagră

Administraţia de la Kiev a cerut, marţi, Alianţei Nord-Atlantice să acţioneze rapid pentru a opri izbucnirea unui conflict militar cu Rusia, iar ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a amintit că, la summitul de la Bucureşti din 2008, NATO a evocat posibilitatea admiterii Ucrainei. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, s-a întâlnit, marţi, la Bruxelles, cu Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. Jens Stoltenberg a declarat că Alianţa Nord-Atlantică urmăreşte atent situaţia din Ucraina şi susţine suveranitatea ţării şi integritatea teritorială a acesteia.

În ultimele săptămâni, Rusia a mobilizat mii de militari pregătiţi de luptă în apropierea frontierelor Ucrainei. Este cea mai amplă mobilizare de trupe ruse de după anexarea ilegală a Crimeei în 2014. În ultimele zile, numeroşi militari ucraineni au fost ucişi în estul Ucrainei. Vreau să transmit condoleanţe pentru recentele pierderi suferite de Forţele Armate Ucrainene. Mobilizarea semnificativă de trupe de către Rusia este nejustificată, inexplicabilă şi profund îngrijorătoare. Rusia trebuie să oprească acum acumularea de trupe în interiorul şi în jurul Ucrainei. Rusia trebuie să îşi respecte angajamentele internaţionale. Susţinerea NATO pentru suveranitatea Ucrainei şi pentru integritatea teritorială a ţării este de neclintit. Noi nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi nelegitimă a Crimeei. Continuăm să cerem Rusiei să oprească susţinerea pentru militanţii din estul Ucrainei şi să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei. NATO este alături de Ucraina”, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

Ucraina cere susţinerea NATO pentru evitarea unui conflict militar cu Rusia

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a cerut Alianţei Nord-Atlantice să acţioneze rapid pentru a opri un conflict militar cu Rusia:

„Din punct de vedere strategic, Rusia trebuie să înţeleagă că Ucraina aparţine lumii democraţiilor, lumii occidentale şi că Occidentul nu va permite Rusiei să perturbe democraţia ucraineană şi suveranitatea. (…) Ucraina nu face parte din lumea Rusiei şi nu va fi considerată niciodată în acest fel. La nivel operaţional, avem nevoie de măsuri, care vor împiedica Rusia şi care vor limita intenţiile sale agresive. Acestea ar putea fi, aşa cum a menţionat secretarul general NATO, o nouă serie de sancţiuni, care ar majora preţul agresiunii ruse. Ar putea fi şi o susţinere directă, menită să consolideze capabilităţile de apărare ale Ucrainei”, a afirmat Dmitro Kuleba.

Ministrul ucrainean de Externe a amintit angajamentul NATO privind integrarea Ucrainei, asumat la summitul din 2008, desfăşurat la Bucureşti:

În 2008, la summitul de la Bucureşti, NATO a făcut o promisiune Ucrainei şi Georgiei. Şi noi credem că Alianţa Nord-Atlantică este o instituţie de încredere, care îşi respectă promisiunile. Pentru noi, apartenenţa la NATO este o chestiune de timp. Şi nu există niciun alt criteriu necesar de îndeplinit în privinţa relaţiilor cu Rusia”, a subliniat Dmitro Kuleba.

În „Declaraţia Summitului de la Bucureşti”, Alianţa Nord-Atlantică saluta „aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei şi Georgiei în sensul de a deveni membre NATO”. „Am stabilit astăzi că aceste ţări vor deveni membre NATO. Ambele ţări au avut contribuţii valoroase pentru operaţiunile Alianţei“, arăta „Declaraţia Summitului de la Bucureşti”, fără însă a fixa un termen pentru admiterea Ucrainei şi Georgiei.

În contextul amplificării tensiunilor cu Rusia, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a evidenţiat recent importanţa admiterii Ucrainei în Planul de Acţiune în vederea Aderării la NATO: „Ar fi un semnal real adresat Rusiei“, a afirmat preşedintele Ucrainei.

Joe Biden i-a spus lui Vladimir Putin să nu atace Ucraina pentru că are susținerea SUA: Liderul rus vrea o negociere politică

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a propus omologului său american, Joe Biden, soluţii politice pentru depăşirea crizei din Ucraina, anunţă Kremlinul, după convorbirea telefonică în cursul căreia liderul SUA a reiterat susţinerea pentru suveranitatea Ucrainei.

Când au făcut schimb de opinii despre criza din Ucraina, Vladimir Putin a prezentat abordări de soluţionare politică prevăzute în seria de măsuri a Acordului Minsk“, a comunicat marţi seară Preşedinţia Rusiei, conform agenţiei Tass.

Ministerul rus al Apărării Rusia susţine că Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să mobilizeze 40.000 de militari în apropierea frontierelor Rusiei, inclusiv în Marea Neagră şi în zona Mării Baltice. În schimb, Ucraina şi NATO acuză Rusia de suplimentarea trupelor în Crimeea şi în apropierea frontierelor ucrainene.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a reafirmat, într-o conversaţie cu omologul său din Rusia, Vladimir Putin, angajamentul de a susţine suveranitatea Ucrainei şi a pledat pentru dialog strategic pentru controlul armamentului, propunând organizarea unui summit.

Preşedintele Joseph Biden a discutat astăzi cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Au discutat despre o serie de probleme regionale şi globale, inclusiv despre intenţia Statelor Unite şi Rusiei de a continua dialogul pentru stabilitatea strategică pe teme referitoare la controlul armamentului şi la probleme emergente de securitate, pornind de la prelungirea Noului Tratat START. (…) Preşedintele Biden a transmis clar că Statele Unite vor acţiona cu fermitate în apărarea intereselor naţionale ca reacţie la acţiunile Rusiei, precum intruziunile cibernetice şi interferenţele electorale. Preşedintele Biden a evidenţiat angajamentul de neclintit al Statelor Unite faţă de suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială a acestei ţări. Preşedintele SUA a exprimat preocupări faţă de acumularea bruscă de trupe ruse în Crimeea şi la frontierele Ucrainei şi a cerut Rusiei să reducă tensiunile. (…) Preşedintele Biden a reiterat obiectivul său de a construi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia, în conformitate cu interesele SUA, şi a propus organizarea unui summit într-un stat terţ, în următoarele luni, pentru a discuta despre seria întreagă de probleme cu care se confruntă Statele Unite şi Rusia”, a anunţat marţi după-amiază Casa Albă, conform unui comunicat publicat pe site-ul instituţiei.

Această convorbire telefonică este prima între cei doi şefi de stat, după ce în urmă cu o lună Joe Biden, într-un interviu pentru ABC, întrebat dacă îl consideră pe Putin „criminal”, a răspuns afirmativ. Acest lucru a provocat un scandal diplomatic între Moscova şi Washington, Rusia rechemându-şi ambasadorul din SUA pentru consultări.

Rusia a transferat 15 nave de luptă din Marea Caspică în Marea Neagră

Rusia a transferat 15 nave din Marea Caspică în Marea Neagră, pe fondul escaladării tensiunilor din regiune. Statele Unite au informat că au trimis două nave de război în Marea Neagră, pentru a-şi manifesta sprijinul faţă de Kiev în contextul creşterii prezenţei militare ruse la frontiera cu Ucraina, transmite marţi EFE. Deplasarea celor 15 nave – între care trei canoniere şi opt nave rapide de desant – face parte din procedura „de rutină” de trecere în revistă a capacităţilor forţelor armate ruse la încheierea sezonului de iarnă, potrivit unui comunicat de presă al armatei ruse. Transferul navelor s-a făcut pe canalul Volga – Don, care face legătura între Marea Caspică și Marea Neagră, prin Marea Azov. Deplasarea ambarcațiunilor a fost filmată și a apărut pe rețelele sociale:

SUA au comunicat pe cale diplomatică vinerea trecută Turciei trimiterea a două nave de război în Marea Neagră în conformitate cu prevederile tratatului de la Montreux (1936), care acordă Ankarei controlul asupra Strâmtorii Bosfor. Navele americane vor rămâne în zonă până la data de 4 mai, după cum a transmis Washingtonul. SUA continuă să trimită şi avioane de recunoaştere în spaţiul aerian internaţional de deasupra Mării Negre, iar miercurea trecută două bombardiere americane au realizat misiuni în Marea Egee.

Moscova a avertizat marţi Statele Unite ale Americii „să stea departe” de Rusia şi Crimeea, atenţionând că riscul de incidente este foarte ridicat. Avertismentul vine de la ministrul adjunct al afacerilor externe rus, Serghei Riabkov, informează agenţia de presă Interfax, preluată de Reuters. Moscova acuză NATO şi Statele Unite că transformă Ucraina într-un „butoi cu pulbere” din cauză că susţin această ţară, aflată într-un război civil cu separatişti proruşi în Donbas şi care acuză la rândul său Rusia de comasarea unor trupe la frontiera sa, relatează AFP.

Volumul ajutorului (militar) creşte. Statele Unite şi alte state membre NATO transformă în mod conşient Ucraina într-un butoi cu pulbere”, acuză, citat de agenţiile ruse de presă, adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov. Rusia este pregătită să intervină pentru a-şi apăra cetăţenii, după ce Moscova a distribuit sute de mii de paşapoarte ruseşti în estul Ucrainei – în pofida faptului că dezminte orice susţinere politică şi militară a separatiştilor proruşi – ameninţă Riabkov. „Vom face totul pentru a ne garanta securitatea noastră şi a cetăţenilor noştri orinde s-ar afla ei. Însă responsabilitatea acestei agravări ipotetice a situaţiei îi va reveni Kievului şi sponsorilor săi occidentali”, avertizează el.

Riabkov face aceste declaraţii în contextul în care ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba participă marţi la o reuniune, la sediul NATO, la Bruxeles, cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg şi şeful diplomaţiei americane Antony Blinken. Kuleba a anunţat cu o zi înainte, la televiziunea ucraineană, că această reuniune vizează „susţinerea practică pe care Ucraina o poate obţine în cazul unei escaladări la scară mare”.

Ucraina acuză Kremlinul de faptul că ar căuta un pretext să o atace, iar Rusia de faptul că a comasat peste 80.000 de militari ruşi în apropierea frontierei de est a Ucrainei şi în Crimeea anexată de Moscova în 2014, după venirea la putere, la Kiev, a prooccidentalilor. Confruntări armate pe front, care aproape se opriseră în urma unui armistiţiu din vara lui 2020, au reizbucnit intens în ultimele săptămâni. Armata ucraineană a anunţat marţi că un militar ucrainean a fost ucis într-un atac cu dronă, soldat de asemenea cu doi răniţi, la aproximativ 30 de kilometri nord de Doneţk. În total 29 de militari ucraineni au fost ucişi de la începutul lui 2021, în contextul în care în tot anul 2020 au fost ucişi 50 de militari ucraineni. Separatiştii proruşi au anunţat, la rândul lor, aproximativ 20 de morţi.

Serviciile secrete americane: Moscova nu vrea un conflict direct cu SUA

Rusia „nu dorește un conflict direct” cu Statele Unite ale Americii, chiar dacă „își va continua eforturile de destabilizare a Ucrainei”, apreciază serviciile de informații americane într-un raport anual referitor la ameninţările la adresa SUA în lume, relatează AFP. „Moscova va continua să utilizeze diverse tactici anul acesta” pentru a încerca să slăbească influenţa SUA, să dezvolte noi parteneriate sau să semene divizare în tabăra occidentală, indică acest raport al Direcţiei de informaţii americane (DNI) publicat marţi, pe fondul escaladării tensiunilor între Rusia şi Ucraina.

În spaţiul postsovietic, „Moscova este poziţionată să-şi sporească rolul în Caucaz, să intervină în Belarus şi, dacă va considera că este necesar, îşi va continua eforturile de destabilizare a Ucrainei, în timp ce negocierile (de rezolvare a conflictului în Donbas) se află în impas, iar confruntările limitate continuă”, potrivit serviciilor de informaţii americane. Cu toate acestea, „ne aşteptăm ca Moscova să caute ocazii de cooperare pragmatică cu Washingtonul, în condiţiile sale, şi credem că Rusia nu vrea un conflict direct cu forţele americane”, conform documentului de 27 de pagini.

Miniştrii de Externe din cadrul G7 şi şeful diplomaţiei Uniunii Europene (UE) au îndemnat luni Rusia să înceteze „provocările” şi să se angajeze la o „dezescaladare”. Secretarul de Stat american Antony Blinken a avertizat Moscova cu privire la „consecinţe” în cazul unei „agresiuni ruse în Ucraina”. Kremlinul nu a dezminţit mişcări de trupe, însă dă asigurări că nu ameninţă pe nimeni şi acuză Kievul de „provocări” cu scopul de a „agrava situaţia pe front” în Donbas.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski îndemna săptămâna trecută NATO să accelereze aderarea Ucrainei cu scopul de a trimite Rusiei „un semnal adevărat”.

Războiul civil din estul rusofon al Ucrainei, între trupe guvermamentale şi separatişti proruşi, s-a soldat cu peste 13.000 de morţi şi aproape 1,5 milioane de deplasaţi. Moscova este considerată larg drept instigatorul acestui război, în pofida dezminţirilor sale.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *